Mircea Geoană se pare că începe să recupereze cîteva lucruri: pentru că este român, recuperează mintea românului cea de pe urmă. Tot este bine.
Pentru că este bărbat, dar destul de împiedicat în reacții, de fapt acesta este unul dintre lucrurile care îl diferențiază de Băsescu, în avantajul acestuia din urmă, recuperează și bărbăția și onestitatea cea de pe urma … urmelor.
Păcat că este prea tîrziu, acum cînd nu mai este nimic de pierdut pentru că nu mai este nimic de cîștigat.
Domnul Geoană își cere scuze pentru prostia politică a deceniului: vizita la domnul Vîntu. Nu scapă totuși ocazia să amestece scuzele cu spumele. În multe ipostaze se poate găsi domnul Geoană, dar nu-l prinde tonul profetic, nici la binecuvîntări, nici la blesteme, nici la citări patristice.
De ce un gest ar fi trebuit să fie în felul și genul lui frumos este atît de caraghios acum? Nu numai caraghios, ci de-a dreptul silos.
Oare cum poate fi vindecat totuși domnul Geoană, care este un adevărat gentleman în particular, educat, bun orator, bine orientat în spațiul internațional, oare cum poate fi vindecat de apucăturile astea copilărești. Acum văd că varsă venin, dă declarații furibunde, gesturi care îi stau prost.
Băsescu, dacă vrea să fie mitocan, o face natural, simplu,nu trebuie decît să fie el însuși, cel de pe vapor, cel care a ținut la respect atîția bărbați fără pistol. Este făcut din alt material. Băsescu este genul care domină natural, este genul care cîștigă la poker și, dacă vrea să facă cineva pariu pe rezistență la crîșmă, îi bagă pe toți vitejii sub masă și el rămîne în picioare.Băsescu nu este un domn, el este un camarad. Este genul de ofițer pe care îl urăști în timp de pace, dar îl urmezi în timp de război.
Antonescu și Geoană nici măcar mitocani nu pot fi, nici cînd se dau agresivi nu le iese. Declarațiile astea războinice par un țipăt ascuțit și isteric de domnișoară de salon căreia i s-au furat bigudiurile. Antonescu (numit azi de Mircea Mihăeş lacheul în roşu) și Geoană sînt tipul de ofițeri care și-au făcut instrucția pe la baluri și în saloane, dar care leșină la vederea unui mușchi străpuns de glonț și care atîrnă din cizma caporalului.
Una este să intri în tranșeele mizere și pline de lăturile ciumoase și alta este ca singurele victorii să fie în cele de duel pentru mici jigniri de banchet.
Sînt tot mai convins că locul domnului Geoană nu este în politica mare. N-are reflexe, n-are aplecare, n-are intuiție. N-are! Îi stă bine în uniformă, dar n-are destul sînge pe ea.
Îmi pare foarte rău pentru dînsul și am o milă imensă în momentul acesta pentru felul în care se face de rîs la scenă deschisă constant și cu mare hărnicie.
Știți ce mă face să mă strîng de compătimire? Să-l văd pe un finuț ca el mitruit, măzărit, vanghelit, oprescit, năstăsit și iliescit în interiorul partidului. I se vor jupui curele de pe spate și i se va acri de democrația din interiorul partidului, pe care o invocă printre dinți acum. Vechii ies ca libărcile la iveală și acum, cînd partidul este oricum perdant și, pe cale de consecință, în disoluție, acum începe măcelul între adevărații carnasieri.
O pisică siameză de companie între hiene.
Antonescu? Servit la micul dejun. Va deveni un antonim comun pentru tăriceanu.
Păcat! (amartia…. adică… ratare!)
PS. Tocmai am aflat de decizia PNL-ului. Eu nu ştiu cum poate domnul Antonescu să mai rostească vorbe precum CONSECVENT, FIDEL PRINCIPIILOR, DOAR CU VIZIUNEA, DOAR DINTR-UN GUVERN CONDUS, COMPETENŢĂ, CREDIBILITATE, GARANŢIE, PRINCIPIALITATE, PUTERE, RESURSE DE FINANŢARE, RESPECTĂM ELECTORATUL, PRINCIPIILE, ANGAJAMENTELE!!!! Oare cum se poate uita omul ăsta drept în ochii celorlalţi?
Dacă domnul Geoană a cîştigat premiile Zmeura de aur pentru prostia deceniului, domnul Antonescu a cîştigat premiul agurida de argint pentru Tupeu 2009.
A propos, vă mai amintiţi cine a provocat actuala criză guvernamentală?
Deci: CIOLANUL!!!
Nu ştiu dacă este voie să huiduim, se poate?
Marius Cruceru 
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6722008-fosta-consiliera-lui-nastase-vazut-filmare-geoana-care-baga-buzunar-5-000-euro-donati-pentru-campanie.htm
am văzut.
De data asta este pare că nu echipa lui Băsescu a fost asta.
Doamna Birchall a ieșit la rampă. Din nou.
PSDistii vor avea un ospăț, spunea o ziaristă. Pe meniu? Mircea Geoană.
Desi sunt pentru Basescu, nu stiu ce implicare are sau nu are in acest filmulet, insa cred ca acest filmulet este cu totul o facatura.
Geoana din acest material seamana dar nu rasare a cel adevarat. Nu i se aude deloc vocea, de fapt nici macar nu vorbeste, nu are deloc reactii, sta teapan, prea incordat, ca o papusa, pe bune. Mai este si prea incruntat si e mult prea urat in filmulet, ca sa fie real. Nu are miscari umane deloc, parca ar fi robot.
Da, pe langa ca a luat mai multe voturi decat Nastase( 2004), Geoana l-a batut si la barbatie pe acesta. Adrian nu e capabil nici macar sa recunoasca ca a gresit dar pe deasupra sa-si mai si ceara iertare(referitor la votul diasporei).
