Continuare de AICI

La săniuș, în ziua aceea … 

5. Puritatea. Nevinovăția. Vorbim în prezența lor, crezînd că ei nu ne aud, lucruri care n-ar trebui vorbite. Sîntem neglijenți cu materialele pe care le privim, ne scapă reclame care n-ar trebui văzute de copii, ne îmbrăcăm-dezbrăcăm pe plaje în prezența lor, neglijenți fiind cu a lor iscoditoare curiozitate, ne vorbim rudeniile de rău, biserica, comunitatea, scăpăm vorbe fără judecată, fără sens, nechibzuite, glume proaste, cuvinte porcoase … (Efeseni 5). toate acestea distrug una dintre cele mai mari comori ale copilăriei. Seninătatea bunei ignoranțe. Puritatea. Inocența, care trebuie întîrziată cît mai mult în pierdere. Să nu îi suim în pomul cunoașterii prea curînd, să nu le dăm să mănînce fructele amare ale lucidității dureroase prea timpuriu în viață. Să îi lăsăm să fie naivi, curați, nepătați cît mai mult cu putință. Nu vor rămîne proști, nu vă îngrijorați. Nu le dați prea devreme acces la computer, nu vor rămîne idioți, nu vă temeți!

6. Pacea. Liniștea. Hristos este pacea noastră (Efeseni, capitolul 2). Noi trebuie să avem liniște, pace. De acest Crăciun mi-am dorit un singur lucru: liniște. Colindele s-au hrușcizat, s-au bănicizat. E prea mult zgomot fără Cristos și fără Cel care este Aducătorul de Pace, o pace cum lumea nu o poate da, o pace care întrece orice pricepere. Să le lăsăm copiilor pacea, să adoarmă în pace, nu în tensiunile noastre vocalizate cu prea mulți decibeli, să nu le răpim liniștea somnului, liniștea viețuirii. Nu-i întărîtați la mînie pe copiii voștri! Nu le creați tensiuni inutile! Nu vă satisfaceți orgoliul că v-au făcut voia cu orice preț. Un copil încruntat acum, pentru că l-ați ”potolit” cu strigătul, va izbuni ca un vulcan la rîndul lui mai încolo. Dăruiți-le pacea. Să își amintească întotdeauna, după ce vor fi plecat din casele noastre, de pacea și liniștea din casa părintească. Să tînjească după ea, nu după scandalurile și certurile dintre noi, soț și soție, dintre noi și ei, părinți și copii.

7. Protecția. Paza. Sîntem datori să îi protejăm pe copiii noștri. Atît cît putem. De orice rău. Pentru că sîntem leneși și comozi, îi lăsăm nesupravegheați, merg singuri pe străzi, stau între prieteni necunoscuți de noi și între copii ai căror părinți nu ne sînt cunoscuți. Da, insist pe această idee veche și demondată: ar trebui să cunoaștem preajma prietenilor din preajma copiilor noștri. Îi lăsăm să doarmă peste noapte în case pe care nu le știm, îi lăsăm pe mîna unor meditatori, bărbați tineri alături de fetițe mici, naive și fără apărare sau femei stricate alături de băieți tineri cu instincte vioaie. Sîntem datori să îi protejăm. Să ne uităm la ce se uită. Să nu îi uităm prin case cu tabletele în mîini, nici noaptea cu computerele în camere. O plantă neprotejată va muri, va îngheța și va muri, o vor mînca păsările răpitoare. Copiii noștri sînt fragili, încă nu și-au format sistemul imunitar. Toate accidentele grave pe care le-am avut cu ai noștri copii s-au întîmplat sub ochii noștri. Dumnezeu ne-a arătat că numai El îi poate proteja fizic. Și totuși să încercăm să îi păzim de ce îi putem păzi, pînă cînd îi putem păzi.

Să nu le răpim copiilor timpul, amintirile, învățătura adevărată, mustrările cu dragoste, paza bună și pacea.

Sîntem datori să petrecem cu ei, să povestim cu ei, să facem pedagogie biblică cu ei, să îi pedepsim, dacă trebuie, tocmai pentru a le dărui, în mod paradoxal, pacea. Să le păzim puritatea, să îi protejăm, cît ne dă Dumnezeu înțelepciune și putere.

Nu schimbați aceste lucruri valoroase, aurul curat al caselor voastre pe mărgelele de sticlă ale distracției (uneori am impresia că bărbații se dau cu copii lor pe mașinuțe pentru că lor le place, nu copiilor), ale concediilor scumpe (ca să avem ce pune noi pe facebook, nu ca să adunăm amintiri copiilor noștri), meditațiilor și orelor suplimentare, temelor interminabile… nu schimbați cele de mai sus cu tinicheaua zgomotului, cu zăngăneala lumii acesteia, a trendurilor și modelor care i-au distrus deja pe alți părinți.

Faceți ce au făcut mai înainte înaintașii noștri. Se pare că au reușit cu mulți dintre noi! Să le respectăm și să le copiem efortul.

Petrecere cu Poveste plină de amintiri și reamintiri.

Pedagogie cu Pedeapsă bine cumpănită.

Puritate plină de Pace și toate acestea:

Păzite și Protejate în casele noastre.

Nu scoateți afară ce trebuie să rămînă înăuntru și nu băgați înăuntru ce trebuie să rămînă afară!