Așa am primit vestea despre moartea unui nou, foarte nou prieten și drag frate în Cristos: prin SMS. Este a doua oară cînd primesc vestea morții cuiva în acest fel, pe ecranul telefonului, fără față , fără voce, în tăcere deplină, cu un bip scurt, sec.
Sîmbăta trecută am stat de vorbă la o masă, am glumit, am rîs, mi-a spus că vrea să fie mai aproape de Fabrica de bărbați, asculta cu nesaț muzica lăutei și a harfei, pe care le adusesem cu mine, parcă în tînjirea şi căutarea cerului. A venit şi s-a uitat de aproape la ambele instrumente (sînt sigur că deja a început şcoala de acordaj acum pentru lăutele lui Dumnezeu şi harfele dinaintea Tronului…)
Am stat la ospăț, prefigurînd ospățul la care ne vom reîntîlni. Cine ar fi bănuit, printre glumele noastre, printre hohotele de rîs sănătos, că astăzi vom plînge.
Mi-am sunat prietenii care ne-au înconjurat masa atunci. Bărbați în toată firea, cu noduri în gît și pauzeu lungi, în care își căutau vocea, mi-au spus același lucru… NU MAI ESTE…
Nu-i adevărat, fraților….
În urmă cu trei ani, cînd mama soției a trecut spre Domnul, același strigăt l-am auzit în casă:
-MAMA NU MAI ESTE!
– Ba este, draga mea, i-am spus atunci soției, ESTE, mama noastră există, numai că s-a mutat în altă parte.
Prietenul nostru, dragi prieteni, foști și viitori comeseni, foști și viitori sim-posionisti (in sensul etimologic al cuvîntului) ESTE, el EXISTĂ, numai că s-a așezat deja la Masă cu un El, Prietenul nostru, Cel care ne-a spus: „căci nu vă mai numesc robi, ci vă numesc prieteni” și..”Mă duc să vă PRE-gătesc un loc…”
Cu noduri în gît, încercînd să păstrăm aparențele de bărbați… să ne rugăm pentru soția prietenului nostru și pentru fetiţele lui. Domnul să le mîngîie pînă la următoarea întîlnire la alăută şi harfă. Ce a rămas în urmă şi de această parte a lumii…. ?
Uitîndu-mă la albumul foto din care ne privesc soţia şi fetiţele lui Cipri îmi vine în minte versetul din Iacov care spune…
Iacov 1:27 Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.
Mama a rămas văduvă la 27 de ani… ştiu cum este. Îmi aduc aminte. Atunci este toată lumea pe lîngă tine. Dragi creştini, dragi prieteni, cel mai greu este după două săptămîni, cînd copiii întreabă: „Tati mai vine acasă, cînd vine tătuţu înapoi?”. Atunci şi în anii care urmează Trupul lui Cristos trebuie să dea viaţă şi mîngîiere şi sarcinile trebuie purtate şi lacrimile trebuie înmulţite cu cei care ştiu să plîngă cu cei care plîng.
Să nu-i uităm pe orfani şi pe văduve, pe ei îi mai avem încă de această parte a cerului pentru a primi dragostea pe care Hristos ne-a arătat-o!
Domnul s-o mangaie pe N. si pe fetite….
Intradevar prin Cel ce Este, vom continua sa fim si noi… The end of life as we know it, is the beginning of life as we need it – mi-aduc aminte acum ca zicea atat de bine Ryan Dobson.
Si totusi pentru noi cei ramasi, e greu….. Dar ce mangaiere sa stii ca ei s-au asezat la Masa, s-au asezat, se odihnesc si se bucura cu Domnul. Si ce mangaiere sa stii ca „urmatoarea intalnire”, cum ati scris, e o intalnire in care sa stam, sa ramanem, sa Existam impreuna, oameni cu Dumnezeu, pentru totdeauna.
Maine si noi mergem la inmormantarea sotiei unui prieten, mama a trei copii.
Îmi pare rău pentru această tragedie, pentru cea la care participaţi voi… toate acestea ne fac mai mult dor de cer.
Ieri seara am primit si noi vestea mortii unui frate in Domnul. Duminica ne-am intalnit pe holul bisericii, la plecare, cand ne-am salutat cu „pacea Domnului”.