Mai nou, urmasul lui Iliescu se arata preocupat de rugaciunea crestina, familia si Biserica crestina.
aici: http://nastase.wordpress.com/2009/12/10/mic-dejun-cu-rugaciune/
Cum poate el sa se ocupe de crestinism si rugaciune, cand stie toata lumea ca tatal faptelor domniei sale este altul, dar nu Dumnezeul Bibliei ?
De ce trebuie sa-si ceara scuze pentru vizita? Vizita in sine e OK, relatia e ingrijoratoare. A renuntat si la relatia cu Vantu? Sau cere scuze (cui?) ca n-a mascat-o mai bine? Nu prea inteleg.
Omu isi cere scuze pentru cine este el, nu ii e rushine de ceea ce este (si ce face) dar isi cere scuze. Fr. Marius, si asta intra la barbatie ?
și car este legătura, după părerea ta, dintre ceea ce sîntem și ceea ce facem?
Eu am intrebat primul 😀
uită/te la ultimele declarații politice. ei înțelege …
Pe Vox Publica sînt niște articole excleente ca reacție la scuze…
….”Oare cum poate fi vindecat totuși domnul Geoană, care este un adevărat gentleman în particular, educat, bun orator, bine orientat în spațiul internațional…”
In aceast fraza cuvintul „este” ar trebui inlocuit cu „pare”.
nu, cuvîntul este ESTE!
It depends what the meaning of is is…..Just kidding.
Octi,
De ce esti rau? „Is is” este „copyrighted” de „Clinton”. Geoana are alte „marci” inregistrate.
Asta-i treaba de batran de adunare, sa vorbeasca de rau pe unu si pe altul? Daca castiga si trebuia sa te rogi pentru el? Plus, sa-i indemni si pe altii s-o faca? Stii bine ca nimeni nu-si poate schimba caracterul prin propriile forte, de ce sa fie ironizat atunci? Nu mai bine mila si cerere de indurare fata de toti decat compararea unuia cu altul! De ce sa fie calitatile unuia vrednice de slava si defectele celuilalt vrednice de dispret? Cand dintr-o carne suntem toti! Dintr-un Noe, unul.Se pare ca nu ti-a fost incredintata evanghelia, te-ai ocupa de ea nu de cei de afara. Jalnic, degradant.
Exact, termenul de presbiter,believe it or not, este imprumutat din politica, era presbiteriatul cetatilor grecesti in discutie.
Vorbire de rau? Eu credeam ca este un fel de gimanstica de luciditate. Este un exercitiu de luciditate in primul rind pentru mine.
Scriu, draga geo, ca sa nu ma las păcălit! Înțelegi.
pentru mine scrisul este o formă de katharsis, de clarificare a gîndurilor. Scriu despre politica tocmai epntru a/mi face ordine pe rafturile gîndurilor.
Aveti dreptate și tu și Sam, este o unexercițiu foarte egoist, scriu în primul rînd PENTRU MINE.
Acesta este jurnalul meu de gînduri. Cînd l/am început l-am încept PENTRU MINE,
iertați/mă SÎNT UN MARE EGOIST!
dar încerc și eu să iubesc pe alții ca pe mine însumi.
Altă întrebare: de ce să fie ironizat atunci?
pentru că ironia este o formă de terapie. De asta.
O folosește Domnul și apostolul Pavel.
Milă și îndurare? Cine o acordă către cine? Eu pot să mă rog pentru ei, dar în același timp să strig NU MĂ LAS PĂCĂLIT DE ACASTĂ RETORICĂ.
Cine este vrednic de cinste dintre cei de aici?
Am constatat simplu: că unul este mai matur ca ceilalți doi, nu că unul este mai bun. Atît.
Încă o corecție. EVANGHELIE ESTE PENTRU CEI DIN AFARĂ… ÎN PRIMUL RÎND.
Marius, ma uimesti uneori cata rabdare ai sa te explici, chiar si atunci cand reprosurile sunt la limita… rabdarii.
deformație profesională 🙂
Dupa cum te laudai (vezi chestia cu milioanele de vizitatori) esti o persoana publica. Reactia lui Geo la care subscriu in principiu nu neaparat in forma e o binecuvantare pe langa corul yesmenilor pe care-l alimenteaza un narcisism triumfant deja.
Parerea mea (de rau)
draga Sam, nu m-a laudam cu milioanele …
1. este milionul 😦
2. era o simpla constatare 🙂 și o simplă clarificare.
da, sint persoana publica, TOCMAI DE ASTA scriu ceea ce scriu despre cele ce scriu.
despre corul yesmenilor… ești destul de prospețel pe aici, dupa IP, ca sa iti dai cu parerea despre atmosfera de pe aici dupa un an de zile in care am primit TOT FELUL de reactii.
te astept si alta data.
Ma intreb oare de ce aceste „voci” se ascund mereu dupa niste pseudonime, si nu-si dezvaluie identitatea… Probabil din cauza rautatilor pe care le debiteaza…Criticile, domnilor/doamnelor (?) sunt mult mai bine primite daca se stie si de unde vin si mai ales daca sunt argumentate de ALTCEVA decat de invidie, bat-o vina!
este o problemă de bărbaţie, Ioana! LA chestia cu pseudonimele mă refeream. Este tehnica … muşcă şi fugi.
Aceşti bărbătuşi n-au curajul să dialogheze nici măcare prin email cu numele adevărat, pe privatelea.
Şi acolo îşi fac adrese de email pe yahoo cu nume false ca să poată discuta „bărbăteşte”.
