Am văzut şi japonez cu „feeling”

Am avut o discuţie săptămînile trecute despre etnicitate şi interpretare. Tind să îi dau dreptate Ioanei. Neamurile cu sînge cald, latinii, evreii, ruşii, negrii, ţiganii etc. (vă rog să nu intepretaţi asta descriminatoriu) interpretează cu mai mult feeling, cu mai multă trăire. Cele mai bune interpretări ale compozitorilor nemţi… evreii. Paradoxal, nu?

Ce să mai spun de evreii care vin din şcoala rusă?

Tot atunci se spunea că asiaticii sînt foarte buni „sportivi”, interpretează impecabil, notă după notă, ca nişte roboţi.

Iată totuşi un contraexemplu.

Muzică scrisă de un japonez, aranjată de un japonez, cîntată cu mult pathos de o japoneză…. nu la shamizen, ci la chitară…

 

Chitara este o chitară Romanillos. Acest tip de chitară are un volum foarte mare, se sacrifică însă duleaţa. Este un sunet „tare”, clar, ambiţios, „bărbătesc”.

Iată şi o rusoaică prin comparaţie, puteţi găsi videoclipuri cu ea cum cînta încă de la 4 anişori. Sănătoasă să fie!

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Chitara, Muzica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Am văzut şi japonez cu „feeling”

  1. guitarschizofrenic zice:

    Kaori e un caz special. nu intra in categoria „sportivilor”, fratele ei se incadreaza in aceasta categorie din nefericire!
    aici linkul in care termina o piesa superba (cu un aranjament pe masura de Roland Dyens) pentru ca o canta prea bine…

    cazul lor e diferit insa de Su Meng, Li Jie si Wang Yameng care apartin scolii chineze. cu toate astea cele trei chinezoaice studiaza acum cu Barrueco si il ascultam intr un interviu ca era foarte multumit de cum evolueaza.
    inca un link cu Kaori variatiuni carnaval Venetia, Tarrega tot pe o chitara Romanillos cu… tornavoz.

    cred ca are mai „mult sentiment” varianta ei decat cea a lui Rossfelder, care o interpreteaza de parca l alearga cineva.

  2. guitarschizofrenic zice:

    am ascultat o si pe Anna Likhacheva. desi are o tehnica buna cred ca mai are mult de invatat si nu cred ca merge pusa in aceasi categorie cu Kaori, Su, Ana Vidovic (care este deasemena eleva lui Barrueco). S a intamplat sa ascult de curand un interviu cu Manuel Barrueco si sa citesc un articol de Ion Bogdan Stefanescu. amandoi au ajuns la aceasi concluzie, vanitatea profesorilor, dorinta lor de a avea elevi „geniali” de mici, presiunea competitilor „distrug” de multe ori ravna copiilor. Barrueco vorbea de un fel de „ocrotire” a spiritului tanar si educare, NU fortare a lui, sa iasa in fata si faca lucruri mari. e destul timp pentru asta! am ascultat de ex. inregistrarea Annei Likhacheva la „o zi de noiembrie” a lui Brower, slab…. foarte slabutz, cand o sa fie mai mare o sa regrete inregistrarile de genul asta (si Barrueco vb de asta), dar lumea a avut mereu nevoie de copii geniali.

  3. guitarschizofrenic zice:

    interviurile sunt de fapt podcast uri, discutii cu un prieten in care raspune la intrebari adresate pe site ul lui (unde se gasesc si linkurile).
    http://www.barrueco.com/pages/podcasts/

    discutile sunt interesante, vorbeste de chitare, de inregistrari, de profesori lui si in special de Aaron Sharer, profesorul lui de la Peabody.

  4. Liviu Costea zice:

    Frate Marius,Dumineca seara la Biserica din Alesd a fost o repetitie muzicala pentru cer.Va rog daca aveti imagini si sunet sa postati cateva secvente din acel program.Va multumesc anticipat. Liviu Costea

  5. Frate Marius,
    Nu am stiut cum altcumva sa va contactez, asa ca am lasat un raspuns aici. Puteti alege sa il stergeti dupa ce il cititi. Vreau doar sa va intreb daca ati auzit de instrumentul care se numeste Hang Drum. Nu este nici lauta, nici chitara, dar nici a toba nu suna. Poate va intereseaza si daca doriti sa duceti vestea mai departe puteti sa postati despre asta. Un exemplu aveti aici: http://www.youtube.com/watch?v=UNJswfXKJ3s

    • Marius David zice:

      Multumesc pentru contactare,
      multujmesc si pentru link. Suna foarte interesant.
      Ar merita o postare specială.
      chiar in seara asta poate, ca de politica ne-am saturat.
      Este FOARTE INTERESANT, ma tot chinui sa vedem cums int facute sunetele.

  6. dorin zice:

    Frate Alistar
    Ai declansat deschiderea unei cutii a Pandorei denumită „timbru” .Este „calul de bătaie” al muzicii sec XX (mai ales). De la sinistrele tulnice australiene, la sintetizatoarele lui Ysao Tomita trecând prin toate tipurile de instrumente, din toate categoriile pe care tratatele de teoria instrumentelor le înşiruie şi analizează, toate au fost pâna la urma „îngăduite de Dumnezeu”, iar Iubal a fost „strămoşul celor care…..” S-a ajuns până la performanţa de a se alcătui ansambluri (numite pompos şi preţios orchestre) de instrumente în care fiecare mânuitor al unei surse sonore să fie echivalentul unei singure note dintr-un eşafodaj sonor. Este probabil echivalentul recitării unei poezii în care fiecare literă este rostită de glasul unui alt participant la o astfel de eschibiţie sonoră.
    Nu mă deranjează nimic din toate acestea dacă sunt folosite atunci când trebuie, aşa cum trebuie şi doar atât cât trebuie. Problema este de a afla normele corecte pentru cînd, cum şi cât.
    Dorin

  7. guitarschizofrenic zice:

    nu mai tin minte daca am mai dat linkurile dar in caz ca nu. ambele tuburi sunt aceasi piesa inregistrata de Kaori Muraji in doua ocazii diferite. Jesu, Joy of Man’s Desiring by Herr Bach himself!

    cel care a facut acest aranjament pentru chitara este David Russell, mai jos maestrul interpretand piesa (pentru comparatie!!!)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.