Amatoriceşte despre „fundaţia postmodernă”… (P)

Nu, nu m-am senilizat :). Ştiu că am mai povestit istoria lui Ravi, dar mi se pare important să reluăm tema din următoarele puncte de vedere:

1. nu cred că-i cazul să ne batem joc de postmodernism, cum îmi spunea un prieten. Aş întreba: cine face asta şi de ce? Pînă la urmă blogul este un produs postmodern, da?

2. este important, cred eu, să înţelegem ce oferă şi ce ne răpeşte postmodernismul.

3. cred că este important de sesizat paradoxul inconsecvenţei. Postmodernul nu pretinde consecvenţa, dar mintea noastră, aşa cum a fost creată dînsa, o solicită co obrăznicie. Cum facem pace?

Iată istorioara:

Într-un oraş s-a construit prima clădire a cărei arhitecturi reprezintă cel mai bine postmodernismul. Fiecare fereastră avea altă formă, ferestrele erau nealiniate, erau scări care nu duceau nicăieri, uşi care nu se deschideau, stîlpi care nu sprijineau nimic, totul în numele ludicului, jocului.

Ghidul era foarte mîndru de faptul că această clădire era în oraşul în care locuia dînsul.

„Vedeţi? Ce realizare…

La care unul dintre vizitatori spune:

Vă rog să mă scuzaţi, am şi eu o întrebare: Văd că sînt faorte multe lucruri interesante aici, fascinant, se pare că toată clădirea oglindeşte extrem de bine spiritul postmodern, dar… aţi putea să îmi răspundeţi unei frămîntări de inginer: la fel au făcut şi cu fundaţia? Din cîte văd eu, fundaţia a fost „clasică”.”

Postmodernismul pretinde jocul, dar jocul trebuie să respecte regulile jocului.

Filozofii postmoderni ai limbajului încearcă să ne convingă de faptul că limbajul este un joc şi că nu are sens să ne batem capul să înţelegem, dar se folosesc de lexeme cu sensuri bine definitite, de limbaj tehnic, de gramatică, de limbajul însuşi pentru a ne convinge că limbajul este mort …

Care sînt fundamentele noastre? Ce anume nu poate fi negociabil pentru ca „jocul” să poată exista?

Şi, a propos…

Trăiască regele! La Mihai mă refer!

Unii ştiu de ce spun asta chiar de 10 mai!

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Dezbatere, Gînduri, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Amatoriceşte despre „fundaţia postmodernă”… (P)

  1. mnobineknume zice:

    cred ca cel mai mult conteaza temelia unui lucru 😀
    oricat de multe schimbari s-ar face,daca baza este solida, atunci noi vom ramane statornici. vom sti sa fim in pas cu tehnologia dar nu vom uita nici de Cuvant, vom merge la biserica , nu la Sf Pixel :))

  2. Alin Cristea zice:

    Formula „Blogul este un produs postmodern” nu este una autonomă, ea are semnificație DOAR în funcție de context.

    Blogul este un produs al postmodernității (ca etapă istorică), dar nu neapărat al postmodernismului (ca set de valori) sau al postmodernismelor, ca să tratăm cu mai multă pedanterie chestiunea.

    Cum termenul „postmodern” a ajuns să fie aplicat multor chestiuni din ultimii 50 de ani, avem nevoie de context pentru a da sens formulei de mai sus.

    Nu orice discurs ludic e și postmodern.

    Blogurile au diverse stiluri, amprente, grad de parodiere, dar dacă nu gîndim că computerul este un produs postmodern, de ce am gîndi asta, în mod generic, despre blog? Pentru că e mai… comod?

    Postmodernismul poate fi abordat, într-o oarecare măsură, mai ușor cu zîmbetul pe buze. Dar, de fapt, ca „epifenomen cultural, artistic, și, în cele din urmă, literar al postmodernității” (Mircea Cărtărescu), e mult mai greu de înțeles și de evaluat decît alte bucăți ale istoriei omenirii despre care ne-am însușit, oarecum, anumite clișee.

    Și, NEAPĂRAT, postmodernismul trebuie văzut în relație (fie și parțial antagonică) cu modernismul. Dacă nu ne trece prin cap că blogul și computerul sînt produse ale modernismului tîrziu sau ale hipermodernismului (alte denumiri preferate de unii etichetei exotice de postmodernism), atunci degeaba spunem că blogul e un produs postmodern.

    Modul în care folosim blogul ne diferențiază, ne împarte în categorii diverse, de la sindromuri moderniste de secol IX pînă la reflexe hipermoderniste de secol XXI.

    Orice discuție despre postmodernism (mă refer la nivelul minim al clișeelor) trebuie să aibă de a face cu ceea ce înseamnă modernismul pentru istoria omenirii.

    Decît să spun că blogul e un produs postmodern, mai degrabă, așadar, aș spune că aspecte ale hipermodernismului se regăsesc în „foile” blogului.

    Unii, simțind că ritmul Istoriei a depășit pînă și perioada postmodernității, au căutat nume pentru… următoarea etapă, în care ei cred că sîntem.

    Pentru unii, post-postmodernismul poate fi denumit astfel: Cultura divertismentului.

    Încă am speranțe că destui bloggeri (evanghelici) nu au luat-o… razna.

  3. Putinstiutoru' zice:

    Cu rusine recunosc ca niciodata nu am putut face diferenta intre modern si postmodern, asa sunt eu mai incet la minte. Exemplul cu cladirea m-a ajutat mult sa inteleleg conceptul de baza.
    Cert e ca, modern sau postmodern, atunci cind apare ceva nou incerc sa vad cum ma pot folosi de acel lucru in ceea ce am de facut pe pamintu’ asta, si daca pot extrage ceva bun de acolo incerc sa construiesc ceva. Cred ca important e sa ne uitam la esenta lucrurilor si la modul in care acestea ne afecteaza in mod pozitiv sau negativ viata cu tot ce inseamna ea, si sa nu ne cramponam in mod definitiv in etichete care la prima vedere par sa aiba o incarcatura negativa. In rest, ce sa zic, Traiasca Regele!

  4. Pingback: Imnul regal, ziua Regelui, Cuba, Dulce Românie, Miracole de vînzare, Discovery « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.