Ei.. pentru astfel de oameni am creat „fabrica de bărbaţi” 🙂
Da, corect! Probabil printre acesti „barbatusi” se alfa si „postacii” de pe blogurile politicienilor…
E dezonorant, mai ales intr-un spatiu unde se discuta civilizat, lucruri interesante, si as putea spune ca nu totdeauna „corul de yesmeni” (pe femei le-a omis, probabil e un coral gregorian 🙂 ) canta la unison.
@sam
Reprezinti categoria din cauza careia (cat p-aci sa scriu „datorita” :-)) am luat candva o pauza de la frecventarea bisericii… „Narcisi” ca Marius Cruceru ne-au adus inapoi pe multi dintre cei care, veniti din afara „sistemului”, am trait experiente deprimante acolo unde ne asteptam sa gasim altceva…
Prefer sa fiu in corul yesmenilor, decat in corul „supersfintilor” carcotasi, invidiosi si complexati.
Pe viitor poti sa-i cataloghezi drept „yesmeni” pe copiii tai, pe elevii tai sau pe partenerii tai de taclale!
Chiar daca va iese „spiritualitatea” prin nas de multa ce aveti, este clar ca va lipseste un bun simt elementar. Inainte de a mai pomeni de valorile crestine, invatati acest bun simt de la atei ca DeA.
Vai ce ne faci Marius! Tocmai cind ne-am mai calmat ne arunci un nou subiect de discutie care ne va agita toata saptamina. E clara treaba, incepe dezintegrarea PSD-ului. Era si cazul.
eu??? uite ce ne fac politicienii noștri.
și cineva ma intreba de ce ne băgăm la comentat politica
Caline,precum spuneam. Doamne, da: semne bune anu-aduce, pentru PSD o cruce !
Domnule Marius, parerea mea este ca nu-si mai au rostul „daca si cu parca, se urcau in barca” la vantu…
Alegerile s-au terminat asa, cum le-a stabilit Stapanul universului, nu cum au vrut votantii; stie EL,de ce si cum trebuia sa fie rezultatul alegerilor.
Rostul nostru ca si crestini ar fi sa ne rugam si pentru oamenii politici, ca acestia sa fie responsabili si sa lucreze la formarea unui guvern, (indiferent din ce partid politic, sa fie competenti si responsabili!!)care sa fie viabil, si sa opreasca Romania de pe topoganul crizei.
Ma repet, treaba noastra acum e sa ne rugam mai mult
,si sa criticam mai putin, sa lasam critica pe seama altora, noua ne spune Domnul sa ne rugam chiar si pentru vrajmasii nostri….si nu cred ca perdantii unor alegeri sunt dusmanii nostri, ai crestinulor;
vrajmasul, cel rau, tatal minciunilor si-a discordiei isi imprastie neghina in ogorul evangheliei; de el sa ne ferim, cu el sa nu facem
aliante.
Fiti binecuvantat!
Corect! Să ne rugăm! Munca mea este răspundem al întrebarea: pentru ce ne rugăm totuşi?
Ca să ne rugăm avem nevoie de o gîndire limpede, lucidă.
Cînd a fost Vadim Tudor într-o biserică baptistă. Pus fiind la amvon de pastorul bisericicii o soră s-a rugat cu foc ca FRATELE VADIM să iasă preşedinte. Se întîmpla în urmă cu ceva ani.
Ei, vezi de ce scriu ŞI DESPRE POLITICĂ. ca să fie mai puţine rugăciuni din astea.
Eu nu m-am rugat: Doamne, fă să iasă Băsescu! 🙂
Asta ca să fie bine precizat!
Fain jurnal,buna gandire .Dumnezeu mai asculta si rugaciunile unui pacatos iertat.C.Const.a dat azi cel mai drept verdict.Daca s-ar repeta alegrile Geoana nu mai castiga nici 25%.Vorba sasilor „DUMNEZEU NU CULCATE”
Prostia Doare. Si COSTA. A aflat si Geoana ” the hurd way ! ”
the HURT way!
Ba m-am rugat sa nu ne lase Domnul in mana ilicilor,dar stiam ca El va face voia Sa,si ma „pregateam ” si pentru
ceva rau,,desi..imi era tare greu…Nu putem sti care e voia Sa.
Domnilor ma inclin.
Nu sunt anonim doar ca am stat pe ultima banca de cate ori am venit la biserica asta. Un ghiont usor de la oameni care confunda inteligenta cu intelepciunea e suficient sa ma scoata pe usa.
See you pe vesnicele plaiuri …
PS. Marius , te astept pe meleaguri mai bune cand biserica va deveni prea mare pentru a mai incapea nashul ei in ea. Poate ai auzit ca in afaceri se spune ca trebuie sa ai totdeauna o strategie de iesire din business cand e pe varf.
Nu e neaparat sa raspunzi pentru ca nu cred in formule de politete, am parte de ele toata ziua aici
See you pe vesnicele plaiuri …
Sam dragă, cred că te-ai supărat degeaba. Abia ai intrat şi te-ai şi supărat.
1. Aceasta NU ESTE O BISERCĂ! Doamne fereşte. De aceea discutăm ŞI POLITICĂ. La biserică nu discut politică, nici nu predic din ideile campaniilor electorale.
2. cred-mă ca fac distincţia între înţelepciune şi inteligenţă de cîte ori este soţia mea împrejur. Am exemplu viu în casă. Eu sînt deştept, ea este şi ÎNŢELEAPTĂ. Slavă Domnului pentru un dar ca ea.
Crede-mă că nu reuşeşti tu să mă mustri cît o face ea. Îmi este cel mai dur critic. Dar ajută şi ce spuneţi voi, de asta te-aş invita să mai rămîi.
