Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
http://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
wow!…
Ce incercare pentru Biserica din Batar! Totusi, nu trebuie sa fie condamnati unii pastori pentru ca doresc sa construiasca cladiri noi. Unele cladiri nu mai prezinta nici o siguranta.
Da, Cristi, si aici cumpanire.
unii au construit catedrale care au ramas goale,
altii au biserici pline, care se darima pe ei,
altii au catedrale pline,
altii vor construi biserici si tot goale vor ramine si daca sint mici.
cazuri, cazuri, cazuri si necazuri
echipele de commando nu sunt doar doar in armata, ci se se vorbeşte despre ele şi in management… echipe de interventie rapidă, care pot da mână de ajutor… acolo e necesar un commando Countryside
Corect!
Facem!
Fabrica de barbati?
Sa vedem si partea pozitiva, doua din cele mai vechi biserici din Bihor, Talpos si Batar vor avea doua locasuri de inchinare noi
La Talpos avem cladirea ridicata, geamurile si usile la locul lor, tencuiala interioara finalizata.
Am aprecia si noi rugaciunile dumneavoastra pentru aceasta lucrare si orice sprijin este mai mult decat binevenit.
Da, Timotei, asa sa fie, dar rugaciunea mea este ca aceste cladiri sa nu ramina apoi goale. Biserica vie este cea care conteaza in primul rind. Cladirile cad si se ridica…
Sa ne rugam pentru biserica din pietre vii care poate fi greu incercata intr-o perioada de constructie cu tot felul de noi ispite
Amin!
De obicei la noi se aduna in jur de 150-180 persoane si nu la sarbatori … atunci doar, din pacate totul devine neincapator. Situatia cladirii vechi din Talpos a fost similara a celei din satul invecinat.
p.s. am tot asteptat predica despre Iacov “calvinistul” inca de pe blogul celalalt si nu a mai aparut nimic
nu-l pot da nainte de a fi publicat intr-o antologie, antologie care intirzie…
Imi pare rau ce sa intamplat, stiam acea cladire am slujit cu fr Liviu acolo, si la Inand. Am pierdut adresa lui, si nu/i mai pot scrie, ma/s bucura daca m-ar ajuta cineva sa gasesc adresa fr. Liviu de mail, ne ruga si as vrea sa participe si biserici de aici din Moldova la refacerea cladirii.
Deja au început să vină bani, fraţii din Austria au strîns în jur de 3000 de euro, iată ce încurajare!
Dumnezeu nu a pierdut şirul…
Buna.
Adresa fratelui Liviu este urmatoarea:
liviu_pop_elisabeta@yahoo.com
Mulţumim, Cristina!
Va multumesc tuturor pentru incurajari!
Pentru cei care doresc sa ma contacteze, nr meu de tel este 0740-214562, iar e-mail liviu_pop_elisabeta@yahoo.com
frate Liviu, voi da adresa aceaasta tuturor celor interesaţi să ajute!
Ne rugăm pentru dvs. personal şi pentru biserică.
Domnul să folosească acest lucru spre Slava Sa şi lărgirea Împărăţiei!