Cel mai bun cîntec Cristia 2009: Unde-o să se-ascundă rîsul din secundă?

Vă mai amintiţi de Cristia 2009?A fost o experienţă extraordinară.

 

Mi-am adus aminte acum de cel mai bun cîntec

Psalmul 104

1 Binecuvântează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

…..
10 Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi şi ele curg printre munţi.
11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.
12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor şi fac să le răsune glasul printre ramuri.
13 Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pământul de rodul lucrărilor Tale.
14 Tu faci să crească iarba pentru vite şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană:
15 vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care-i înfrumuseţează faţa şi pâine, care-i întăreşte inima.
16 Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban pe care i-a sădit El.
17 În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostârcul îşi are locuinţa în chiparoşi;
18 munţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici, iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri.
19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună.
20 Tu aduci întunericul şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;
21 puii de lei mugesc după pradă şi îşi cer hrana de la Dumnezeu.
22 Când răsare soarele, ele fug înapoi şi se culcă în vizuinile lor.
23 Dar omul iese la lucrul său şi la munca lui, până seara.
24 cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune şi pământul este plin de făpturile Tale.
25 Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.
26 Acolo în ea, umblă corăbiile şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.
27 Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.
28 Le-o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătăţile Tale.
29 Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
30 Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite şi înnoieşti astfel faţa pământului.
31 În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

……

***

La Cristia 2009 Teofil a dat cel mai frumos text, după părerea mea, din Psalmi. Chiar din Psalmul 104, un cîntec „serios-ludic”, pentru care am primit acceptul de interpretare.

Iată-l:

Unde-o să se-ascundă

Rîsul din secundă,

Clipa muribundă,

Rundă, rundă.


Unde se învaţă

mersul tău pe aţă,

Drum cu văl pe faţă,

Viaţă, Viaţă.


Moarte poartă cortul,

Cartea moartă portul,

Cartea poartă, mortul,

Partea moartă, cortul

Partea poartă mortul, cortul, portul


Cine-o să întoarcă

Praful de sub barcă,

Suflet vechi de arcă,

Parcă, Parcă.


Dinspre ce cărare

Vine-aşa o boare,

Dulce e şi doare,

Oare, Oare?


Încotro se-ndreaptă

Jumătatea dreaptă,

Partea înţeleaptă,

Treaptă, treaptă,


Unde-o să se strîngă,

Jumătatea stîngă,

Partea cea nătîngă,

Plîngă, plîngă.

După ce spectacolele Cristia vor fi rulate, poate că voi pune şi interpretarea mea.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Chitara, Fisiere audio, In-text-esant, Muzica, Oameni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

42 de răspunsuri la Cel mai bun cîntec Cristia 2009: Unde-o să se-ascundă rîsul din secundă?

  1. George zice:

    n-am inteles nimic!
    Daca asta este cantec bun… m-am lamurit

  2. George zice:

    Mai bine un verset din Biblie!

  3. Nicoleta zice:

    Mi-aduce aminte de Cenaclul Flacara. Frumos!
    Versurile sunt foarte reusite!
    Cine este compozitorul si poetul?
    De unde este?

  4. Alin Cristea zice:

    Da, acesta este un cîntec bun, dar nu cel mai bun de la Cristia 2009.

    Un cîntec care aduce aminte de Cenaclul Flacăra nu poate fi cel mai bun cîntec, undeva, în secolul 21!

    • Nicoleta zice:

      Am urmarit o parte din transmisiune atunci, dar au avut tot felul de defectiuni, amanari, totusi, dupa parerea dvs. care a fost cel mai bun cantec? Am vazut ca ati participat si dvs.

    • Patrix zice:

      Sunt si lucruri care nu se demodeaza, Alin Cristea.

    • adrian zice:

      Halal criteriu de apreciere a unei melodii!
      Si ce daca aduce aminte de Cenaclul Flacara?!
      Aduce aminte de folk, iar folk-ul nu este o inventie a Cenaclului.
      Orice aduce aminte despre ceva/cineva.
      Presupun ca, pentru a fi cea mai buna, trebuia sa ne aduca aminte de ceva din secolul XXI (de manele?).

