Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
O, mă bucur mult pentru el. Are voce neobişnuită!
Da, este foarte bun! Sa ne rugam pentru el, sa il cinsteasca pe Dumnezeu!
Tonul articolului si titlul acestuia nu reprezinta adevarata ‘masura’ a lui Catalin.
Din cum il stiu, este un familist, muncitor si saritor – ca si alti bucovineni, un om care isi face bine treaba in orice postura s-ar afla, fie ea de simplu corist (acum in Lassus Scholars), de muncitor in constructii, de taximetrist sau de solist.
Constat ca (probabil) o parte importanta din media romaneasca tine sa spoiasca mai tot ce ‘atinge’ si sa prezinte lucrurile ca pe o gogoasa umflata.
Asa ca, spre comparatie, postez mai jos articolul publicat pe 9 decembrie 08 intr-un ziar central din Irlanda.
Va rog sa remarcati ‘tonul’ si ‘masura’ :
http://www.irishtimes.com/newspaper/opinion/2008/1209/1228571686343.html
Draga Xfinger, bun venit,
iti multumim pentru acest link. Cu adevarat, diferita perspectiva…
Media romaneasca… nu-mi aminti de asta…
e fain (sau hain?!) ca se poate lansa acolo! e frumos ca nu-si neaga originile, ca nu trece peste UEO, mi-a placut ca a amintit ce a absolvit, ba chiar a dat detalii.
ce ma intristeaza pe mine: de ce trebuie un absolvent de teologie sa plece la „lopata” in Irlanda, Spania, etc? …. de ce nu pot ramane pt a fi ordinati in lucrarea pt care vad ca deja ii pregatiti inainte de admitere?
ca decan al Fac de Teologie de la UEO si ca presedinte a Comunitatii de Oradea-Satu-Mare cred ca esti in masura si sa-ti pui aceste intrebari(si altele adiacente), dar si sa dai raspunsuri.
Cum se poate ca in Ardeal (care e plin de evanghelici) sa fie biserici care n-au pastor, sau care se intalnesc doar la Cina cu cineva ordinat? si tinerii super-scoliti de UEO (si nu numai) sa plece la „lopata”
…e trist ca nu se face nimic! stiu un absolvent de-al UEO care si-a mai gasit inca un job pe langa lucrare, numai sa nu incarce adunarile pe care le slujeste (ca de la „centru” nu prea sunt solutii)
DOMNUL sava dea har si solutii!
draga Cipri,
durerea ta este şi durerea mea.
1. pentru că bisericile noastre sărace nu pot ţine cu un salariu decent un păstor, asta este o cauză.
2. în cele care l-ar putea ţine sînt unii păstori care nu înţeleg să facă loc şi altor ucenici pentru a se lansa în lucrare. Dacă aceştia ar înţelege importanţa uceniciei şi a promovării acestor băieţi, nu am avea aceste situaţii. Cred că biserica în care eşti tu este un caz rarissim.
În cadrul Comunităţii am încercat să descurajez unele fenomene şi să încurajez altele… dar eu sînt la misiune…
3. Piinea de pastor este o piine grea si amara. Unii pur si simplu s-au speriat dupa ce au vazut cum este lucrarea. Prefera lopata si strungul decit lucrul cu cel mai dificl material, omul.
4. unii au facut teologie, dar .. pur si simplu… nu sint chemati la pastorire. Si asta normal si de neacuzat. Unii fac teologie ca sa isi dea seama ca n-au avut niciodata chemarea… Se poate intimpla si acest fel de lucru.
IAta deci ca nu este asa de simplu, Ciprian.
Domnul profesor Dr.Gheorghe Rosu spunea anul trecut ca, Catalin are un potential extraordinar.Si el este un om care se fereste de remarci dintr-astea marete, fiind un obinuit al scenelor din strainatate.Asa ca mult succes Catalin si cred ca o sa faci lucruri mari
Ben O, da, sint citiva baieti care au „aur in git”, asa l-am auzit spunind pe Dr. Rosu. Excelent profesor, extraordinara prezenţă.
Domnul sa îl binecuvînteze pe Cătălin.
Ai idee ce s-a mai intamplat cu Catalin? Sunt curios daca destinul intradevar i s-a schimbat definitiv.
Nu mai știu mare lucru, dar putem afla.