3. Sper să mai întîrzii puţin pe aici, deşi voi muri repede, foarte repede. chestie de genetică. Măcar tu să întîrzii pînă la veşnicele plaiuri…
4. Ba eu cred în formule de politeţe. Pleşu are un articol excleent despre tutuire. Mi l-a recomdnat Adrian. Cred că merită să-l revizităm.
Dacă îmi dai întîlnire pe veşnicele plaiuri tot mai este o spereanţă… înseamnă că …şi tu crezi că sînt mîntuit.
Atunci înseamnă că avem şi ce discuta.
cu drag,
mc
Scuze sincere.
Mea culpa.
Ce spui la punctul 3 ar explica putin ghiveciul de pe blog :)Personal cred in „less is more” dar asta e parerea mea si nu e nevoie de ea aici poate. O las totusi anonima.
Daca tii cont de ce spune Pavel vesnicele plaiuri incep de aici (acum nu mai traiesc eu ci…stii tu mai bine teoria ca eu nu citesc de aproape 2 decenii literatura de specialitate)asa ca putem discuta vorba ta aici orice. Cat ne permit limitele fiecaruia.
Cand vorbesti de superioritatea femeii (sotiei) atunci mai simt ca „you are redeeming yourself” si ma face sa cred ca esti sincer in general. Poate doar politica crestin-evanghelica te obliga la purtatul manusilor atunci cand simt ca ar trebui sa le scoti.
Cred ca este destula mizerie in curtea noastra (?) evanghelica pentru a mai pierde energie in cea politica. Uitam ca politica este un joc al puterii de dominare a celuilalt in esenta, dincolo de toate mastile care le ia el, si a intra in teritoriul ei seamana prea bine cu incercarea de a desparti doi caini sau scarpinarea nasului pana la sange. E captivant ca orice spectacol dar nu e doar spectacol si aici e durerea. Ca sa apelez si la autoritatea preferata, Cartea, Iisus nu mi-a dat impresia ca ar fi cautat compania guvernantilor cu lumanarea (nici macar pe virtual).
Daca mai credem in genealogia noastra pe aceeasi linie atunci nu vad prea multe asemanari in ultimele saptamani in lumea evanghelica bolgosfericeasca cu Stramoshu’
Mai sper inca sa gasesc aici povesti reale cu oameni reali si nu din cele care creaza in mod automat tabere
Daca nu esti de acord cu mine nu ma supara. Nu-mi datorezi nimic. Am simtit nevoia sa ma bag in seama pentru ca odata inceput un dialog nu pot sa-l las in suspans. Restul tine de compatibilitate si daca n-o sa-mi plac ce vad aici in continuare voi da vina pe gene.
Bafta la tot ce visezi mai mult!
@sam
Daca nu va deranjeaza, ati putea explica ce intelegeti prin „ghiveciul de pe blog”, dupa care (pentru corectitudine) ar fi interesant sa ne spuneti ce inseamna blog-ul in acceptiunea dvs.
„ar fi cautat compania guvernantilor cu lumanarea (nici macar pe virtual)”…si aici ar fi necesara o explicatie, nu e frumos sa dai cu barda in balta si sa nu stai sa te uiti le inelele pe care le face apa in jur…Nu cred ca s-a cautat compania nimanui, dimpotriva, au fost tocati, analizati, discutati si iar discutati absolut TOTI. Unii dintre noi, „oameni reali” (sa stiti ca si politicienii sunt oameni reali, dupa ultimele informatii au aceeasi „configuratie” ca si noi), si-au exprimat optiunea fara a se ascunde dupa pseudonime.
Vreti povesti adevarate? Eu am fost nascuta si crescuta in biserica ortodoxa, prin imprejurarile sortii am luat contact cu bisericile protestante in Elvetia (unde era totul foarte civilizat si destul de „recisor” in ce priveste relatiile dintre enoriasi) dupa care am avut ocazia sa frecventez cateva biserici protestante romanesti din Spania. Prima a fost una penticostala unde s-a strigat pret de o ora „pacatosenia” femeilor care poarta cercei si s-a cantat muzica lautareasca la trompeta si tambal. Nu am mai calcat acolo. Am frecventat apoi cateva biserici baptiste care din doua s-au facut patru, apoi trei, apoi una si iar doua. S-au luptat si para luptat pentru putere, comitet etc… Iarasi imprejurarile m-au facut sa intru in contact cu enoriasi ca dvs., care in loc sa se preocupe de mantuirea sufletelor (inclusiv al lui insusi), in loc sa ne arate lumina dragostei agape se manifestau rosi de invidie barfind si „inghiontindu-se” unii pe ceilalti pe la toate colturile. Ce parere aveti? Acest GHIVECI e acceptabil, nu? Doar pentru ca frecventeaza in mod disciplinat o biserica pentru a avea subiecte de macinat o saptamana. A nu se intelege gresit, vorbesc despre o parte a celor cu care am intrat in contact, nu generalizez. Dar din nefericire aceasta parte exista. Se vede peste tot. Inclusiv aici, in „ghiveci”.
Doamna Ioana, ghiveciul suntem noi, crestinii „nerotunjiti” inca. „Ghiveciul” indigest pe care il servesc unii celor care vin din afara mediului neoprotestant nu intra in discutie. Iar cand cineva pleaca din biserica, inteleptii care au impresia ca crestinismul a aparut ieri (odata cu ei) adapteaza si aici versete de genul „nu erau dintre ai nostri”…
Acvilele care zboara in lumea esentelor nu isi pierd timpul cu nimicurile noastre „accidentale”.
Vorba cuiva, nu avem noi intrebari cate raspunsuri au ei. Ce discutam noi pe aici e ghiveci curat mundan (inteligent, dar nu intelept – intelepciunea e la ei).
Povestea mea (adevarata) e mai trista decat a dumneavoastra.