      • Marius David zice:

        cu totul de acord, snobismul cronologic (C.S.Lewis) conform căruia lucrurile noi sînt mai bune decît cele vechi, sau invers… lucrurile vechi sînt mai bune decît cele noi.. aceeaşi boală.

        • Alin Cristea zice:

          Nu era deloc vorba de snobismul cronologic.

          Deloc.

          (Păi ce, manelele sînt din secolul XXI?)

          Mai reflectați, domnilor.

          Mă tem însă că nu prea aveți timp…

          • Marius David zice:

            Da, manelele nu sînt din secolul XXI, au o istorie foarte interesantă. Au apărut, dispărut, s-au transformat.
            La muzeul ţăranului român a fost o conferinţă pe aceată temă, cred că va fi reluată pe Romania Cultural. Sper

            Despre timp de reflecţie, despre partea asta, doamne, să ne leşi…la ce rezultate are reflecţia ta… mă tem că eşti neconvingător în sfaturi,
            este la fel ca şi cu sfaturile şi definiţiile depsre blogging şi despre altele…. (cel puţin într-un punct ai dreptate, eu nu fac bloging, nu vreau şi nici nu am chef 🙂 dar asta nu înseamnă că nu ştiu mai bine decît alţii cu ce se mănîncă bloggingul)

            apucătură românească: tot românul vorbeşte despre ce nu pricepe, n-a experimentat, nu ştie, dar dă sfaturi la tot cartierul.
            Spune că ştie, spune că se pricepe, dă impresii…

            Altceva?

          • adrian zice:

            Stilul „manelolor” actuale chiar este de azi.
            Asta se poate constata ascultand niste manele traditionale.
            Mai ascultati nitica muzica veche si comparati.

            Ironia dvs. este de doi bani (ca si unele texte scatofile de pe blogul dvs.). E posibil, totusi, sa va supraevaluez…

            Cat despre „a reflecta”, ma tem ca dvs. ar trebui sa conjugati mai des acest verb. Daca ati fi aplicat sfatul pe care ni l-ati dat noua nu ati fi dat drumul la subproductii psihanalizabile de genul celei in care il „masurati” si „cantariti” pe pastorul Iosif Ton (ca sa raman la un singur exemplu).

            In privinta timpului, aveti dreptate, domnule.
            Unii dintre noi chiar nu avem timp. Obligatiile profesionale ne mai taie din timpul de reflectie, asa ca aveti mila si fiti intelegator.
            Dumnezeu nu a fost la fel de darnic cu toti.
            Avand in vedere ca dvs. aveti timp berechet, reflectati dvs. mai mult si, din cand in cand, mai luminati-ne si pe noi.

            • Marius David zice:

              ce pozele și anunțurile împletite din cînd în cînd cu cîte o frustrăciune pusă în scris în devălmășie ideatică nu preprezintă cugetare? Producția psihanalizabilă este mai degrabă fotografia unui copăcel neajutorat.
              Domnule Adrian, măsurați-vă cuvintele față de instituția Alin Cristea.

              Manelele actuale nu au legătură cu manelele din secolul al XVIII-lea, cel puțin asta este concluzia unor cercetători în folclorul urban.
              Manelele actuale au cîteva elemente comune cu acel tip de folclor prin cîteva elemente comune și unii nu sînt de acord că ave un reviriment al aceluiași gen și stil muzical.

  5. Alin Cristea zice:

    Corect, sînt lucruri care nu se demodează.

    Dar asta nu înseamnă că lucrăm pe computer ca și pe caietul de dictando, nu?

    • Marius David zice:

      Deşi, vorba unui prieten, Cristian Bădiliţă, „ar trebui dată o lege pentru protejarea scrisului de mînă.”
      Caietul de dictando are farmecul lui şi necesitatea lui. Computerul este cu treaba lui.

      În estetică principiul cronologic este relvant în contexte foarte clar precizate.
      Aici nu cred că este cazul să afirmăm că poemul lui Teofil este mai puţin valoros PENTRU CĂ i-a amintit cuiva de Cenaclul Flacăra.

