Este timpul să ieşim din generaţia noastră ca să o putem ajuta. Generaţia noastră nu poate să se ajute singură precum maimuţica din Povestirile Junglei, trăgîndu-ne de mustăţi în sus din mlaştină. Doar îmbătrînirea sau întinerirea ne poate ajuta să ieşim din generaţia noastră pentru a o putea ajuta. Să îmbătrînim spre exemplu schimbîndu-ne altarele (televizoarele şi plasmele) cu altarul bunicilor noştri, o masă pe care stă o biblie şi pâinea cea de toate zilele sub şervet. Să ne îmbătrînim, căutînd înţelepciunea prin azile de bătrîni şi la morgă, să ne urîţim pentru a ieşi din casă sau să ne culcăm odată cu găinile, atunci cînd se face noapte. Să ne comportăm ca bătrînii pentru a ne putea salva cît mai mult tinereţea (Iov 12:12 La bătrâni se găseşte înţelepciunea şi într-o viaţă lungă e priceperea.). Să ne scurtăm zilele ca să ne înzilim, să pierdem mai mult timp cu bătrîni, ca să cîştigăm timp pentru viaţă (Iov 15:10 Între noi sunt peri albi, bătrâni, oameni mai înziliţi decât tatăl tău.). Să intinerim făcîndu-ne asemenea copiilor, cîştigînd creativitatea şi puritatea acestora, putinţa de a fi distraţi cu mult mai puţin şi de lucruri mult mai simple. A merge odată cu ziua şi valul nu este o opţiune, singura şansă este să ne învechim, să învăţăm cu generaţiile care ne-au precedat, întorcîndu-ne la o Carte bătrînă, apoi să ne copilărim, maturizîndu-ne în linişte şi simplitate. Îmbătrînirea timpurie şi păstrarea veşnicei copilării ne sînt singura opţiune într-o generaţie prea copilăroasă, care refuză maturizarea, într-o generaţie care moare înainte de vreme, fără a-şi fi trăit cu adevărat viaţa.