Obrăznicie, tupeu sau mistic? (P)

Românii evanghelici s-au obişniut cu o formă de masochism datorită căruia, obrăznicia şi tupeul, în locul bunului simţ şi blîndeţii, intră în arsenalul sfinţeniei.

Marcu Nichifor este un astfel de „sfînt” cu tupeu. O vorbă ca a lui,

“vă zghihuie dracu pi toati cimpurili iestea şi acu veniţi aci şi dormiţi ca caiii”,

spusă în biserică enoriaşilor de la ţară, obosiţi de ascultarea predicilor, poate fi mai mult tupeu decît ascuţiş profetic în grai.

La fel poate fi interpretat modul în care se ducea în crîşmă şi mătura cu braţul toate paharele de pe masă pentru a putea vorbi cu el.

Obrăznicie, tupeu? Cred că este o formă de îndrăzneală care aluncă din aceste categorii şi care este permisă doar marilor mistici.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Amintiri, Oameni, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

37 de răspunsuri la Obrăznicie, tupeu sau mistic? (P)

  1. mnobineknume zice:

    poti sa fii obraznic sau tupeist cu tine iti permiti( si in sensul bun)
    dar sa ajungi acolo incat cuvantul tau sa fie litera de lege si totodata sa vezi numai inainte..si foarte foarte ingust….inseamna ca ai o problema..nu? 😀

  2. Pomisor zice:

    Daca modelul nostru este Domnul Isus vedem ca acest mod de exprimare nu este chiar potrivit. Si El a folosit biciul cand era nevoie de bici si cuvinte gingase cand era nevoie de ele. Acum sa luam exemplul unui mistic: Ilie: el a folosit si tonul aspru in discutiile cu Ahab dar nu la folosit in discutiile cu Elisei fata de care s-a purtat cu blandete.

    Apoi parerea mea este: Poarta-te cu ceilati cum doresti sa se poarte ei cu tine daca rolurile ar fi inversate. Uneori folosirea unui ton mai aspru, o vorba mai usturatoare pot fi justificate dar utilizarea excesiva duce la obiceiuri, care nu sunt bune…

    • m1ha1 zice:

      vânzătorii din Templu, fariseii, cărturarii, marii preoți cu siguranță nu erau de acord cu atitudinea lui Isus când le-a răsturnat afacerea. De multe ori cei mustrați nu consideră ca fiind oportun, momentul mustrării: de obicei, mai târziu e preferat.

    • Marius David zice:

      draga Pomişor,
      două chestiuni,
      1. Domnul Isus n-a fost deloc blîndoc aşa cum ţi-l imaginezi,
      2. Numai unii pot face chestii din astea. MArcu Nichifor era unul dintre aceşti unii.

      • Pomisor zice:

        Nu stiu ce sa zic… Desi … 1) cred ca de acum inainte voi incerca sa nu spun nimic despre imaginatia cuiva fara sa am motive intemeiate in ceea ce spun… 2) eu nu mi-as permite sa vorbesc ca d-l Nichifor indiferent de circumstante sau motivatii… Dar nu este de datoria mea sa judec niste vorbe care nu mi-au fost adresate direct si nici in prezenta mea… la urma urmei habar nu am cine este personajul…

  3. Conteaza? zice:

    „Pai, daca fratele\sora poate eu de ce nu as putea face cutare sau cutare lucru, ca doar Domnul imi da si ?” Tare mi-e teama ca unii dintre noi gandesc in acest fel… Oare e corect? Nu vorbesc decat din constatari a unor fapte ce le vad in jur, nu vreau sa judec pe nimeni.
    Intr-adevar, nu oricine poate canta, predica intr-un anume fel (cu inteles diferit de „marturisi” cu sau fara cuvinte) sau vorbi cu indrazneala (si sa aiba efectul dorit), asa cum precizati. Avem daruri diferite. Ma intreb, care ar fii procesul corect de determinare\recunoastere a lor? Ar fii un subiect interesant pentru intalnirile cu tinerii, cred 🙂 .