      Există şi alte criterii: de exemplu TEXTUL.
      Cine îmi „traduce” textul lui Teofil?

      Tocmai m-am contrazis pe privat cu cineva că poezia nu-i predică, nu trebuie să descopere, ci să acopere,
      Poezia este ca rîma care ascunde cîrligul

  6. Alin Cristea zice:

    Organizatorii au evitat să stabilească o ierarhie.

    Poate că au fost inspirați, din anumite puncte de vedere, poate, din alte puncte de vedere, nu.

  7. Alin Cristea zice:

    Marius David, nu te zbuciuma degeaba.

    Dacă nu m-am pronunțat pînă acum, în aproape un an, de ce aș face-o acum?

    Cine a spus că „toate au fost la fel de valoroase?”

    CENZURAT

    Mai odihnește-te din cînd în cînd…

    Poate reușești să reacționezi mai uman…

    • Marius David zice:

      Da cine a aşteptat să te pronunţi vreme de un an? 🙂
      De cînd sîntem toţi calificaţi să ne pronunţăm
      !
      Ah, sîntem calificaţi să ne dăm cu părerea aşa… subiectiv, la o cafea, pe un blog, fără cravată…

      Pronunţa???? Să folosim cu atenţie cuvintele.

  8. Alin Cristea zice:

    Pătrățosului nu prea i-a plăcut Adi Gliga…

    Și viceversa 🙂

    • Marius David zice:

      Spune şi ce am spus, de fapt este înregistrat: că este foarte bun acum, dar îi va trece vremea dacă nu doreşte să evolueze, să iasă din ce este acum şi să se formeze, adică „back to the blackboard”, să studieze, să facă muzică serios.

      Am spus că talentul nu ajunge.

      Am avut două discuţii serioase mediate de Cornel Olaru şi Anca Ciora în care am stabilit nişte lucruri importante, zic eu. Restul sînt senzaţii şi păreri de public(itate)

      Dar … mai citeşte
      https://mariuscruceru.ro/2009/03/21/adiglig/

      poate ajută pentru obiectivarea problemei 🙂

      • Ioana zice:

        Este foarte adevarat ca Adi Gliga poseda un talent care daca nu va fi cultivat se va pierde…

        • Marius David zice:

          Exact. Şi nu se va pierde că el va muri fizic, mori pe dinăuntru. Se întîmplă şi la scriitori, poeţi, muzicieni.
          Produci apoi numai „la comandă”, cam aceeaşi reţetă… şi apoi… tot timpul vin „prospături”.
          De aceea mulţi artişti mor în mizerie. Nu înţeleg ce trebuie să facă cînd „li s-a dus vremea”.
          Îţi mai aminteşti de Angela Similea, de Mirabela Dauer? dar Aura Urziceanu? N-au acelaşi leat? Ba da!

    • R. zice:

      : )) Cand ascult Adi Gliga, am impresia ca ascult aceeasi melodie. Deci nu prea imi place.
      In schimb, ca tot am pomenit de poezie, nu aici, si de Ionatan Pirosca, imi place cum canta nepoata lui, Eliza Pirosca. Parca, chiar si pe versurile lui.

      • Marius David zice:

        hmmm, ai educaţie muzicală, R. că intuieşti un lucru extrem de delicat…
        Îţi mai aduci aminte de formaţia Savoy?
        Ştii de ce au fost atît de mari Queen? Erau educaţi… numai muzical… din păcate.

      • R. zice:

        Nu mi-am adus aminte, dar am cautat pe net. Mi-este cunoscut solistul, insa nu imi place cum si ce canta. De la Queen imi plac doar cateva melodii. Putine. Sunt prea nemelodiosi pt urechiusele mele.
        Eu ascult muzica de toate genurile. Important e sa nu ma oboseasca si sa-mi gadile placut si linistitor urechiusele.
        N-as crede s-am educatie muzicala… Poate doar ureche. : ))

  9. elisa zice:

    Cenaclul Flacara a avut multe cantece bune,cantate bine,care ne-au ramas in inima,imi amintesc „Ruga pentru parinti”si inca altele de care acum nu-mi aduc aminte.
    Ceea ce se canta azi in lume,,,este fara mesaj,fara melodie,,,ca si „cantecele” americane care circula in biserici,datorita tinerilor,care accepta aceasta muzica fara mesaj si melodie,copiate din lume.
    Si ce cantari minunate avem,multe nu le-am cantat niciodata,altele nu se canta pur si simplu,dsi sunt cantari inspirate.

