Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
da, interesant grafic. ar fi la fel de interesant un grafic complementar privitor la nivelul de evaziune fiscala paracticat in aceste firme.
asta cu firmele infiintate de culte e ca si povestea aceea cu: „biserica ortodoxa va castiga un excelent om de afacerir daca va fi ales ca Patriarh Daniel al Moldovei”. Ce treaba are omul de faceri cu pozitia de conducator spiritual al unei Biserici?
Ce treaba au bisericile sa faca afaceri?
Dupa mine ar trebui interzis prin lege posibiliatea ca bisericile sa infiinteze afaceri. Nu asta e treaba bisericii? de unde bani pentru finantarea actiunilor bisericii? Din donatii, sponsorizari, etc…………. Bisericile ar trebui sa poata infiinta doar fundatii si asociatii nonprofit care pot presta unele servicii din care sa faca profit in interesul lucrarii pe care o desfasoara.
In ce priveste procentul ridicat al firmelor de cult din mediul protestant ce sa mai zicem……… asta se resimte cred puternic in marturia pe care o au membrii acestor culte in societate. Pastorii nu mai au timp sa faca pastorala, daca au atatea firme de administrat……
Oare cum ar fi ca prin statut sa se reglementeze ca nici o componenta din cultul baptist nu poate infiinta sau detine societati comerciale?
tare sunt curios cati ar sustine o asemena decizie in CU.
este foarte interesantă răsturnarea protestanţi şi catolici (Vest) versus ortodocsi (Est)
1. ca sa inteleg si eu; e vorba de firme apartinand unor credinciosi din acele culte, sau de firme aparatinand cultului?
Daca e prima varianta, atunci e f bine, si…la mai mare.
2. Raportat la procentul ocupat de protestanti in ce priveste credinciosii, comparat cu celelalte culte, procentul de bussiness este cu mult peste toate celelalte, ceea ce e f bine si confirma spusesele celebrului sociolog Max Weber in cartea sa: „The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism”.
3. Daca asa o pondere mare au protestantii in lumea afacerilor, atunci imi dau seama ca se poate avea un impact in ce priveste infrangerea fenomenului coruptiei – desi in mare parte tine de politicieni si de putere.
Treaba e simpla si sta asa cum spunea Gigi Becali.
Dumnezeu e de dreapta si Satan e de stanga
Sau Dreapta insemna, este cu Dumnezeu
si Stanga cu Satan.
Prin urmare, e normal ca si cultele de dreapta(protestante) sa fie mult mai active, mai vin, mai intreprinzatoare, asadar mai afaceriste.
iar cultele de stanga(ortodoxe, etc ) mai somnolente, mai adormite, mai statice, mai ca statuile.
Graficul mi se pare interesant, dar irelevant. Conteaza ce se ascunde in spatele lui: atitudini, motivatii, statul de credincios (cu numele sau nu). Traim in lume, oamenii/institutiile muncesc penru bani pentru a supravietui, incearca sa ii procure prin diverse metode. Toti facem asta! E normal.
La Statistica ni se spunea clar: NU credeti in statistici, daca nu le-ati facut voi!
Intotdeauna se urmareste ceva anume. Poti demonstra orice prin statistici/sondaje/grafice daca stii cum sa pui problema si sunt unul din instrumentele cele mai convingatoare de manipulare. Personal, sunt de parere ca ceea ce e cu adevarat relevant nu se poate demonstra prin statistici sau sondaje de opinie.
corect! 🙂
Apropo de Weber… La multi dintre oamenii de afaceri (neo)protestanti pe care i-am cunoscut am vazut mai mult spirit capitalism si mai putina etica protestanta…
dreptu şi adeveratu graieşti.
ce părere ai de fujndaţiile infiinţate pe lîngă biserici în anii 90 numai pentru înscrierea maşinilor.
erau biserici care aveau înscrise pe ele cîte 20 de maşini.
Fundatiile si asociatiile de acest gen sunt partea cea mai putin grava a spiritului capitalist neoprotestant (romanesc) …
Sunt lucruri mult mai grave dar ma abtin sa dau exemple. Sunt sigur ca tu cunosti mai multe decat mine.
Lucrul cel mai trist este ca multi dintre cei care smecheresc bilanturi si propasesc (economic) dand mita se pricep sa tina predici. 😦
Uneori e sanatos pentru propriul sistem nervos sa auzi si sa nu auzi, sa vezi si sa nu vezi… Mi-am propus pentru viitor sa-mi scot din minte anumite chestiuni (si asa ma acuza unii ca am practicat Yoga inainte de adeveni crestin :-)). E singurul mod in car mai pot supravietui intr-un anumit spatiu religios. Aceste situatii de viata actioneaza in menatalul meu ca niste veritabile citta-vrtti (scuze, nu pot sa pun punctul sub litera „r” :-)). A bon entenduer, salut!
da, uite ce binecuvîntare este uitarea, draga Adrian.
Îl laud pe Domnul pentru uitare.
Marius,
1. ca sa inteleg si eu; e vorba de firme apartinand unor credinciosi din acele culte, sau de firme aparatinand cultului?
Daca e prima varianta, atunci e f bine, si…la mai mare.
2. Raportat la procentul ocupat de protestanti in ce priveste credinciosii, comparat cu celelalte culte, procentul de bussiness este cu mult peste toate celelalte, ceea ce e f bine si confirma spusesele celebrului sociolog Max Weber in cartea sa: “The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism”.
3. Daca asa o pondere mare au protestantii in lumea afacerilor, atunci imi dau seama ca se poate avea un impact in ce priveste infrangerea fenomenului coruptiei – desi in mare parte tine de politicieni si de putere.
Arundel, citeşte articolul!