Dumnezeu nu este comunist!

La o încercare de referire (că nu-i putem spune definire, nu-i aşa? cum să defineşti infinitul?) apofatică la Dumnezeu putem spune o mulţime de lucruri despre cum nu este Dumnezeu, ce nu este Dumnezeu, ce nu face Dumnezeu.

Unul dintre lucrurile pe care le putem spune cu siguranţă este acesta: Dumnezeu nu este comunist! Dumnezeu nu anulează simţul proprietăţii în noi. Dacă privim bine la escatologia biblică, vedem că Dumnezeu vrea să ne împropietărească, ne promite pămîntul spre moştenire, cetăţi, comori, proprietăţi de toate felurile. Simţul proprietăţii nu este o urmare a păcatului. Am fost creaţi cu el, aşa cum sîntem după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

Adam a fost împroprietărit cu o grădină încă înainte de cădere şi i s-a dat de lucru şi griji spre îngrijorare. Dacă în vechiul Eden a fost proprietate şi grijă, probabil că şi în noul Eden este proprietate şi grijă. Nu?


Dumnezeu nu este egalitarist. Este profund nedrept pentru că dă unuia 1 lingou, altuia 2 lingouri, altuia 5 lingouri (Matei 25: 14-ff), apoi ia lingoul ne-trebnicului, leneşului şi vicleanului, şi îl dă celui care are cel mai mult, nu celui care are mai puţin. Angajează cu acelaşi preţ şi răsplată şi pe cel care a lucrat 12 ore şi pe cel care lucrează o oră în seară la cîmp (Matei 20:13).

Dumnezeu nu promovează sărăcia şi nu dispreţuieşte comorile, este pentru acumularea de capital. Nu este rău să ne strîngem comori, deloc, nici nu este rău să ne stressăm pentru comori. Deloc!
Locul şi natura comorilor sînt rele, dar nu comorile, felul îngrijorărilor şi obiectul acestora sînt greşite, dar nu îngrijorările şi nici comorile.

Dumnezeu nu vrea bancheri şi capitalişti, dar putred de bogaţi şi ocupaţi prăpădenie.

Isus nu ne spune să nu ne strîngem deloc comori, ne spune să nu ne strîngem comori pe pămînt şi este direct interesat de bunăstarea noastră (am mai spus că Predica de pe munte este o megaironie, nu-i aşa). Cum să nu fie ironică o asemenea remarcă?

Nu îşi are rostul adunarea hainelor pe pămînt pentru că ceea ce am creat noi este distrus de creaţia Domnului, molia, nu are rostul cumularea fierătaniilor, pentru că legea oxidării pusă în creaţie tot de Domnul, distruge creaţia noastră şi nu îşi are rostul ascunderea bogăţiilor, pentru că hoţul le fură, chiar dacă aurul scapă oxidării, nu scapă hoţului.

Dumnezeu vrea să ne adunăm comori, dar nu aici, ci în ceruri.
Cum va fi să fie asta?
Cum putem realiza această cumulare de „capital”? Care este cel mai bun mijloc de investiţie?
Se pare că textul acesta este o continuare naturală a textului despre dărnicie, despre risipire. Iată noua răsturnare a predicii de pe Munte: risipind, strîngi; dăruind pomană.

Ceea ce urmează este un minitratat de axiologie a împărăţiei.

Matei 6:19  Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;
20  ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
21  Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
22  Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
23  dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
24  Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Va urma…

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Comentarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Dumnezeu nu este comunist!

  1. marius zice:

    „El va judeca între multe popoare

    şi va hotărî pentru neamuri puternice, depărtate.

    Ei îşi vor făuri din săbii pluguri,

    şi din suliţe – cosoare.

    Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam

    şi nu vor mai învăţa războiul.

    Fiecare va locui sub viţa lui

    şi sub smochinul lui

    şi nimeni nu-l va mai îngrozi,

    căci gura Domnului Oştirilor a vorbit!” MIca 4:3-4

  2. funlw65 zice:

    Sigur ca da!

    Am dreptul sa-mi pretind libertatea si dreptul la proprietate. Inclusiv in fata capitalistilor care folosesc alte metode de inrobire.

    Am dreptul sa am locul meu, inviolabil. Am dreptul sa decid daca sa fac parte dintr-o comunitate, supunandu-ma legilor ei, sau sa traiesc separat, liber, dupa propriile-mi legi, fara sa fiu constrans sa platesc „taxa de protectie” nici unei oranduiri.

    Am acest drept?

