Prima dată am crezut că este o glumă. Apoi mi-am dat seama că oamenii vorbesc serios. Liga, nu Uniunea, Liga Scriitorilor din România cere, nu propune, cere Patriarhiei BOR nici mai mult nici mai puţin decît canonizarea lui Eminescu.
Liga Scriitorilor din Romania a cerut, marti, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane canonizarea poetului Mihai Eminescu ca sfant in calendarul ortodox roman, transmite Mediafax. Liga sustine ca unul dintre motive ar fi acela ca din paginile scrise de Eminescu „razbate spiritul national-ortodox”.
Nu intră în discuţie aici calitatea poeziei eminesciene, nici statutul acestuia între stelele slovelor. Chestiunea suferă o mutaţie periculoasă prin această propunere.
Sînt cîteva aspecte care trebuie analizate, după părerea mea:
1. Există posibilitatea ca un for laic să propună o asemenea chestiune? Dacă da, în urma cărui fel de analiză?
2. Care sînt … ce criterii au mai rămas pentru calificarea unui trăitor ortodox la rangul de sfînt? Învăţătura şi viaţa, din cîte ştiam eu? Şi aşa canonizarea lui Ştefan cel Mare şi … Mare a creat atîtea discuţii, cu toţi copiii copiilor lui… , acum ar fi interesat să vedem criteriile după care Mihai Eminescu ar deveni Sfîntul Mihai… Cu adevărat noi românii nu avem simţul măsurii şi nici simţul penibilului.
3. Foarte interesantă, cea mai interesantă expresie, mi se pare „spiritul naţional-ortodox”. Oare de ce am alergie la această alăturare?
Sper din toată inima că Patriarhia va trata cu indiferenţă această năstruşnică propunere, iar expresiile „Sfîntul Eminescu” vor rămîne doar o figură poetică hiperbolizantă a unui poet basarabean.
Ce spune Cristian Teodorescu? Iată aici.
Eu cred că nu ar trebui să ne pierdem simţul măsurii. Primul care ar făcut haz de aşa ceva cred că ar fi fost Mihai Eminescu însuşi. Mi se pare o idee tristă şi încă o dovadă a lipsei de măsură de care suferim în ultimii ani.
Iată și un fragment din articolul domnului Cărtărescu, scris prin 1998 în Dilema veche, articol pe care l-am primit drept recomandare de lectură din cel puțin trei părți.
Abuza de excitante: cafea si tutun. Pina in 1883 nu a baut exagerat. Viata ii era complet dezordonata: „Uneori era atit de adincit in lucru, ca scria pina foarte tirziu noaptea si atuncea nici nu mergea seara la cina, ci trimetea pe cineva sa-i cumpere piine, brinza, o sticla de bere si lucra mai departe. Cind veneau apoi colegii sai acasa, aflau in camera un aer infect, produs de fumul de tutun, de mirosul de spirt si de lampa, de nu erau in stare sa respire, iar pe Eminescu nu il puteau zari prin norii de fum”.8 Ducea, prin urmare, „un fel de viata de boemian”.9 Avea voce de tenor si ii placea sa fredoneze. La „Junimea” el citea cu voce tare poeziile tuturor, caci avea glasul „simpatic, sonor si cadentat”.10 Cind recita, „el ridica totdeauna ochii cu duiosie spre podele”. Folosea numeroase cuvinte germane si pronunta germanizat unele neologisme: zenzibilizare, conzervativ etc. Injura intr-un singur fel: „Tu-i neamul nevoii!”
Citește mai departe aici.
Marius Cruceru 
am trait sa aud si asta! no comment
Urmeaza Creanga la sfintire ca is-a anulat caterisirea!
