Ce se mai spune despre o asemenea fericire întoarsă pe dos?
Tema este recurentă în Sfintele Scripturi:
Tot astfel şi David numeşte fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit. „Ferice” zice el „de aceia ale căror fără de legi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite! Ferice de omul, căruia nu-i ţine Domnul în seamă păcatul!” Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa „i-a fost socotită ca neprihănire.”
Sau, spune Iacov: Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare..
Fericirea survine în urma răbdării. Ce răbdare este aceea să suporţi o dimineaţă de primăvară şi de sîmbătă la ţară. Fericirea vine printre scrîşnit de dinţi, puroi, cicatrici, icnit, oftat, pumni strînşi şi sînge, imediat după suferinţă şi chiar în suferinţă.
Chiar dacă aveţi de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! „N-aveţi nici o teamă de ei şi nu vă tulburaţi!
Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneşte peste voi.
Iar partea cea mai frumoasă vine abia la urmă, în ultima parte din Scriptură, unde Psalmii sînt integraţi la fel ca în Romani.
Am ascultat doi taximetrişti certîndu-se prin staţie. La un moment dat unul i-a spus celuilalt plin de năduf: „Să dea Tiru peste tine, să nu te găsească Smurdu şi să te văd cu vata-n nas… „. Cumplit blestem! Pentru oamenii normali, dar pentru un nebun de creştin?
Nuuu! Este o urare de bine. Fericirea se amuşină cu vata în nas, se cuprinde cu mîinile desfăcute pe piept. Fericirea începe de pe catafalc cu un somn bun înainte de un Ospăţ Mare. De acum încolo este ferice de cei cu vata-n nas şi cu mîinile pe piept. Ferice de drepţii care se aşează-n tronu de lemn pentru a ajunge la coroana de aur.
Αpocalipsa 14:13 Şi am auzit un glas din cer, care zicea: „Scrie: Ferice de acum încolo de morţii, care mor în Domnul!” „Da” zice Duhul „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!”
Romani 4:6
Pingback: “De-a v-aţi-ascunselea” cu Dumnezeu « Marius Cruceru