  3. Cristina zice:

    Dumnezeu nu este comunist! … dar oare Dumnezeu ne improprietareste ?… in sensul juridic al termenului? M-am gandit la lucrul acesta cu ceva ani in urma, in facultate, la cursul de „drept civil: dreptul de proprietate si dezmembramintele lui” al Dlui Prof. Liviu Pop, decanul de atunci al Facultatii de Drept din cadrul UBB. Codul Civil defineste proprientatea ca fiind dreptul de a te bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, in limitele legii. In plus doctrina juridica califica proprietatea ca fiind expresia suprema a accesului la POSESIA, FOLOSINTA si DISPOZITIA bunurilor. Daca privesc prin aceasta lupa asupra contractului(in sensul de manifestare de vointa cauzatoare de drepturi si obligatii) dintre Dumnezeu si Adam, nu mi se pare ca Adam e improprietariet. Dumnezeu nici nu ii vinde, nici nu ii doneaza pamantul, …mai degraba i-l inchiriaza, cerandu-i sa se poarte ca un bun administrator. Acelasi statut de administratori il au si evreii…”caci tot pamantul este al Meu”, le zice Domnul.
    Desi posesia si folosinta ne apartin, dreptul exclusiv de dipozitie ramane al lui Dumnezeu,in calitatea lui de proprietar, care il va exercita in cele din urma prin parjolirea pamantului.

    Asupra imparatiei vesnice insa suntem proprietari. Dumnezeu ne-a adoptat, iar Cristos, prin moartea lui ne-a conferit un drept de succesiune asupra bunurilor viitoare. Abea atunci vom fi proprietari, ca Dumnezeu.

    Imi cer iertare pentru limbajul de lemn… intentia a fost de a privi subiectul dintr-un alt unghi.

    Abea astept sa vad ce va urma…

  4. Cristina zice:

    da…:)multumesc

  5. elisa zice:

    Daca nici noi nu mai suntem ai nostri…nici ceea ce avem nu e al nostru . 🙂

    Tot ceea ce avem trebuie sa facem parte cu cei ce nu au,oh,aici e ceva mai greu..

  6. Marius David zice:

    Marius, interesant si tare textul tau.
    Fun, nu te/am mai vazut de/o vreme.
    Ai dreptul, asa nu inseamna ca avem si puterea de a ne pretinde proprietatile.
    Este o mare diferenta intre dreptul de a face ceva si putearea de a face ceva.
    In principiu avem foarte multe drepturi… sint citeva tratate foarte interesante inca din antichitate privitaore la relatia dintre dreptul individual si viata cetatii, faptul ca societatea ne limiteaza dreptul, apoi teologia trinitara …. celalalt, alteritatea altereaza modalitatea in care eu m/as putea manifesta… drepturile mele, daca vrei..

    Cristina, nu ma pricep la termenii juridici, dar cred ca eu am folosit termenul improprietarire in cu totul alt sens decit cel strict juridic.
    Este vorba de faptul ca putem stapini, nu numai inchiria, dar stapinim si domnim impreuna cu Domnul. La asta sintem chemati escatologic vorbind dupa parerea mea.

    Cred ca sint si lucruri pe care Dumnezeu ni le ingauie cu drept de folosinta, posesie si dispozitie, cum spui tu.
    Ceea ce ma fascineaza cel mai mult si am atins lucrul acesta duminica: lucruirle pe care noi le adaugam creatiei lui Dumnezeu.
    Sintem creativi si creatori, purtind chipul lui Dumnezeu in noi
    Noi adaugam creatiei creatie si stapinim tot prin permsiunea lui Dumnezeu acestea, lucrurile materiale.
    Prin El taote s/au facut si El face pogoramantul de a ne lua sa fim Preoti/Imparati, o imparatie de preoti.

    Trebuie sa ne privim statutul de acum in lumina a ceea ce vom fi…

    Sefora, ce ai vrut sa spui?

  7. M zice:

    Contrar viziunii apofantice, in efortul de a fi nu conteaza decat Fiinta, inainte de toate si cu orice pret. Daca alteritatea altereaza drepturile nascute din trasatura fundamentala a fiintei (preocuparea fiecarei fiinte particulare de propria ei fiinta), aceasta „decizie” conduce automat la lupta intre indivizi si natiuni. Dumnezeu ii orgolios si aceasta caracteristica ii adanc imprimata in fiinta plamadita de mainile sale.

  8. sefora zice:

    C.cer scuze

Lasă un răspuns la sefora Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.