Cind oare romanul va reusi sa distinga crestinismul de cultura?
de mult se discuta despre o canonizare a poetului nepereche. ortodoxia are niste criterii stabile dupa care se face canonizarea, criterii ce nu pot fi aplicate in cazul lui eminescu. dar daca e sa ne gandim la precedentul aplicat in cazul lui stefan cel mare, nu ne ramane decat sa ne mai ingrozim inca odata ca etaloanele de sfintenie ale Bo sunt atat de scazute.
aaaaaaoleu :-j
asa ceva auzi mai rar :))
ma intreb,oare urmeaza propus pentru canonizare si Sfantul Ceausescu?
Apropo de spiritul national-ortodox…
„Parerea dupa care cineva ar vrea sa intemeieze unitatea unei Biserici locale pe un principiu politic, etnic ori cultural, este socotita de catre Biserica Ortodoxa ca o erezie care poarta denumirea speciala de filetism.” (V. Lossky, ‘Teologia mistica a Bisericii de Rasarit’, Ed. Anasatasia, Bucuresti, p.42).
exact, mulțumim de citat!
Blogul meu nu are nici un post. Dar in caz afirmativ, primul meu post o sa fie cu cateva poezii nepublicate ale respectivului. Nepublicate pe motiv de cenzura. Sint vulgare rau. Si o sa intentez proces pe motiv de discriminare, avand in vedere ca unii oameni isi serbeaza doua zile onomastice pe an, in timp ce eu nu am nici un pretext pentru asta, chiar daca ma cheama Elisei.
Marius, Iorga scria în 1929 despre Eminescu că este „expresie a sufletului românesc”; Noica adăuga, mai tîrziu, că el este „omul deplin al culturii româneşti”; iar Călinescu prelua şi dezvolta sintagma „Eminescu, poet naţional”, în antiteză cu aceea de „poet oficial”, avîndu-l drept prototip pe Alecsandri.
Manolescu, citîndu-i pe toţi cei de mai sus, scria în Istoria critică (pag. 377- 378) că „definiţiile lui Iorga şi Noica sunt lipsite de măsură şi potrivnice spiritului critic.”
În parlamentul României, Leonida Lari şi alţii au dus cultul lui Eminescu la grade de demenţă de limbaj. Unul s exprima astfel:
„De vreme ce întreţineţi un cult al lui Isus, al lui Budha ori al lui Allah, de ce n-am întreţine noi un cult al lui Eminescu?”
Uite aşa s-a ajuns la propunerea despre care vorbeşti în postare şi care te oripilează pe bună dreptate.
Pentru cine doreşte un text interesant de citit, care să susţină desacralizarea incipientă a lui Eminescu, i-aş recomanda să caute pe net numărul din februarie- parcă ultimul, nu mai ţin minte- al revistei „Dilema veche”, din anul 1998, unde articolul lui Cărtărescu este, zic eu, splendid scris şi perfect documentat.
Numărul acela de revistă, ca şi poziţia lui Patapievici, de mai tîrziu, aceea cu scheletul din dulap, a trezit un mare val de proteste şi deversări de patimă, ceea ce mă aştept să apară şi aici.
Oricum, te felicit pentru curajul de a te expune- pentru a cîta oară? :)- arderii pe rug şi trasului în ţeapă.
Dilema nr. 265, 27 februarie – 5 martie 1998
http://www.dilemaveche.ro/old/arhiva_dilema/fw.htm?current=numant1.htm
sînt de acord cu Manolescu.
de tras în țeapă… de ars pe rug. Stai la coadă. Bastrix și alții ca el s-au aliniat și tot nu mai ajung. E lungă coada.
Este vorba de „Dilema”, nr.265/1998.
Poate fi gasit la adresa http://www.dilemaveche.ro/old/arhiva_dilema/fw.htm?current=numant1.htm
Imi cer scuze, am dat un link gresit.
Numarul celebru din februarie 1998 (265) se gaseste la
adresa
http://www.dilemaveche.ro/old/arhiva_dilema/265/index.htm
Articolul lui Cartarescu (intr-adevar, foarte interesant):
http://www.dilemaveche.ro/old/arhiva_dilema/265/cartares.htm
Mulțumiri și ție și lui Alin pentru indicație.