Ceea ce ma intriga este ca, dupa ce cauti un om ca pe un ac in carul cu fan, cand dai in sfarsit de el, descoperi ca nici acest om nu e bun in geometria ultraeuclidiana a unora si ca tu esti „yesman”, iar respectivul „narcisist” (sau, cine stie?, poate a fost o referire la „narcisa”, nu la personajul legendar si atunci s-ar potrivi…).
Strecuratorii de tantari nu au urechi de pentru povestile adevarate. Au trecere doar telenovelele crestine in care totul se termina cu „pupat toti curtea bisericii”…
Unii crestini viseaza (si mimeaza) asa de mult indumnezeirea incat uita sa-si mai exerseze omenescul din ei.
Doamna Ioana si Domnule Adrian
Incantat de cunostinta
1. nu sunt anonim, daca ne intalneam in realitate si nu pe satelit m-as fi recomandat tot Sam pentru ca asta e numele meu. Cu Marius discut pe blog de mai bine de un an desi, din motive tehnice spune el, de data asta nu m-a recunoscut. Sa zicem ca putea recunoaste stilul, dar nu pot avea ditai pretentia
2. Nu m-am adresat decat lui Marius in comentariile mele de la articolul de fata. Nu ma deranjeaza sa intru si in dialog cu altii. Din pacate am fost pus la zid si impuscat inainte de a face prezentarile. (repet nu am catalogat pe nimeni in mod direct yesmen asa ca reactia dvs a fost gratuita; sau nu?)
3. violenta cu care ma atacati pe mine, copiii mei, elevii mei (nu am avut niciodata btw) si prietenii mei ma sperie. Nu spun mai mult aici.
4. doar pentru clarificare, nu ma pot lauda cu apartenenta reala la nici o grupare crestina. nu inseamna ca le dispretuiesc ci doar ca nu ma atrage ideea. Experienta de care spune doamna Ioana si din spusele lui Marius si a dvs a fost si a mea. Numai ca mie mi-a trecut demult supararea pe bigoti si fundamentalisti si ce alti -isti mai vreti . Ma intereseaza doar oamenii indiferent de religie. Si nu ca sa-i conving ce frumos si inteligent sunt eu ci doar to be there for them si daca se poate reciproc.
Ma amuza chiar uneori preocuparea lui Marius din foarte putinele vorbe schimbate pentru „problema” mea. Ciudat e ca am vazut si eu probleme la el dar, asa cum spuneam cuiva recent se pare ca crestinul zilelor noastre e cel care stie sa ceara ajutorul. De cei care-l ofera cu forta e plina lumea. Evanghelica. Aici am pacatuit eu prin critica mea care se voia doar o sugestie ca Marius ar avea nevoie de putin ajutor sa-si modereze actiunile anti si pro X si Y pentru ca nu seamana cu ceea ce stiam eu pe vremuri ca aduce a crestin (nu pocait, ca sa ma repet). se pare ca nu era nevoie de ajutorul meu. Aici as admite sa fiu apostrofat in genul: Cine ti-a cerut tie parerea mai? As fi plecat umilit si suparat pe mine ca am vazut esecuri acolo unde erau succesuri
5. Am castigat ceva totusi din povestea asta: desi Marius a cazut in capcana si a completat portretul meu cu aluzii la barbatie si alte cele am trecut peste orgoliu (si sunt extrem de orgolios) si am revenit aici cu aceste clarificari fara sa raspund adjectivelor cu invective
6. As raspunde cu placere intrebarilor doamnei Ioana cu privire la ghiveci si altele dar nu am simtit interesul genuin pentru un raspuns din partea mea ci doar pretextul pentru continuarea focului automat
7. Peste cateva saptamani poate va mai trece supararea si incercati sa cititi si randurile pe care le-am scris inainte de a citi printre ele.
Aveti comanda.
Ba chiar astept un raspuns. Intrebarile mele nu erau retorice.
draga Sam,
mi-am cerut deja scuze pentru confuzie. Se întîmplă cu atîtea zeci de comentatori simultan, cu cîteva sute.. istoric vorbind. Platforma mea ti-a interpretat prost noul IP. deci… din nou scuze.
stilul tau este ales si denota o inteligenta vioaie si acida uneori, dar seamana cu al lui Agnusstick, spre exemplu.
aluziile la bărbăție nu erau la tine, ci la cei pe care îi am în spam (vreo 78 de comentatori care sînt foate bine descriși de Doru Bușcu într-un articol Cretinerneții. Nici nu îndrăznesc să dau link din cauza limbajului. Sper să nu greșesc autorul sau mai bine îl greșesc… .)
Sam, cred că te-ai înțelege de minune cu oameni ca Adrian și Ioana și alții care vin pe aici și care sînt victimele sistemului NP de decapitare a elitelor de orice fel.
Poate că aici are dreptate Adrian, acest blog există și ca o plasă în care să ne prindem atunci cînd mai primim cîte o bobîrnac din partea celor care cred că biserica este numai pentru frizeri, croitorese și lăcătuși mecanici, pentru cei care promovează ignorantocrația.
Astea sînt capcanele mediului electronic.
tot eu îmi asm vina că nu am făcut prezentările la timp.
cu drag pentru toți
mc
PS. și cu cererea de ajutor către toți… am nevoie de ajutorul vostru, să îmi iasă prostiile din cap. 🙂
draga Adrian, eu am făcut o confuzie, Sam nu este alt sam, la care mă gîndeam eu și care este acum la spam.
După cum vezi și Sam este destul de colțuros. Nicio șansă la rotunjire pentru el 🙂
Rotunjească-se alții… din fericire … sînt puțini care își bontesc colțurile minții prin spațiile rotunde.
mi-a plăcut ultima parte… dar te asigur că nu se aplică la Sam…
merită reținută.
trebuie să deschidem un capitol … adrianisme..
