Acest articol este o…. pătrăţoşenie 🙂 Deci..
Datoria lor era să stea la turme şi gata. Erau în tură de noapte şi ar fi trebuit să stea cuminţi la post.
Ce i-a apucat?
Au avut “o vedenie” şi în urma unei “vedenii” (colective, admitem) au plecat, şi-au părăsit turmele (temporar, admitem şi asta, n-a fost chiar o tragedie… dacă erau operatori la o centrală atomică???) şi s-au dus să vadă …. o lăuză cu un prunc????!!!!
Cetăţeni iresponsabili! “Creştinii nu trebuie să fie aşa! Ei trebuie să fie serioşi, muncitori, sîrguincioşi, să vină primii la servici şi să plece ultimii!”
N-au procedat ca nişte adevăraţi “creştini”, n-au stat la “job-ul” încredinţat, cu toată credincioşia.
De ce n-au făcut lucrurile “ca pentru Domnul”?
De ce n-au practicat etica muncii a la Max Weber?
De ce?
Nu vi se pare că uneori viaţa noastră este încărcată de “formulele potrivite pentru o viaţă tocmai potrivită”?
Evanghelia este o lume a actelor suprinzătoare şi a exceselor şi risipei. Exces de entuziasm şi risipă de fapte bune. (Vreţi un exemplu mai bun decît femeia cu vasul de alabastru?)
Uneori nu ne mai trăim viaţa “în Duh” şi ca urmare a călăuzirii de moment. Sîntem prea previzibili (Nu fac apologia pro domo, pentru că tocmai asta îi supără pe colegii şi prietenii mei: sînt foarte imprevizibil, bănuiesc că şi pe duşmani tot asta îi supără… 
)
Dar uneori ca să fii în ritmul lui Dumnezeu, trebuie să ieşi din monotonia vieţii, ca să ai bucuria păstorilor, trebuie să ieşi din morocăneala slujbei.
Poate că uneori ca să îţi faci DATORIA trebuie să îţi părăseşti datoria. La fel ca păstorii, ca să îşi facă datoria de a găsi Mîntuitorul şi să ducă vestea bună cu bucurie tuturor, au trebuit să îşi lase slujba şi să lase toate turmele “în plata Domnului”…
Poate că uneori ca să fii în ritmul lui Dumnezeu trebuie să ştii cînd să chiuleşti şi de unde şi cît timp, alteori trebuie să ştii cînd trebuie să dai bir cu fugiţii…
Isus Cristos ne scoate din tipare şi lozinci!!! Asta iubesc eu la Evanghelie! Neaşteptatul. Surpriza! Aventura.
Cu Isus ţi se poate întîmpla oricînd o chestie ca asta…. visezi şi pleci în Egipt, visezi iar şi te întorci în Egipt, dar mai întîi visezi că trebuie să devii “prostu satului” să crezi că o virgină este gravidă!
Din legalism şi din formulele potrivite pentru viaţă şi ne şi scapă de cei care au soluţia cea mai potrivită pentru viaţa noastră: soluţia lor! Oare nu ăsta este începutul fariseismului!
PS.
Să vă părăsiţi locul de muncă împreună cu colegii, cînd o să vedeţi cerurile deschise şi un cor îngeresc cîntînd…
Oare nu în asta stă îndemnul Evanghelic de a fi ca nişte copii? Năvalnici? Să luăm Împărăţia cu năvală…
Deci… Jos Cenzura!!!!
Marius Cruceru 
Eu m-am întrebat ce s-a întâmplat cu oile? nu le-a furat cineva? 🙂
Gîndul!
Stăteau cumințele la concert
Da asta e frumos la Domnul imprevizibilul,sa fugi sa lasi tot si sa alergi in calea minunii…minunea de a-l vedea pe El,fie prunc,fie maret si extraordinar….
Aveam o poveste despre alergarea dupa impuls…dupa ce am realizat ce am desoperit ascultand de impuls,
vorbeam singura pe strada:Doamne esti fantastic..nu aveam mobil atunci ca sa spun cuiva,,asa ca vorbeam tare cu El pe strada.pentru ca nu ma puteam abtine…
Am devenit cam monotoni si chiar plictisitori,de asta imi placeau mai mult tinerii,decat surorile de varsta mea….dar acum si ei s-au blazat… 😦
Le( si ne) lipseste originalitatea.
