„Duhul Sfînt este chel?” Trinitatea pentru „ochişori micuţi” (P)

“De ce Dumnezeu are barbă?” m-a întrebat fiica mea pe cînd avea 5 ani.

I-am explicat că aşa este desenat, dar că n-ar trebui să ni-L imaginăm pe Dumnezeu, dar aşa a fost desenat.

Apoi “De ce Isus Cristos are barbă şi plete?”

I-am explicat că aşa este Isus desenat şi că are plete mai mari ca să îl deosebim de Dumnezeu care are barbă mai lungă.

A stat să se gîndească şi a spus:

“Dacă Dumnezeu are barbă mai lungă, Domnul Isus are barbă şi plete mai lungi, atunci înseamnă că Duhul Sfînt este chel.”

Extraordinară intuiţie a unităţii şi distinctivităţii. Copilul şi-a făcut un instrument prin care să judece contiguitatea în Treime, dar şi un instrument propriu de realizare a distinctivităţii. Plete, barbă şi fără.

O blasfemie? Din gura unui copil de cinci ani?

Oare nu asta au făcut părinţii capadocieni atunci cînd au luat modalitatea de originare ca instrument de articulare a unităţii Persoanelor, dar, asemenea, naşterea ca modalitate de definire a distincţiei dintre Cele Trei Persoane.

Tătăl este numit Nenăscutul, dar Născătorul, Fiul este Cel Născut, Duhul este Cel Purces.

Dacă modalitatea de originare era relevantă în cultura greacă atunci, ce instrumente am folosi astăzi pentru a explica Trinitatea în piaţă, spre exemplu, ca pe vremea lui Ieronim şi Augustin?

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în intrebările lui Naum, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la „Duhul Sfînt este chel?” Trinitatea pentru „ochişori micuţi” (P)

  1. E un lucru care ma framanta. Pana unde putem merge ca sa fim relevanti? Ma refer la degradarea unor societati atat de mult incat e posibil ca relevanta in anumite cazuri sa presupuna prea mult.

    Nu ma gandesc la o relevanta prost inteleasa. Dar, daca nu ar trebui sa mai fim relevanti in anumite situatii?

  2. cipriansimut zice:

    Relevanta nu are nici o legatura cu Biblia.
    Singurul relevant este Dumnezeu.
    Sistemul Sau de valori este cel relevant.

    Lumea schimba valorile lui Dumnezeu,
    numindu-si propriile valori ca fiind relevante.

    De aceea, propovaduirea relevantei lui Dumnezeu
    va fi considerata de lume o nebunie.
    Lumii nu trebuie sa ii placa Biblia si nici Dumnezeu.
    Nu are cum sa-i placa.
    De aceea, cand vorbim despre Dumnezeu, li se pare o aberatie.
    Asta pana cand sunt mantuiti. Totul se schimba din acel moment…nu?

  3. romuluss zice:

    Gandirea noastra opereaza cu reprezentari, atunci cand ne gandim la fiinte vii despre care nu stim exact cum arata avem nevoie de o anume reprezentare geometrica(ca sa ma exprim matematic) asta ne ajuta sa ne gandim la acele lucruri. In fond pe Dumnezeu il stim din istorie ca manifestandu-se prin fenomene naturale, voci, vise, etc dar neavand un portret clar personificat.
    Ca sa dezvoltam o afectiune fata de Dumnezeu avem nevoie sa il percepem mai putin abstract – in fond putem dezvolta dragoste(pe care desigur o primim de la Duhul Sfant) personificand.
    Nu cred ca are asa o mare importanta modul in care personificam Sfanta Treime, atata timp cat o vedem la adevarata dimensiune spirituala, ca pe o autoritate unica a universului si desigur cu toata gama de atribute prezentate de NT si VT. Multe din personajele VT si NT si l-au imaginat pe Dumnezeu si adesea se facea comparatia cu un tata – ceea ce inevitabil este o personificare.
    In istorie desigur, anumite persoane si l-au imaginat pe Dumnezeu intr-o anumita forma si au „decretat” ca Dumnezeu si Sfanta Treime ar fi asa si asa si asa….. . Dar asta este un element subiectiv aici ma refer desigur la istoria post Noul Testamentala.

    • Marius David zice:

      Romuluss, în primul rînd bun revenit.
      BA, are foarte mare importanţă ce şi cum vorbim despre Dumnezeu,
      În perioada patristică acesta a fost preocuparea esenţială… cuvinte potrivite pentru Dumnezeu, logoi prepoi tw Thew,

  4. blogideologic zice:

    “Lăcătuirea varegă” a celor trei inele înlănţuite, (‘nodul topologic Borromean’), a fost împrumutată de creştini ca logotip al Unităţii prezente în Sfânta Treime : `Unitas Trinitate’ şi `Trinitas Unitate’, cum găsim scris şi desenat într-un manuscris din secolul XIII, păstrat la mănăstirea din Chartres. Dante Alighieri scria despre nodul topologic ori lăcătuirea varegă a celor trei inele în Cântul XXXIII din ‘Paradisul’ : 115„Ne la profonda e chiara sussistenza / de l’alto lume parvermi tre giri / di tre colori e d’una contenenza; / e l’un da l’altro come iri da iri / parea reflesso, e ‘l terzo parea foco / che quinci e quindi igualmente si spiri./ Oh quanto è corto il dire e come fioco/ al mio concetto! e questo, a quel ch’i’ vidi,/ è tanto, che non basta a dicer `poco’.” George Coşbuc traducea, în „Cerul Empireu” (Paradisul, Cântul XXXIII): 115 „Şi-n clara ei şi-adânca-i subzistenţă/ văzui trei cercuri în lumina-i vie:/ de trei culori şi-aceeaşi continenţă,/ ca-n dublul curcubeu părea să fie/ reflexu –n două; foc al treilea, care/ egal suflând, dintr- ambe ia tărie./ Ce slabă– i vorba pentru atât de tare/ concept! Şi cât văzui poţi să gândeşti,/ puţin ce-a fost din cât era de mare!”Aluziile cromatice din „Cerul Empireu” sugerează faptul că nici Dante Alighieri şi nici George Coşbuc nu surprinseseră ideea topologică a “lăcătuirii varege”. Dar teologii versaţi în concepte ai bisericii catolice ştiau. Astfel, la cel de la al patrulea conciliu Lateran, din 1215, unde a participat şi Francisco din Assisi, Biserica Occidentală condamnă erezia culorilor, –curcubeul–, în această metaforă a Trinităţii în Unitate.

  5. c zice:

    „Daca Dumnezeu este Tatal nostru si Isus este Fiul lui atunci cine este mama noastra?” m-a intrebat fiica noastra cand avea vreo 3-4 ani. Va rog sa ma credeti ca am ramas socata si fara replica. II explic eu ca Dumnezeu nu este tata in felul in care intelegem noi dar … Poate ca se gandeste cineva la un dictionar explicativ al conceptelor biblice pentru ochisori micuti 🙂

  6. eu zice:

    Sfanta Treime:Incearca sa o intelegi si-ti vei pierde mintea.Incearca sa o negi si-ti vei pierde sufletul

  7. Pingback: Evanghelizare, Trinitatea pe limba copiiilor, “for consideration purposes only” « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.