Unii crestini viseaza (si mimeaza) asa de mult indumnezeirea incat uita sa-si mai exerseze omenescul din ei.
Da, mi-am dat seama si eu ca ma certam cu o persoana care nu exista (de fapt, ca sa fiu sincer, ma certam mai mult cu amintirile mele triste :-().
Nici nu mai stiu cine a lansat chestia aia care m-a enervat (cu „yesmen-ii”), dar, oricum, nu mai are importanta…
Marius, vezi ca e un comentariu mai dur pe undeva (la postul cu Craciunul, parca…), pus la moderat. Nu mai e actual, „taie-l” sau „indulceste-l”. 🙂
Domnule Sam, acum imi cer eu scuze si va rog sa considerati ca ceea ce am scris nu se refera la dvs.
draga Adrian, ai cumva IP dinamic, si comentariile tale si unele dintre comentariile Ioanei îmi intra lamoderare.
acelasi lucru mi s-a intimplat cu Sam.
Din cauza incarcaturii de pe blog mi s-a mai intimplat ceva ciudat,
nu am mai putut intra ore intregi pe blog, nici sa moderez, nici sa scriu,
pe propriul meu blog 🙂
ma bucur ca s-a lamurit..
Sam este un tip de nota 10 🙂 iertati-mi reflexele profesorale.. glumesc.
nu se pot da note oamenilor. este o barbarie
Clicknet-ul aloca IP-ul dinamic (cel putin asa e la mine).
Lasa ca e mai bine asa, cel putin in cazul meu…
Bine ar fi daca multe dintre gandurile si spusele noastre ar intra la moderare, sa nu ajunga imediat, sa le putem reciti/reasculta peste cateva zile…
Am observat ca nu ai mai aparut. Fara tine e mai greu pe aici, riscam sa ne luam repede la harta intre noi. Cand nu e baciul la stana, berbecii „coltosi” se mai iau la impuns. 🙂
Nu ma indoiesc de ceea ce spui despre Sam. Ma mai apuca si pe mine pandaliile. Sunt hipersensibil la expresii care imi readuc in memorie experinte mai vechi. Dovada ca nu sunt inca total vindecat…
Modereaza-ma, taie si ajusteaza ce nu se potriveste! Si daca umflu buza vreodata a suparare, aminteste-mi ce am spus acum! 🙂
Accept scuzele si datorez si eu scuze pentru stilul meu abrupt.
Multumesc lui Marius pentru gazduire
Cu mare drag, Sam,
… despre stilul abrupt… oh, am şi eu de ce mă pocăi. Uneori nu fac economie de cuvinte tari.
Poate că în ultima perioadă s-au înmulţit unele comentarii foarte agresive pe acest blog şi asta m-a pus într-o poziţie foarte războinică. Reflexele din tinerete de la arte marţiale ies la iveală cîteodată şi în scris.
Aseară şi pe mine m-am moderat. Am scris cîteva comentarii după care le-am dat … neaprobare.
Am lămuri o chestiune pe privat cu cineva.
Înfrînarea este bună. Este o roadă a Duhului, deşi uneori primul impuls, din experienţa mea, prima intuiţie a fost cea corectă.
Cred că şi tu şi eu şi Sam am avut unele experienţe comune în mediul evanghelic, experienţe care ne-au produs fiecăruia un gust amar. Fiecare am reacţoinat diferit. Eu am încercat să intru în sistem şi să lucrez pentru schimbare din interior… .nu rareori am fost acuzat ca fiind „spionul ortodoxiei” (asta deja a ajuns celebră), „sindicalistul elitiştilor” etc. şi altele,
cred că trebuie să fie un tip de reacţie faţă de impostură, răutate, clericalism deşănţat, fariseism şi altele ca acestea.
Nu întotdeauna am reacţionat cum trebuie, dar am învăţat în ultimii ani mai multe lecţii despre acest fel de lupte.
De asemenea, dacă eu o iau razna, nu întîrziaţi să mă amendaţi. Este important pentru mine, de asta am blog.
Si eu am IP dinamic acasa. La scoala (de unde mai scriu uneori) e fix. Probabil aceasta este cauza pentru care intram la moderare, dar vorba domnului Adrian, bine ne face! Si eu am momente in care sunt „ascutita la tasta” si imi pare rau dupa…
Da, uneori, Ioana, este necesară şi ascuţimea tastei. Mai greşim pentru că nu ne cunoaştem faţă în faţă unii pe alţii. Sînt sigur că, dacă ne-am vedea, faţă de unii am fi mai blînzi, faţă de alţii am fi mai asprii.
Am folosit ghiveci in sens neutru, de aici si emoticonul anexat. In general nu impart lucrurile in bune si rele, la fel si aici. Lucrurile pot deveni mai bune sau mai rele decat sunt la un moment dat. Asta era si tonul mesajului meu cel putin in intentie.
Am legat ghiveciul de punctul 3 din raspunsul lui Marius anterior care se referea la problemele lui de sanatate. Am vazut diversitatea aproape haotica a subiectelor tratate pe blog ca fiind partial explicata de o anume impacienta data de constienta apropierii finalului. Imi pare rau sa vorbesc despre asta cu altii si nu cu el dar daca a facut-o publica consider ca am acordul lui implicit si ma opresc aici.
Cam astea despre ghiveci.
Despre blog ca definitie: nu cred intr-un model de blog. Este doar o forma de comunicare noua care rezolva din fericire problema distantelor fizice dintre participanti. La fel e si emailul si telefonul. Peste cativa ani ne vom bate capul sa dam definitia twiteririi corecte. Hilarious 🙂
Adaug la cele doua intrebari o alta intrebare pe care am incercat s-o provoc in mesajele mele anterioare de fapt:
cat la suta din timpul si energia noastra merita consumate pe subiecte strict politice indiferent de masca in spatele carora se ascund ele (subiectele)?