Ma bucur ca pastorii au adus inchinare exclusiva doar Pruncului, pe care l-au recunoscut ca Rege, Mesia, Imparat si Mantuitor. Nici magii nu s-au aplecat Fecioarei. Cat de mult pot invata ortodocsii si catolicii pana si din tablourile medievale.
Domnul Isus Christos doreste inchinare exclusiva. Sa ii fie adusa doar Lui. Totul sa fie inchinat Lui. Slujirea si practica vietii noastre sa fie in colaborare si impreuna cu Christos.
da
sunt de acord cu tine Alexandru
foarte înţelept acest ”da”, nicidecum sec,
îmi place blogul
🙂
Mulţumesc, şi mie îmi place blogul tău, MB, am ascultat bucata lui Jordi SAvall, am o postare cu el. Este cel mai bun gambist în viaţă după părerea mea.
De multe ori uitam ca viata traita deplin cu Domnul e o viata neplanificata…uitam sa spunem, „daca va voi Domnul sau daca ” va fi voia LUI” voi merge sau voi face asta, sau cealalta….Pe Domnul nu-l putem surprinde cu nimic, doar noi suntem cei ce ne minunam de tot ce ni se intampla….de parca ar fi intamplari; nimic nu-i la intamplare pe pamantul asta!
O postare excelenta!
Un An Nou binecuvantat sa aveti cu intreaga familie!
Mulţumesc… este de anul trecut, am simţit că este relevantă mai ales îăn contextul actual
Ma gandesc ca a nu trai viata in „Duh”, prea putin mai poate fi numita „viata”. Poate fi numita eventual „imitatie”. Iar imitatia, este plictisitoare, apatica, dezinteresata, uscata.
ca diferența dintre unt și margarină.
piele și mușama
Pastorii, precum ati spus, oameni angajati ai timpului pentru a veghea animalele au avut parte de o revelatie. Cine avea sa aiba grija de animale? Se nascuse Domnul Iisus, iar Dumnezeu nu numai ca avea sa le ocroteasca, dar avea sa le dea si o semnificatie. Turma ratacita si lasata la voia intamplarii avea sa fie protejata de Pastorul Suprem. Turma ratacita sunt oamenii din toate timpurile. Avem nevoie de revelatie pentru a ni se descoperi voia lui Dumnezeu. Revelatia naturala(cea prin care observam ca exista un echilibru in lume, ca nimic nu este la intamplare si deci exista o Fiinta superioara si personala care nu ramane indiferenta fata de creaturile sale) este insuficienta pentru ca noi sa ne indeplinim ultimul scop:”si aceasta este viata vesnica: sa Te cunoaste pe Tine, singurul si adevaratul Dumnezeu, si pe Iisus Hristos pe care l-ai trimis”(In17,3). Revelatia supranaturala o completeaza pe cea naturala si desavarseste actiunile omului. Dumnezeu se arata oamenilor prin organele sale(ingeri,alti oameni), dar poate fi si interna(cand revelatia se produce in sufletul omului) sau externa. Aici avem parte de revelatie externa. Dumnezeu cheama magii spre a aduce prinoase de lauda: aur(maretie), smirna(moartea pacatului stramosesc) si tamaie(preamarire); caci aceea a fost voia Domnului. Turma ratacita se readuce pe calea cea buna prin jertfa,de fiecare data. Oaia, ca animal de jertfa, are nevoie de ocrotire, iar cine poate oferi ocrotirea Suprema decat Dumnezeu?
draga Alexandru, ideea este că trebuie să ne lăsăm copleșiți de revelație… atunci ni se schimbă toate programele.
Foarte interesantă asocierea simbolică referitoare la cele trei daruri. Patristica este plină de astfel de asocieri.
Eu am vb din punct de vedere dogmatic, prea putin patristic.
Dogmatic, din punct de vedere ortodox, nu inseamna (si) patristic?!
Dogmatica= studiul dogmelor necesare a raspunde problemelor si combaterii ereziilor inregistrate in documente ale Conciliilor Ecumeinice
Patristica=studiul vietii si activitatii Sfintilor Parinti
Alexandru dragă, este PATROLOGIA studiul vieții și activității PATRISTICA este studiul conținutului, teologiei operelor
Trebuie facuta diferenta intre 2 termeni colaterali. Sunt 2 discipline diferite chiar si in cadrul facultatii. Nu trebuie sa se amestece ceea ce a fost stabilit in concilii cu ceea ce propovaduiau Sf.Parinti.