„Indicaţia” am dat-o eu, dacă e să dăm importanţă succesiunii comentariilor. Am citit cu stupoare răspunsul pe care mi l-ai dat: „de tras în țeapă… de ars pe rug. Stai la coadă. Bastrix și alții ca el s-au aliniat și tot nu mai ajung. E lungă coada.” Ai înţeles că vreau să te trag EU în ţeapă?!?
nu la tine refeream cu trasul in teapa..
vorbeam in general
da, tu ai dat indicatia generala, dar ei au dat locul exact.
:O… deci daca asa stau lucrurile o saputem vorbi in cateva decenii desfantul Base??? :)))
Suntem un popor superstitios (excludem persoanele „de fata” 😀 ), asadar ce sa te astepti de la persoane mult prea indiferente fata de credinta in Isus (si tot ce presupune automat aceasta), preocupate fiind doar de imaginea proprie si care nu-si pun prea multe intrebari? Nu pentru ca nu ar fii persoane destepte, ci doar pentru ca nu le intereseaza. Punct.
Chiar daca nu mantuie pe nimeni Acolo Sus, religia are o importanta deosebita aici, acum. Preocuparile zilnice, cuvintele, faptele, initiativele, gandurile nu fac decat sa dezvaluie care dintre cele 2 lumi e lipita de inima noastra. Pentru ca, nu-i foarte adevarat ca fiecare isi are inima unde ii este comoara (parafazez din Matei) ?
Ai vorbit tare fain despre religie… „o fraza de dinsii inventata”…
So …Liga Scritorilor cere BOR-ului sa-l declare “sfint” pe autorul poeziei “Eu nu cred nici in Iehova” ???
Liga asta n-are
Nici un Dumnezeu!
Vrea canonizare
Pentr-un “sfint” ….ateu?
Sfant? Sigur NU! dar geniu sigur DA!
de acord!
Un excelent text al lui Teofil Stanciu pe aceeași tema
Haideti sa fim seriosi… Nici chiar asa. Daca o tinem tot asa…cine mai urmeaza, Gigi Becali?!
Excelent citatul din Lossky.
Măcar Eminescu avea geniu, Alex! 🙂
si GG are pac-pac, arogantze, oi, hahalere, branza, hahahahahahaha si mai are ….palat, cum noi, zdrentele, nu avem!
o sa-l faca, don’t worry…
Eminescu a fost geniu, dar descrierea lui este socanta. S-ar potrivi in clipul din postarea mai noua, ala cu dove…
Dincolo de ridicolul, evident, al situaţiei nu pot să nu mă întreb dacă pe noi „non-ortodocşii”, lucrul acesta ar trebui sa ne intereseze prea mult. Dacă tot nu prea dăm bani pe acesti sfinţi ai lor, de ce ne mai batem capul cu încă unul?
Nu cred ca BOR va face această greşeală oricum; rămâne ca cei ce au propus bazaconia să sufere oprobiul meritat.
draga Dyo, de ce cred ca trebuie sa ne intereseze? pentru că ne adresăm unui popor al cărui radar spiritual este defect și amețit continuu de astfel de inițiative.
Cînd vestești Evanghelia biblică poporului român mai ales în Moldova contează dacă Stefan este declarat sfînt sau nu.
este vorba de prostirea și atacul la vîna morală a unui întreg popor.
ba ar trebui sa ne batem capul si sa afirmam cu tarie ce se intelege prin sfintire/sfintenie/sfant din perspectiva biblica si nu dupa niste traditii invatate de la oameni. altminteri, sfant inseamna sa dai bani la biserica si sa afirmi formal apartenenta la un cult crestin, ca cel ortodox. in rest poti sa faci orice. ca in reclama cu pampersi: „pot sa ud si canapeaua”
Patriarhia Romana: Apreciem propunerea de canonizare a lui Mihai Eminescu, dar conteaza evlavia, nu doar reputatia
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-6870739-patriarhia-romana-apreciem-propunerea-canonizare-lui-mihai-eminescu-dar-conteaza-evlavia-nu-doar-reputatia.htm
pacat ca nu este valabil si in cazul lui Stefan cel Mare si….sfant!
