Bach la Shamizen

Publicat pe 15 decembrie 2009 de Marius David

Shamizenul nu a fost construit pentru așa ceva, totuși este de remarcat dexteritatea acestui american (i-ar fi putut trece așa ceva prin cap altcuiva?) în mînuirea dificilului instrument înrudit cu lăuta.

 

îi mulțumesc lui GS pentru sugestie

 

Avatarul lui Necunoscut

About Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în instrumentul săptămînii, Muzica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 Responses to Bach la Shamizen

  1. Avatarul lui dorin dorin spune:
    24 decembrie 2009 la 12:48 pm

    Nu am nimic impotriva interpretarii lui BAch sau a oricarui compozitor la ori ce fal de instrument cu conditia ca sa nu saraceasca versiunea originara. De altfel pe Bach si contemporani nu-i prea intereseaza parametrul timbral, dovada faptul ca de multe ori scrie sonate pentru vioara, sau flaut sau voce, sau in cayul Artei fugii nici nu mentioneaza instrumentul pentru care este destinat minunatul exercitiu de polifonie si contrapunct. E; poate fi interpretat (si in zilele noastre, chiar este) la orga, pian, clavecin adica la orice intrument cu claviatura, dar s-au gasit muyicieni sa constidere ca cele doua portative pe care este scrisa aceasta muzica pot reprezenta si o partitura de orchestra sau de cint vocal si au orchestrat-o. Una dintre cele mai apreciate versiuni orchestrale apartine fostului dirijor din Cluj, Bucuresti si Johanesburg Erich Bergel. Revin la versiunea ascultata. Ea denota o foarte buna stapinire atit a instrumentului cu pricina cit si a textului lui JSB. Exercitiul insa mi se pare a nu fi in favoarea textului. Este acelasi argument ca si atunci cind vorbesc impotriva mandolinei. Cutia de rezonanta fiind mai mica, sau avind o forma care naste sunetul mai firav sau mai nayal, oricum mai scurt, adica mai sec nu „satisface” dorintele ascultatorului trecut prin experientele auditive ale sec XXI. Mandolina crede ca rezolva problema prin tremolarea corzii ceea ce-mi sugereaza o biziitul unei sonerii. In cazul orchestrelor de mandoline mai exista si handicapul repertoriului care se limiteaza in majoritatea cazurilor la a rescrie pentru instrumente unele cintari destinate vocii umane. Cita distanta intre liniaritatea, legato-ul, calinitatea, expresivitatea vocii umane si rigiditatea silabizatoare a tremuratului intrumental. De regula daca priviti imaginea unei orchestre de mandoline veti observa si o rigiditate a figurii celor care cinta si care trimite spre ceva mecanic. Nu cred ca se poate numi bucurie sau dorinta de dialog nici macar cu sala dara mi te cu Dumnezeu.
    Bach la ghitara sau la lauta, instrumente cu cutii de rezinanta rezonabila care leaga sunetele ciupite par mult mai adecvate unor transpuneri chiar si a muzicii vocale.
    Eu doar mi-am exprimat o opinie. Probabil pentru a-l introduce pe BAch in orechile si apoi in constiinta orientalilor timbrul acestui instrument este mai potrivit. Pentru noi este doar o performanta tehnica.
    Dorin

    Răspunde
    • Avatarul lui guitarschizofrenic guitarschizofrenic spune:
      24 decembrie 2009 la 4:28 pm

      @ Dorin. aveti dreptate si eu cred acelasi lucru, shamisenul nu e facut pentru muzica barocului, suna superb cu o tugaru jongara dar cu bucata de inceput a chaconei nu prea… piesa a fost scrisa pentru vioara si asa cum spuneati si dumneavoastra unele sunete de instrumente nu pot fi „transpuse” pe altele. versiunea preludiului de violoncel este cat se poate de exacta (chiar mai exacta decat unele versiuni pentru chitara!) si interpretarea este reusita dar din nou „sunetul piesei” lipseste. e o realizare pentru shamizen si pentru Kevin Kmetz.

      doi tineri maestri ai shamisen ului:

      Răspunde
      • Avatarul lui guitarschizofrenic guitarschizofrenic spune:
        24 decembrie 2009 la 5:18 pm

        am uitat sa le dau numele! primul este Osanai Kaoru iar fata este Iwasaki Shizuka. inregistrarile sunt dintr un concurs al tinerilor shamisenisti! amandoi apartin scolii tsugaru asa cum se observa in clipurile de mai sus si in altele care se pot gasi cu ei pe tube.

        Răspunde
      • Avatarul lui Marius David Marius David spune:
        24 decembrie 2009 la 10:57 pm

        Din nou mare mulţumită. Ca admirator al culturii japoneze nu pot să nu gust aceste sunete, care par ciudate pentru unii. mă simt acasă şi cu asta, deşi nu am ochii oblici 🙂
        De ce cultura japoneză este atît de PĂTRĂŢOASĂ?
        au şi farfuriile pătrate, şi şhamizenul este pătrăţos, nu-i aşa?
        totul este minimalist şi în linii drepte.

        Răspunde
    • Avatarul lui Marius David Marius David spune:
      24 decembrie 2009 la 11:12 pm

      Importante observaţii!
      Pe mandolina cred că se pot cînta numai anumite bucăţi. Am ascutat foarte multe piese, dar sînt şi piese special compue pentru mandoline.
      am scris despre asta.: http://patratosu.wordpress.com/2007/07/22/de-la-bisericile-cu-mandoline-la-bisericile-cu-mese-de-tenis/

      Iată şi o bucată care mi se pare foarte reuşită

      bAlalaika, mandolina, merg pentru anumite spaţii, cred că rămîn intrumente etnice foarte reuşite.
      au fost preferate de baptişti pentru că sînt instrumente accesibile şi la cae se poate învăţa foarte uşor.

      Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.