în spirit … DA. DOGMATICA, așa cum spune dr. Staniloae, nu se poate construi decît pe spiritul pastristic.
La multi ani, Adrian!!!!
Da,desi fortez putin termenul, pot afirma ca dogmatica se subordoneaza patristicii intru-cat la conciliile ecumeinice ceea ce a fost stabilit dogmatic s-a facut de catre Sf.Parinti(in general).Deci intai a fost patristica pentru ca mai apoi sa fie dogmatica.
Ati spus urmatorul lucru:”draga Alexandru, ideea este că trebuie să ne lăsăm copleșiți de revelație… atunci ni se schimbă toate programele.” Bun, revelatia are doua caractere(si aici vorbesc de mai mult de Sf.Traditie) si anume,este:statornica si dinamica. Statornica pentru ca ceea ce a fost stabilit la Concilii si alte documente ramane stabilit fara presiuni exterioare, si este limitata in timp:pana la moartea ultimului Apostol. Dinamic vorbind, Biserica are dreptul de a raspunde presiunilor unei anumite perioade in conformitate cu ceea ce au lasat apostolii.Iar acest lucru va fi pana la sfarsitul veacurilor. Nu trebuie intrat mult in amanunt; trebuie doar cercetat la nivelul putintei noastre de a percepe. In cazul unor razboaie(spre exemplu) nu se poate aplica ceea ce s-a marturisit si inscris in documente de Sf.Parinti,caci acum se folosesc alte metode de manipulare etc.etc. Dar Biserica,pe baza acelor documente poate sa faca fata in clipa respectiva. Este adevarat ca ceea ce nu s-a transmis „gura catre gura” s-a transmis in scris:”si inca alte multe lucruri a facut Iisus inaintea ucenicilor care,consider ca nici in lumea aceasta nu ar incapea cartile ce s-ar fi scris”(asta ca referire la Sf.Traditie).
Aici traditia ebraica face putina lumina.Pentru ca Mica 5:2 spune ca Mesia va veni din Betleem evreii au considerat ca este necesar ca cineva, pastori, caci tot stateau cu oile, sa faca „planton” adica sa vegheze cand vaveni Mantuitorul, vezi , sa nu-i ia prin surprindere.
Deci oile erau de fapt neesentiale, oricum dormeau,(nu spiritualizam ), importanta era slujba de veghere.
Si…se pare ca asa au ramas.(ispita)
mi-a placut asta…
Imi cer scuze ca intervin.
M-am nimerit pe acest blog, la un alt articol, dar in rublica „coment” am vazut neverosimilul titlu: „Păstorii … nişte chiulangii!” si gandul mi-a zburat la alta categorie. Cine si-ar putea inchipui? Pastorii niciodata nu chiulesc, in cel mai rau caz sunt in misiune.
Dar apoi m-am dumirit, ba mai mult, am ramas si mai stupefiat vazand desfasurata intreaga teologie a chiulului (de la origini pana in prezent), incat si un neamt s-ar da batut. De fapt, nici nu-i importanta legatura ei (teologiei) cu evenimentele (un pic inerte din acest punct de vedere), cata vreme este subliniata clar si convingator.
As putea chiar sa pun si eu cateva intrebari la tema (teologice, desigur). Este mai grav sa chiulesti in propria firma, sau in cea in care esti angajat, pentru ca, nu ati observat, pastorii „faceau de straja imprejurul turmei lor”?
P.S.
Nu luati in serios totul. Ce am scris pana aici nu este chiar convingerea mea. Imi plac aceste zile (libere)in care doar ma mut de ici, colo. Mi-e frica chiar ca, incet, voi inclina inspre filozofia definita de celebra expresie: „Mircea, fa-te ca lucrezi”.
un raport care vine din statele unite spune că unii pastori lucreaza cite 50 de ore pe saptmania
este si cazul lui Al Mohler, John Piper si altii…. nici eunu ma simt prea bine 🙂
dar ai drepate, exista si pastori paraziti, am mai scris despre asta.
tinerii noastri ne ironizeaza… unii oameni lucreaza, ceilalti se numesc pastori.
exista pastori care nu-si fac datoria, care nu au chemare.
In cadrul facultatii este un singur curs. Odata studiata viata Sf.Parinti,studiezi operele si continutul acestora.
Mă tem că Patrologia de seminarii este doar PATRAOLOGIE
dar discutam despre asta, ca am o introducere la cursul de pastristica despre asta.