da, am văzut.. ambiguu răspuns.
http://www.mediafax.ro/social/patriarhia-raspunde-cererii-de-canonizare-a-lui-eminescu-conteaza-evlavia-nu-doar-reputatia-5471807/
Sfântul Sinod a hotărât ca în viitor Comisia specială de canonizare să aibă în vedere analizarea cu prioritate a propunerilor de canonizare a unor „ierarhi, preoţi, monahi cu viaţa îmbunătăţită, credincioşi şi mărturisitori ai credinţei ortodoxe cu o intensă viaţă de rugăciune, începând cu secolele XIII – XIV şi până în vremurile noastre”.
„Astfel, motivaţia principală trebuie să fie întărirea evlaviei credincioşilor şi nu doar reputaţia culturală şi patriotică a unei persoane”, conchide Patriarhia
Corect! Draga Irina, părerea mea este că această propunere trădează o patologie a societății românești… merită să ne gîndim la asta
S-ar mai putea cita scrisori intre el si veronica in care isi declara necredinta in zei. Corespondenta privata si personala!
Nu uitati ca poezia e poezie, arta, expresie a unor idei, si nu neaparat convingeri personale deci nu conteaza ca a scris despre fecioara maria.
Alta poezie critica la adresa religiei ar fi imparat si proletar…
Mulțumesc pentru reamintire, DEA 🙂
” Iata, 2000 de ani aproape de cand ea a ridicat popoare din intuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Doua mii de ani Biografia Fiului lui Dumnezeu este cartea dupa care creste omenirea”
Extras din Articolul ” Invierea” in ziarul Timpul din 12 aprilie 1881 scris de Mihai Eminescu.
Treaba mi se pare atit de penibila incit incit zic nimic. 😉
Ioan Biliuta a şi imaginat un Acatist…
L-a scris pe facebook…
Sper să nu se supere că l-am citat, am dat sursa..
„Parca ii si aud Acatistul:
Bucura-te Sfinte Mihai,
mare facator de minuni!
Bucura-te slava melozilor si
bucuria desfranatelor :)))))))))))
Bucura-te alauta duhovniceasca
care pe straini si pe evrei ai iubit 😀
Bucura-te alinarea lacrimilor Veronicai!
Bucura-te invatatorul fecioriei
si al adevaratei intelepciuni!
si continua tot asa…”
intrati pe site`ul unui alt mihai, sa vedeti acolo desfasurare de forte : )
http://groups.yahoo.com/group/dialogevanghelicortodox/
e vechi.
discutiile la care fac eu referire aveau loc simultan cu ale noastre. tot despre eminescu, desigur
IOANA, acolo se musca zdravan, unii din confesiunea altora. se face asa cum am spus eu, cu multa forta dar si fara bun simt.
@michael
Acolo, din pacate nu este nicio desfasurare de forte. Din cand in cand mai citesc ce se scrie si din pacate nu ma abtin sa mai dau cate un raspuns. Pe acel grup se manifesta omniscienta. Orice idee oarecum de „bun simt” este taxata intr-un mod care de cele mai multe ori lasa de dorit. Am mai spus…oamenii se cunosc si dupa cum scriu…
Ioana, ţine-te departe… acolo chiar se dă din burtă… inclusiv argumente teologice…
Acum mă gîndesc pe care parte, scuză-mi „franceza”
D-le Marius, din ce stiu eu Mihai Eminescu e nascut in localitatea Ipotesti, judetul Botosani. Deci nu are cum sa fie poet basarabean. Sau gresesc eu ?
nu, cine a spus că este poet basarabean? Mă refeream la Grigore Vieru care îl numea „sfîntul Eminescu”
ma scuzati, nu am inteles exact paragraful scris de dvs mai sus.
daca se poate, sa imi raspundeti si mie la o intrebare…
daca nu sunteti ortodox, de ce va pasa pe cine canonizeaza sau nu Biserica Ortodoxa?
iar in ceea ce priveste asa zisul acatist, pe care il prezentati intr-un comentariu mai sus, nu faceti altceva decat sa jigniti Biserica Ortodoxa si sa patati imaginea lui Mihai Eminescu!
multumesc pentru timpul acordat!