A zambit balnd si cordial. Avea pace. Asa m-am despartit de el. Atunci nu stiam…
Cu gandul la intalnirea din cer…
🙂
Domnul sa mangaie familia indoliata, dar totusi cine este cel care a trecut la Domnul? Este interzis sa-i spuneti numele sau de ce acest mister?
Am vrut să protejez familia. Acum si sotia a aflat.
este vorba de drd. Ciprian Ilieș, lector și în cadrul Universității noastre, la facultatea de Management.
32 de ani.
http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/din-oras-10/ciprian-ilies-avea-33-de-ani-si-doua-fetite-61604/
http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/eveniment-29/ciprian-iliesi-mort-in-accidentul-de-la-rupea-update2-61584/
http://axyutza-nobody.blogspot.com/
http://bistritaonline.ro/?pag=&id=958
http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/eveniment-29/foto-un-sofer-sustine-ca-a-vazut-microbuzul-serpuind-61628/galerie-foto-119011/?BackURL=L2Jpc3RyaXRhLW5hc2F1ZC9ldmVuaW1lbnQtMjkvZm90by11bi1zb2Zlci1zdXN0aW5lLWNhLWEtdmF6dXQtbWljcm9idXp1bC1zZXJwdWluZC02MTYyOC8=
http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/eveniment-29/foto-un-sofer-sustine-ca-a-vazut-microbuzul-serpuind-61628/
http://www.click.ro/actualitate/din_tara/aciident-brasov-microbuz_0_832716743.html
http://ziarero.realitatea.net/1256031900-Cinci_membri_ai_PDL_Bistrita-Nasaud_au_murit_in_accidentul_de_la_Rupea_iar_doi_sunt_grav_raniti
http://www.adevarul.ro/articole/bistrita-accidentul-de-la-brasov-a-curmat-viata-a-cinci-bistriteni.html
http://www.mediafax.ro/politic/victimele-accidentului-de-la-rupea-membrii-ai-pdl-bistrita-nasaud-5015809
http://www.ziare.com/actual/eveniment/10-20-2009/cinci-membri-ai-pd-l-bistrita-nasaud-au-murit-in-accidentul-de-la-rupea-925197
Patrix, mulţumim de link-uri, mai trebuie să ştii că, după ultimele cercetări se pare că nu adormirea la volan a fost cauza accidentului.
Ciprian se odihnise. Acolo a fost altceva!
Si inca ceva, curios lucru ca toti din microbuz erau membri PDL.
Erau într-o delegaţie toţi. Moromete. Nimic ciudat.
…scumpa este inaintea Domnului,moartea celor iubiti de El|
Amin!
De peste mari si tari impartasesc cu voi durerea despartirii de prietenul nostru Cipri. Dumnezeul care mi-a fost Tata de la vista de 11 ani, cind tata a plecat acasa la Domnul, fie ca sa mingie pe Narcisa si fetitele lor. Eu si familia mea ne rugam pentru ele ca Domnul sa le dea pacea LUI…
ne-am despărţit pentru o vreme, dar sînt indivios deja într-un fel pe el, că vede lucruri pe care noi abia le imaginăm şi simte ceea ce noi aşa de mult dorim şi stă în faţa Mirelui după care toţi tînjim.
da, plîngem pentru Narcisa, dar să nu îl plîngem pe Ciprian.
Să ne rugăm pentru fetiţe. Spuneţi mai tare rugăciunile în ziua de post, vinerea, pntru că eu ştiu cum este. Am rămas fără tată la vîrsta de 5 ani. Dacă n-aş fi trecut pe acolo…
RiP ! 😦
N-are cum să se odihnească, Florin, că este deja acolo unde sînt cele mai pasionante activităţi, fascinante pasiuni, la Dumnezeu. Acolo nu te poţi odihni. Eu nu cred că aş sta o clipă!