  4. titirez zice:

    Ce inseamna mistic ? (definitia din dictionar nu ma multumeste, nu stiu de ce)
    Am auzit cuvantul mistic aproape exclusiv in contextul in care se vorbea despre ceva ezoteric. Ce inseamna de fapt, mistic ?

    • Marius David zice:

      Mistic? Iată o bună întrebare. Misticii sînt acei oameni care aleg o cale alternativă căii dogmatice de cugetare şi trăire a relaţiei lor cu Dumnezeu. Noi toţi am făcut caticheza, am învăţat lucurrile pe care le ştim despre Dumnezeu. Căutăm să rămînem între acele limite şi să acţionăm în funcţie de ele. Nu şi misticii. Ei par să fi descoperit nişte uşi secrete, nişte trape acoperite pntru noi cu mici covoraşe, nişte uşi de pod de negăsit dacă nu te uiţi în sus.
      Casa credinţei lor are un pic mai multe cotloane decît odihnitoarea noastră sufragerie în care ne citim biblia zilnic cu copiii.

  5. mihai h zice:

    O alta vorba ,cu tupeu, Ce stati ca niste bite uscate? sau adresindu-se surorilor:
    „Cam mult pe la oglinda”

  6. Iustin zice:

    Ce vesti mai aveti despre Matia?
    Acum este acasa, in tara ei natala… nu mai aveti vreo veste?
    Sau acum e poate mai departe ca in America?
    Pana acum s-a vazut doar cat de saritori au fost fratii nostri americani…

  7. elisa zice:

    Cum ar fi ca cineva sa”sgaltaie” masa pe acre se face negustorie la usa bisericii cu Cd-uri?. 🙂
    Mai avem mistici,ca sa aiba curajul dat de legatura lor cu Dumnezeu?
    Fratele Marcu”a avut” curajul sa dea mancarea lui saracilor, tinerilor care nu aveau unde sta le-a venit in ajutor, sora Ada a fost ca o mama pentru multi tineri saraci ; nu m-as supara niciodata pe un asemenea om, orice mi-ar zice, mi-ar fi drag sa-l am alaturi;
    ziceti mistic fratelui Marcu ?
    Cati mai sunt azi ca si el, care in piata fata de lume, cand se intalnea cu cineva, zicea „hai sa ne rugam”, cati frati s-or fi simtit neindemanatici in acest caz, orasul e mic, lumea curioasa…mai traiesc unii care au avut parte de”partasie” in rugaciune in piata de alimente, joia cand e targ.
    Mai este cineva cu curajul sau sa mature paharele de pe masa cu bautura?
    NIMENI!

  8. G zice:

    Daca sunt cuvintele lui…. nu-i bai. Vorbeste in vechea limba care mai rar o intalnesti.
    Ii bai in schimb cu actuala limba a popilor care pe langa faptul ca nu creeaza „puntea de comunicare” cu divinitatea, alunga si majoritatea enoriasilor.
    Hai sa fim seriosi cu popii contemporani si sa recunoastem ca-s facuti pe banda si fara … har.

  9. Rodica Botan zice:

    „…dar schilodeasca-se odata”…e mistic sau tupeu?

    Unele adevaruri se pot spune numai asa, altfel si-ar pierde miezul…

  10. lucretia zice:

    L-am ascultat pe fratele Marcu Nichifor si mi-as dori foarte mult sa mai fie astfel de frati cu o asa traire, putere si insotire a Duhului Sfint si sa stiti ca el chiar si cind folosea astfel de adresari cu ”tupeu„ o facea cu asa blindete si durere pt starea de fapt pe care el o vedea asa ca nu cred ca e cazul sa-l criticati ! Cit de bine-ar fi sa tot fie astfel de „tupeisti si obraznici” care sa porunceasca duhurilor rele !!