Pentru Dumnezeu, Neam si Tara! Pace!
draga Bogdan, pentru că este vorba de valori, de răsturnarea lor, mai bine zis, de asta mă interesează cine sete canonizat în ţara mea şi la cine se vor mai închina bătrînele (pentru că majoritatea tinerilor oricum nu se mai închină), cui i se va mai face icoană.
Ah, şi Eminescu nu-i al nostru al tuturor?
Acatistul nu-mi aparţine. Este creaţia unui ortodox getbeget. Nu mi-ar fi trecut prin cap aşa ceva. Trebuie să te obişnuieşti cu stilul.
Eu cred că acel mic pamflet are rolul de a imagina unde s-ar putea ajunge.
Eminescu nu mai are nevoie de pătat imaginea. S-a descurcat bine şi singur, din păcate.
Iar Biserica Ortodoxă Română nu se jigneşte aşa de uşor. Are alte probleme mai importante de rezolvat decît un fragmenţel de pseudoacatist scris de un coreligionar de-al dvs. preluat de un blogar baptist.
Stati linistit.
Catedrala Dezbinării Neamului se va construi pînă la urmă indiferent de ce spunem noi pe bloguri.
Aşa cum spuneţi,
pentru Dumnezeu, Neam şi ŢAră! PAce!
A propos, sînt monarhist!
şi .. pentru REGE!
„la cine se vor mai inchina batranele” – va credeam desupra unor mojicii de genul asta… Stiti suficienta teologie ortodoxa pentru a cunoste faptul ca inchinarea i se adreseaza lui Dumnezeu si Lucrarii Lui.
Stimate Sorin,
n-ai făcut minimul efort hermenutic. Citeşte încă o dată, te rog!
Pe fond sunt, bineinteles, de acord cu dumneavostra. Am perceput o anumita insinuare referitoare la statul icoanelor in cultul ortodox. In fine, nu are imporatanta. Fondul problemei este altul si aveti dreptate.
exact, eu atacam fondul problemei,
da, știu destula iconologie ca să nu ironizez chestiunea la care vă referiți.
și știu destul ce se întîmplă în biserici, din păcate, știu la ce imagini chicioase s/a ajuns și la ce abateri de la erminie… am un prieten iconar și l-am cunoscut personal pe pictorul Chihaia, ca să știu ce se întîmplă și în această lume.
nu discutăm chestiunea icoanelor în ansamblu, deși eu sînt baptist, ci chestiunea legată de sanctificarea lui Eminescu
Este adevarat. Chiciul desavarsit din Bisericile Ortodoxe ma dezarmeaza (covoare, lumanari din sticla, candelabre, calorifere, tevi, icoane, termopane etc). Din pacate, cred ca Bisericile neo-protestante sunt ferite de acest fenomen mai degraba datorita caracterului minimalist al arhitecturii eclesiastice specifice).
Cat despre canonizare lui Eminescu, simt ca mi a trecut glontul pe la ureche. Sper la O Biserica Ortodoxa mai previzibila si pe care sa nu o suspectez continuu ca e capabila de nazbatii din ce in ce mai insolite.
nu, nu sîntem feriţi, Sorin, am exemple nenumărate de chichiuire şi în bisericile noastre, din păcate.
E mult de spus şi discutat aici.
Nu stiu daca Eminescu poate fi calificat drept ateu.
