Copiii prea cuminți …

Creștem din nou un copil. Nu mai sîntem la 20 de ani, sîntem aproape de 50. Am crescut alți doi copii mari. Amîndoi deja sînt la casele lor, au meseriile lor. Cel de-al treilea parcă are mai multă energie decît ceilalți doi la un loc sau ni se pare nouă.

Uneori ni se pare că este prea agitat, dar apoi mulțumesc lui Dumnezeu că se mișcă, că sare, că zburdă, că ne trage de mînă să mergem în parc, că ne duce după el prin noroaie … Că e sănătos! Are mîini, are picioare, are ochi, are urechi, are toate oasele în corp, că nu este într-un cărucior cu rotile, dependent de noi.

Există copii prea liniștiți, copiii prea cuminți, copiii care sînt bolnavi. Unii dintre aceștia, condamnați prea devreme la moarte.

Sînt copiii care nu se murdăresc, care nu ies fără să ceară voie afară, pentru că nu pot ieși singuri afară …

Copiii care nu vin cu nisip în păr…. pentru că unii dintre ei nu mai au păr și nici la nisip nu au voie să ajungă …

Sînt copiii care stau în așternuturi curate și nu fac pipi pe ei, pentru că au sonde și sînt răstigniți între perfuzii.

Sînt copiii care nu fac mofturi la mîncare, vomită din cauza chemoterapiei.

Copiii aceștia nu sparg vazele din alergare, pentru că ei au sticlele cu perfuzii atașate de ei.

Sînt copiii care nu plîng pentru jucării noi, ci plîng de durere de oase și din cauza tumorilor, unele de 7 sau 8 kg, care presează alte țesuturi bine inervate.

Copiii aceștia nu au vînătăi de la cățărări, nici julituri de la bicicletă, sînt pansați, pentru că unora le cade carnea de pe ei.

Sînt copiii prea cuminți cărora nu le curge sînge din nas pentru că s-au bătut în curtea școlii, ci pentru că sîngele lor leucemic nu se mai coagulează …

Aceștia sînt copiii prea cuminți.

Să nu cîrtim cînd ne aleargă copiii prin casă, să nu ne plîngem de deranj și lucruri împrăștiate, de piesele de lego care ne străpung tălpile, să fim mulțumitori pentru joc și zîmbet, pentru copiii cu ten înroșit de efort și păr plin de paie și cizme pline de noroaie. Sînt copiii noștri neliniștiți și nebolnavi. Să ne prăbușim în mulțumire și recunoștință.

Nu îi uitați pe copiii prea liniștiți. Donați pentru programul MAI DĂRUIEȘTE-MI O ORĂ! DETALII AICI

Banca Comercială Română, Sucursala Oradea

Cont în RON: RO35RNCB0032070239470001
Cont în EUR:  RO24RNCB0032070239470005
Cont în USD:   RO78RNCB0032070239470003
Swift code:  RNCBROBUXXX

Donaţii în Dolari se pot face şi în contul de Paypal al Fundaţiei Hospice Emanuel:

https://www.emanuelhospice.org/doneaza/

Nu uitați să precizați PENTRU PROIECTUL MAI DĂRUIEȘTE-MI O ORĂ.

 

 

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în acțiuni umanitare, HOSPICE, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.