Noi, baptiştii, nu credem în odihna morţilor în sensul în care cultele tradiţionale cred. De fapt şi aici sîntem împărţiţi…
Dar nu prea cred că Ciprian se odihneşte acum aşa curios şi dornic să înveţe cum îl ştiu.
eu lam cunoscut pe ciprii prin satia sa narcisa , sunt prietena cu narcisa el afost un om f bun dumnezeu sal odihnesca si al narcisa i spun ac o sa ma rog pt ea si o sa ti fiu aproappe de tine si o sa te ajut si o sa ma ro pt tine ca dumnezeu sa te intareasca si pentru iudita si dorotheea ma rog ca domul sa aiba grija de ele conoleantele mele si afamiliei mele si dumnezeu sal odihneasca pe ciprii el e acuma alturi de ingerii si sta la mas cu domnul isus…………..odihnestete in pace nu te vom uita niciodata lia si familia
Da, lialia, Cipri a fost un om foarte senin şi curat. Aşa mi-l amintesc. Curat ca un copil. Era tot timpul cu un zîmbet curat pe buze şi gata oricînd să înveţe. Mă simţeam umilit de felul în care mă asculta şi cînd îi contraziceam tot ce spusese înainte.
Am discutat teologie, studiu biblic, de toate, avea o dispoziţie spre învăţare şi ascultare rarissimă pentru un om atît de inteligent ca el.
O smerenie viscerală, rar întîlnită la cei din generaţia noastră, generaţia decreţeilor.
De asemnea, dispus spre slujire, parcă era rudă cu Onisim Mladin.
L-am cunoscut pe Cipri si ma simt onorata, dar imi pare rau ca nu am ,, profitat„ de intelepciunea lui,de darul lui de a patrunde in sufletul celuilalt si a-l binedispune…Imi pare rau ca nu l-am rugat sa ma ajute sa-l cunosc cu adevarat pe Dumnezeu…cred c-ar fi fost cel mai potrivit om.Dar sunt sigura el si Tatal, acolo sus, se vor sfatui si ma vor ajuta pana la urma sa gasesc Calea Adevarata. Narcisa,Domnul sa fie cu voi sa va intareasca , sa va mangaie sufletele umede de tristete! Cipri nu te vom uita!!!
chiar daca a plecat,ne bucuram ca raman in urma lui amintiri si lucruri frumoase.numai Dumnezeu stie de ce a lucrat asa dar credem ca odata vom primii raspuns la mii de intrebari si ne v-om intalnii cu el Cipri si cu toti cei dragi care au plecat inaintea noasta,plecarea lor ne face sa ne legam mai mult de cer,sa stam mai aproape de Dumnezeu.nu la voia intamplarii Dumnezeu ia acasa oameni valorosi si noi gandim ca e pt ceva ca noi sa ne pregatim mai mult pt cer
ne doare mult pt cele intamplate si suferim alaturi de familie ,de Narcisa care mi-a fost colega 8 ani de zile si o buna prietena,ne rugam pt ea si cele 2 fetite scumpe ca D-zeu sa le protejeze si sa le ocroteasca,de asemenea suntem alaturi si de parintii si fratele lui Cipri si cerem ca D-zeu sa complecteze acest gol al familiei.
NE VOM VEDEA ACOLO SUS PE NORI CU SLAVA
NE-OM INTALNII CAND TRAMBITA V-A RASUNA
NE VOM VEDEA PE-ACELE PLAIURI MINUNATE
IN PARADIS IN CERUL SFANT NE VOM VEDEA
In astfel de momente, ma rog, ca Dumnezeu sa mangaie, prin Cuvantul Sau, prin Duhul Sau cel Sfant si prin Biserica Sa (trupul lui Hristos) pe toti cei afectati de pleacarea acestui om minunat.In mod special ma rog pentru sotia copiii si parintii lui Cipri,Dumnezeu sa va intareasca si sa va mangaie.
Vom trai cu amintirea, pana-n ziua revederii!
Pingback: De ce se numeşte “suport tehnic”? « Marius Cruceru
Da,el rade…nu degeaba canta”eu ma duc dupa Isus”
(frumoasa cantare),a uitat ce-i plansu,,,mai greut pentru familie;pentru el…Domnul l-a luat cand a crezut El ca a timpul,si e fericit.
da, cînd am postat despre glumele cu PC-urile mi-am adus aminte de el, cu un colţ de gură rîdeam, cu un colţ de ochi lăcrimam la amintirea lui Cipri.