Sau care este finalitatea unei analize a personajelor politice din tara dpdv al maturizarii spirituale personale si/sau colective?
Nici ale mele nu sunt retorice ceea ce nu inseamna ca nu am raspunsul meu. Asteptam insa parerea lui Marius si implicit a oricui simte nevoia sa intre in discutie pe blogul lui.
Multumesc pentru raspuns. Dupa primele paragrafe am inteles ca nu aveti o definitie exacta a blogului (ma intreb daca o are cineva), ceea ce presupune ca se poate scrie orice intr-un astfel de spatiu. Un jurnal nu este niciodata tematic. Cu atat mai putin cand este facut public (cititorii s-ar plictisi de aceeasi tema). Iata pentru ce mi se pare ca ati exagerat folosind „metaforic” sau cum spuneti dvs. „neutru” cuvantul GHIVECI. Daca tot cititi de ceva timp acest blog probabil ar fi trebuit sa va dati seama ca astfel de concluzii cu iz de sentinta nu prea sunt binevenite. Apreciez totusi faptul ca incercati sa o dregeti.
Cat despre importanta analizei scenei politice, eu cred ca esta una foarte mare, traim in aceasta lume, suntem dependenti de ea, este foarte bine ca NE INTERESEAZA cine si cum ne conduce.
draga Ioana, am scris despre blogăreală, blogarisire și altele.
Nu există o definiție acceptată de toată lumea asupra bloggingului.
Există încercări de definire, dar blogul reflectă propritarul.
PRin natura lui este un ghiveci, un fel de salata beuf.
draga Sam,
în primul rînd apreciez revenirea ta. Este important pentru mine să am oameni care sînt împotriva unor opinii pe care le emit. Am nevoie de asta și este unul dintre scopurile principale pentru care mi-am făcut blog, să fiu contrazis, să fiu amendat etc.
Îmi cer scuze de la tine că te-am confundat cu altcineva, dat fiind faptul că ți s-a schimbat IP.ul. După lămuririle de pe privat m-am dumirit.
Acesta este numele real, Ioana, Adrian, Sam. Cu Sam m-am întîlnit într/un oraș din Europa pentrucîteva minute.
Acum: da, m-ai simtit foarte bine. Diversitatea, multitudinea subiectelor de pe blog și LĂCOMIA MEA DE A SCRIE sînt datoritate așteptării unui final iminent și foarte timpuriu. Despre asta altă dată. Nu vreau să insist. Simt nevoia să las scamele și capetele de idei în urmă pentru alții, poate le vor dezvolta alții. Chiar acum lucrez la un articol espre cîteva chei hermenutice pentru anumite cărți din Biblie, dacă nu mai apuc să termin comentariile.. măcar să rămînă cheile.
Ai drepate, nu există un model de blog. Am scris despre asta. Probabil ai văzut.
Cine stabiliește care sînt subiectele second hand? S-ar putea ca pentru tine un subiect să fie secundar, epntru mine să capete o importanță specială, datorită unor detalii pe care le strecor în comunicatul respectiv și spre care vreau să atrag atenția. În felul acesta subiectul în sine este secndar, dar pune uneleprobleme care sînt legate de viața însăși, care întotdeauna este importantă.
Mulțumesc pentru lămuriri.
Sper ca sotia ta sa te certe pentru expresiile de genul „final iminent si foarte timpuriu”.
Cred ca deja ne-ai pus pe ganduri (si intristat) pe toti!
Drept pedeapsa pentru astfel de ganduri, familia ta ar trebui sa te oblige la mai multa odihna.
Hai sa-ti spun ceva interesant: am avut prin vara un vis de care m-am amuzat dar acum, ca tot m-ai bagat la pareri, ti-l povestesc (in general, nu dau atentie viselor). Se facea ca ne-am intalnit intr-o sala de curs. Eu te-am oprit, te-am luat deoparte si ti-am tinut o mica „predica” despre faptul ca… mananci prea sarat!!! 🙂 Iti spuneam: „prea multa sare nu face bine!” 🙂
Recunosc ca am fost destul de ipocrit in aces vis; eu insumi mananc foarte sarat, desi nu am voie! Dar stii cum e, e mai usor sa fixezi regimul altora, decat sa-l tii tu insuti!
Acum ar fi culmea sa-mi spui ca, intr-adevar, mananci prea sarat! 🙂
da, mă ceartă.
Ah, sînt sigur că nu s-au intristat chiar toţi. Unii abia aşteaptă. Cînd era să mor, acu vreo doi ani, un blogăr a spus… „de ce n-a crăpat Pătrăţosu, prindeam şi eu un loc mai în faţă în top” 🙂
da, acum este vacanţă şi mă odihnesc mia mult.
Ai dreptate: mănînc destul de sărat, dar din convingere.
Visul tău nu este aiurea. Îl voi lua ca pe un avertisment.
Care-i treaba cu sarea?
Eu nu sînt hipertensiv, ci numai aritmic, fibrilant mai precis. Asta înseamnă că ceva este în neregulă cu circuitul electric al inimii.
Dacă ai probleme cu inima, atunic apare şi tensiune din cînd în cînd, cu diferite cauze. Medicii taie sarea.
Tăind sarea potenţezi problemele de circuit electric şi atunci apar fibrilaţiile, intri într-un cerc vicios.
Dacă nu ai sare, nu ai conducător de electircitate, aşa că trebuie să fie şi sarea în organism.
PEntru asta s-au făcut powerade, gatorade etc.
dacă transpiri mult elimini sare, dacă bei apă diluezi şi mai mult mineralele şi pulsul creşte incontrolabil.
după ce transpiri trebuie să pui la loc mineralele printre care şi sarea.