  10. Alin Cristea zice:

    Marius David: „un cîntec bun este un cîntec bun,
    are melodie care nu aduce aminte de altele.
    are linie melodică complicabilă… să vezi ce acorduri se pot găsi, nu se mişcă numai între tonică, dominantă şi subdominantă, are ritmul în conformitate cu versurile, accentele, atmosfera, mood, feeling.
    tot ce vrei.”

    Înțeleg lucrurile înșirate mai sus, sînt de luat în seamă, dar… trebuie adăugate ȘI alte chestiuni.

    1. Un cîntec bun nu înseamnă doar melodicitate.

    Eu apreciez melodia (din diverse motive, unul e că am studiat vioară), pe care o consider regina muzicii, dar, de exemplu, în postmodernism, lucrurile se complică de-a binelea atunci cînd ne referim la ceea ce înseamnă „cîntec” și ceea ce înseamnă „bun”.

    Și lucrurile astea nu sînt complicate doar din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

    2. Linie melodică complicabilă…

    Hm… Orice amator de muzică trebuie să încerce, măcar o dată în viață, să se elibereze de obsesia liniei melodice. E terifiant, știu, dar maturizarea face parte din viață…

    Complicabilă? Aici aș putea să scriu toată noaptea… Nu mă ispiti…

    O, sancta simplicitas…

    3. Nu faptul că un cîntec se mișcă între tonică, subdominantă și dominantă e tragic. Adică banal.

    Asta ține de complexitatea armonică a piesei, nu de consistența sa melodică.

    Și mai e vorba de vectorii culturali. Într-un fel va fi receptată armonia în cultura europeană și altfel în cea asiatică, de exemplu.

    Nu mai continui cu alte aspecte, doar am vrut să rotunjesc puțin…

    Cel puțin în muzică (și în poezie) e nevoie de mai multe nuanțe…

    Și chiar în teologie, nu?

    • Marius David zice:

      1. da,
      dar… (a propos, n-are relevanta in acest context ca ai studiat vioara, eu cint la 22 de instrumente, si ce-i cu asta?) (cine-i regina, melodia sau vioara?)
      Pînă şi cei mai sălbatici postmodernii ascultă Bach şi ies pe furiş la fumat cînd ascultă muzică „concretă”. Nerelevant.
      Tot n-am înţeles obiecţia sau contribuţia suplimentară la chestiune.

      2. O linie melodică complicabilă este frere Jaques sau Căţeluş cu părul creţ. O pot demonstra oricînd.
      Harry TAvitian a demonstrat-o cu „Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa”. Discuţia despre soluţiile armonice complexe este … mai complexă.

      3. Legătura dintre „vectorii (unul dintre tiparele tale stilistice, găseşte echivalent!) culturali” şi discuţia despre acordurile acestei piese este … la Zimnicea, mare nod de cale ferată. Teofil a cîntat în Europa unor europeni, eu am cîntat ritmuri şi glissandouri asiatice cu Solomon tot în Europa şi tot europenilor.
      din nou nu văd … „rotunjirea” cu informaţii sau adaos de valoare în afară de cîteva precizări care ţin de evidenţe.

      Incep să cred după astfel de comentarii că „rotunjire” nu înseamnă mai mult decît emiterea unor truisme la îndemîna majorităţii vizitatorilor acestui blog.
      Să încercăm totuşi să ridicăm nivelul discuţiei, dacă se poate.

  11. Pingback: Psaltire şi proverbe pentru blogoslavnici: 11 | Marius Cruceru

  12. Pingback: Cartofi, Rîsul din secundă, Fiat… Opel « La patratosu

  13. Pingback: Toate aceste viețuitoare … Te așteaptă… | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.