  11. mariusmioc zice:

    Ce-i cu P-ul ăla între paranteze, lîngă titlu? E articol publicitar?

  12. elisa zice:

    Rodica,
    “…dar schilodeasca-se odata”…e mistic sau tupeu?
    …e..Pavel!. 🙂

  13. rodica botan zice:

    Ai voie Marius…anumite lucruri trebuie spuse citeodata. Aseara dupa ce am fost din nou vizitata de „constiinta virgulei”, o fraza simpatica mi-a staruit in minte. As fi preferat sa ma duc sa deschid usa virtuala a blogului…din nefericire a trebuit sa…arat usa cu degetul aratator. Era vorba de aceeasi usa…si de trecerea prin ea…dar trebuia neaparat aratata directia. Confuzia nu foloseste nimanui…si cred ca e bine sa clarifici situatia si uneori e nevoie de „acel ceva” pe care fratele Marcu Nichifor il avea. Si mai stiu pe cineva care avea o forma faina de exprimare, care te lasa „pe ginduri” de cele mai multe ori…Fratele Cure…

    Si da Elisa…raspunsul tau a fost „tare” de tot…mi-a picat cu tronc!!!

  14. rodica botan zice:

    Cine este „ocupat” pe-acia cu aratatul, corectatul, explicatul, virgulei…cine dezminteste si ameteste…cine …cine oglinjoara este cel mai ce din …blogareala?
    Nu e greu de ghicit…mai greu este de tolerat…

  15. rodica botan zice:

    tre’ sa ma duc sa vad care sint discutiile despre care vorbesti…ca am ramas in urma cu informatiile…Mi-am petrecut clipe „neuitate” in interminabile „discutii” cu individul care imparte premiile magaresti pe blogosfera…AC…

    Desi n-am nici un titlu universitar( ca doar stau prost cu gramatica…si-s incapatinata si nu vreau sa invat ), tin sa-ti fac cunoscut faptul ca iti sint colega de „magarie”…Si sint onorata sa te mai anunt ca sint perseverenta si nu numai ca mi-am obtinut titlul cu onoruri dar ma si straduiesc sa-l mentin…Ai competitie serioasa!!!

  16. rodica botan zice:

    ok…am citit si poate discutia asta a mea era paralela . Pe mine ma tortureaza Alin si imi cizeleaza rabdarea cu dalta lui, nu cu cea a Domnului…. Vrea neaparat sa afle ce iese din pahar daca mesteca cu furie. Numa’ ca nu poate sa iasa decit ce este inauntru, si mai nou am vazut ca nu-i pica bine binecuvintarile si cu aia ma ocup…il binecuvintez de sa-i picure binecuvintarile si sa-l ude ca o ploaie…

    Diferenta intre mine si Lia este ca eu nu sint profesoara de romana si in ultimii 30 de ani am avut nevoie sa invat sa vorbesc cit mai corect o alta limba. Sint la fel de ocupata ca oricine care are o slujba, si invatatul corect al limbii romane este undeva departe pe lunga mea lista de prioritati. Am idei, ginduri pe care vreau sa le impartasesc si as face-o si daca as fi gingava…cu cei care imi tolereaza vorbirea. Asa ca nu vad de ce cineva care traieste in tara asta si e toba de carte ar avea o asa stare de aversiune pentru blogul meu incit sa faca sesiuni de exorcism gramatical aproape zilnic…Cei ce vin ma tolereaza; si eu stiu asta si le sint multumitoare. Daca ar fii sa aleg intre idei si gramatica, aleg intotdeauna o idee buna chiar daca nu e formulata perfect. Un fel de …hai sa ne ocupam si de ce-i in blid nu numai de aparente…sa lustruim vasul pe dinafara…

    In alta ordine de idei, gasesc ca Biblia este adevarata si atunci cind eu sint gresita(sau mai ales)…Si daca Biblia ar zice ca Iona a inghitit balena…ce-as putea eu sa adaug? Home schooling este Biblic pentruca Biblia da parintilor responsabilitatea sa isi invete copiii. Si daca acest lucru este posibil, nu vad de ce s-ar simti cineva oparit cu ideea asta. In acelasi fel, daca parintii nu sint capabili de asa o treaba – si stiu astfel de parinti, atunci ar fi o crima sa ramina copiii acasa numai ca sa nu invete mai nimic.