Prea sărat … oricum nu-i bun.
Mulţumesc de avertizare! Voi mînca supă! 🙂
(ceea ce scriu acum nu are a face cu ce s-a comentat mai sus)
Dupa mesajul de la inchinarea de duminica, am „stat cu Dumnezeu de vorba”.
avertisment – dialogul de mai jos este imaginar.
” – TINERE?!
– Da Doamne?
– AM TRECUT IN CATEVA SERI PE LA TINE CA SA VORBIM IMPREUNA.
– Dar, eram acasa …
– DA, ERAI. CREZI CA-I NECESAR SA-MI PRECIZEZI? ERAI DAR ITI BATEAI CAPUN CU CINE PE CINE INVINGE.”
– Pai …
– DE CATE ORI MI-AI CERUT AJUTORUL, DUPA CARE AI ASTEPTAT? CREZI CA NU-S SUFICIENT DE MARE, DREPT, IUBITOR, MILOSTIV SI INTELEPT CA SA VA DAU CEEA CE AVETI NEVOIE?”
Si am hotarat sa plec din „strada” in „sala de asteptare”.
Asta nu inseamna ca nu voi mai lua parte la discutii, dar inseamna ca nu-mi voi mai imputina neuronii in fata „ringului”.
Sau altfel spus, (ca sa ne descretim fruntile), fratilor, m-am hotarat, ies din politica.
Amatorule, respect decizia ta.
Geoană l-a depăşit la bancuri pe Bulă. Bulă, însă, a cerut renumărarea bancurilor!
Ştiţi că înviorarea acum în armată se face cu 20 de geoane în loc de 20 de sărituri în sus?
🙂
Legat de subiectul articolului am gasit cel mai potrivit un citat din Plesu din Adevarul de pe 15 Dec la rubrica Opinii:
„Trăim ultimativ probleme secunde, slujim decerebrat valori derivate. Investim prost şi entuziasmul, şi ura.”
Ma scuteste de zece comentarii lungi
Sam, corect… dar..
Cine stabileșet pentru cine… care sînt secundele, derivatele și pentru ce ne este cu merit pasiunea, entuziasmul, thymosul și ura?
Cine?
..investim prost si entuziasmul si ura..
..dar dragostea?…
..ploua….ploua..ploua..incet dar ploua..
si nu ne mai pasa si nu ne mai gandim cand?
Cand am raspuns ultima data cu dragoste,
in loc de ura?
Ma simt din ce in ce mai dezamagita de ce citesc … desi consider ca este o pierdere de vreme toate aceste „rautati” la adresa unor politicieni, totusi sunt surprinsa ca nu sunteti macar – cat de cat – impartial si sa prezentati tot atat de „frumos” si partea cealalta politica. Am vazut ca puteti analiza foarte bine ce spune domnul Vanghelie (de la care nimeni nu se asteapta mai mult) dar nici nu va trece prin cap sa analizati faptele domnului Basescu (de la acre ar trebui sa se astepte mai mult).
Am inteles ca acesta din urma a fost preferinta dumneavoastra politica dar macar din respect pentru pozitia dumneavoastra publica si reputatia dumneavoastra, ar fi frumos sa fiti putin mai impartial, poate?? Stiu ca obiceiul multora este sa-si opreasca „filtrul” cand le place de cineva dar poate ar ajuta mai mult daca dumneavoastra macar ati prezenta fapte, cat puteti de impartial…daca prezentati asociatii domnului Geona, oare care sunt asociatii domnului Basescu???
PASAJ EDITAT DE MODERATOR PENTRU CĂ ÎN COMENTARIU SE AMINTEAU ALTE PERSOANE
……
Asta este Harul de care avem toti parte! Domnul sa va binecuvanteze!
Stimata MAria,
apreciez comentariul dvs.
Aceste comentarii pe teme politice par, probabil, pentru dvs. o pierdere de timp. Eu cred că este important să fim ancorați în realitățile în care trăim. Fiecare dintre noi sîntem oameni, cu slăciciuni, greșeli, cu preferințe, opțiuni. Am preferat o abordare mai transparentă decît o echidisttanță prefăcută, care putea fi trasă spre ipocrizie. Nu sînt arbitru politic, sînt un simplu votant. Cînd predic de la amvon însă, acolo nu amestec lucrurile.
Am analizat faptele domnului Băsescu altă dată și le voi mai analiza, acum că este cîștigător blogării îl vor ține din scurt, nu vă temeți.
eu altceva am discutat aici, nici pro Băsescu, nici anti Geoană, am discutat o atitudine care s/a manifestat în aceste zile în politica românească.
Am mai spus: nu-mi place Băsescu, nu am votat Băsescu, am votat anti Năstase/Hrebenciuc/Iliescu/Vanghelie/Oprescu/Vîntu/voiculescu/Iliescu/etceterescu.
da, cred că nu este bine să idealizați pe nimeni, nici pe mine, nici pe D.M. nici pe P.N.
Vă mulțumesc încă o dată pentru comentariu.
mc
AM EDITAT comentariul dvs., dar l-am lăsat, considerîndu-l important.
Da, e bine ca l-ati editat..dupa ce l-am trimis am realizat ca era mai mult destimat ochilor dumneavoastra decat al altora!
Domnul sa ne ajute pe toti si sa stiti ca ma rog pentru domnul Basescu ca Presedinte al Romaniei, la fel cum ma rog si pentru Domnul Obama…
Craciun Fericit!
Așa să fie! Ați văzut interviul de ieri cu președintele? Interesant.
Sora Elisa, nu am dat drumul la epigrama despre domnul Geoana, nimeni nu merita ceva asa dur, nici macar Vanghelie.