Era in mod evident influentat de mistica orientala, lucru care razbate si in unele dintre poeziile sale (Scrisoarea I, Rugaciunea unui dac). In acest sens, lamuritor este si studiul competent al Amitei Boshe, „Eminescu şi India” (aparut pe la sfarsitul deceniului opt al secolului trecut).
Este interesant ce relateaza Caragiale intr-un necrolog scris pe 18 iunie 1889 (deci la 3 zile dupa moartea lui Eminescu): „acum incepea cu verva lui stralucita sa-mi predice budismul si sa-mi cante Nirvana…” (in ‘Publicistica si corespondenta’, Ed. Grai si suflet, Bucuresti, 1999, p.67, articolul „Nirvana”).
Exista si o nota interesanta (de care aminteste si Amita Boshe) intr-unul din manuscrisele sale: „Eu sunt budist”. Nu stiu cum ar trebui sa interpretam aceasta propozitie.
Eminescu a fost o personalitate extrem de complexa, nu cred ca putem judeca obiectiv toate inclinatiile si pornirile sale (nici macar dupa „Eu nu cred nici in Iehova” si in niciun caz dupa „Imparat si proletar” – sa fim seriosi, Eminescu cel conservator nu admira deloc latura iacobina a Revolutiei franceze). E greu de spus cu exactitate in ce a nume a constat crezul sau religios.
Cred ca si in ceea ce priveste atitudinea lui fata de evrei se exagereaza. Articolul „Problema evreiasca”, din Timpul (VI), 1881, 17 decembrie, nu ne arata un Eminescu „legionar” avant la lettre, asa cum le place unora sa creada. Iata cateva citate: „si daca nu putem zice ca avem ura in contra ploiei, chiar cand cade prea multa, sau contra ninsorii, tot astfel nu ura putem simti pentr’un eveniment atat de elementar ca imigratiunea in masse a unui element etnic…” sau „israelitii in numarul in care sunt astazi, constituie o putere de a carei actiune cata neaparat sa se tina seama. A face sa nu existe aceasta putere nu sta in facultatea omului de stat, precum nu poate cineva desfiinta Dambovita ori Ialomita”.
Acest articol pune problema evreiasca in termeni foarte asemanatori in care dreapta conservatoare din Europa pune astazi chestiunea emigrantiei ilegale. Eminescu discuta despre problema emigratiei evreilor. Multi traiau in acele vremuri cu fobia emigratiei in masa a populatiilor evreiesti din Galitia. Nu intalnim la Eminescu acel antisemitism „organic” legionar. Eminescu incearca sa abordeze economic problema (exact cum tot economic se analizeaza azi fenomenul emigratiei ilegale) – tot analiza economica este preponderenta si in ciclul de articole in care Eminescu se pronunta impotriva revizuirii articolului 7 din Constitutie. Evident, accentul nationalist anticosmopolit este dat de spiritul vremurilor, nu este inventia lui Eminescu.
Intre antisemitismul vulgar din „Pentru legionari” si „antisemitismul” economic (raportat strict la problema naturalizarii emigrantilor evrei) al lui Eminescu este ceva distanta.
Foarte interesant ce spui!
trebuie sa mai citesc mîine încă o dată.
Maine este peste trei minute! 🙂
din perspectiva medicului meu, nu 🙂
îmi citeşte blogul şi mă monitorizează…
mi-a trecut prin cap să schimb orele la care pun comentariile 🙂
Perversă natura umană!
Deja e mîine.
Bună dimineaţa!
Eminescu
GENIU – mare, luminos
POET – far’asemanare!
Dar SFANT?? Nu! Ci pacatos…
(Si ca pacatos – tot mare…)
gasiti si in ‘pururi tanar, infasurat in pixeli’ mircea cartarescu, humanitas, 2005 pp 100-105
Ce anume găsim acolo?
Pingback: Sfîntul Eminescu, intrumente din mediul întunecat, cum acţionează pornografia?, zone gri? « La patratosu