    Am muncit toata viata si sint o femeie independenta. Ma bucur de independenta mea mai ales ca am ajuns in timp un fel de canuta om sucit si nu stiu daca m-ar mai tolera cineva. Dar…ce Biblia ofera ca model de viata este visul oricarei femei cu capul pe umeri…un barbat care sa munceasca pentru ea si copiii ei si care sa poarte raspunderea relatiei familiei cu Dumnezeu, care sa o iubeasca asa cum Christos a iubit Biserica…si atunci sa nu-ti pui sortul si sa faci placinte cu brinza?

    Sper ca nu am depasit limitele bunei cuviinte in nici un fel…si sa-mi fie iertate greselile gramaticale…cum si eu le iert pe ale altora…

    • Marius David zice:

      te „torturează”? Înseamnă că devine eficient în împlinirea obiectivelor dînsului, pentru că asta era una dintre ultimele plîngeri: îi era necaz că enervează pe prea puţină lume. Iar ai făcut o faptă bună! 🙂

  17. rodica botan zice:

    Asta a fost dus cu apa de pe iceberguri pentru mine…dar si daca sint inceata de la o vreme tot invat…

    Ce tactica diabolica…sa ispitesti pe fratii tai, pe alti oameni in halul asta?! Trist…cutremurator…

    • Marius David zice:

      Rodica, nu te ambala, este un gest de disperare. Uite o metodă de creştere a ratingului: ataci la MC, metodă licenţiată de Bastrix.
      Pe cînd mă ataca consecvent, cu o consecvenţă demnă de scopuri mai bune, cu tot felul de porcării şi minciuni, era pe locu 20-24 în monitorizările dînsului. AC-ul încearcă aceeaşi stratagemă. Se hrăneşte cu venin.

  18. Marius David zice:

    A.C. ai 50 de haznale de vomi-dat cu capul, încearcă acolo cînd îţi mai vin doar apelative sau epitete pe care nu ţi le poţi controla din pricina frustrărilor şi complexelor care te bîntuie. Spor!
    Emetiral am doar pentru mine!

  19. Lucia zice:

    Intotdeauna mi-a placut sa citesc intamplari, glume despre sau de Marcu Nichifor. Pare improprie exprimarea sa datorita termenului folosit, pe care il evitam, dar care de altfel apare si in Biblie. La fel cum unora li se pare improprie exprimarea Isus, blogger. Si totusi, Domnul se indeletnicea in felul Lui, cu aceasta preocupare, de comunicare, de a comunica altora, de dialog, de a Se comunica pe Sine. Dar sa revin la subiect. Eu as sustine ca in cazul fr. Marcu Nichifor nu este vorba nici de una, nici de cealalta, ci doar de temperamentul, modul de manifestare, caracteristicile sale adica spontaneitate, umor asemanator cu umorul sanatos al lui Creanga, dojenire directa fara prea multa diplomatie, dar care vine la indemnul si odata cu mustrarea Duhului. Cred ca cei de fata in cazuri similare la fel au apreciat, fara sa se supere, la o astfel de apostrofare, mai ales ca avea dreptate. Nici nu cred ca putea fi luata ca o jignire ci atragea atentia asupra unei stari de fapt, in limbajul omului simplu, probabil, pe intelesul acelora cu care avea de-a face.
    I-as atribui limbajului său o doza de obiectivitate, de comic, indrazneala si mult har. Spune bine orice ar zice. De fapt, spunea.

  20. Pingback: Dărnicie, Dragoste, Obrăznicie, Tupeu, Rebel, Borcanul cu religie murată « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.