Astăzi am fost la prima tragere cu arcul împreună cu cel care a cîștigat arcul pus la bătaie în atît de discutatul nostru concurs de microeseuri. Util și binefăcător timp petrecut împreună. Așa cum spuneam, relațiile, prietenia, acestea sînt cele mai mari cîștiguri din astfel de istorii.

Ne-am bucurat de aer curat, de ploaia care stătea să vină și am tras prima dată pe un vînt care depășea 45-50 km la oră. Plus tragerea cu un arc take-down pe care eu l-am încercat astăzi pentru prima dată.

Am văzut, tot pentru prima dată, cum se rupe o săgeată în aer. Tensiunea produsă de spin-ul săgeții în bătaia vîntului mi-a întors săgeata și a lovit-o din lateral în cadrul de lemn al țintei. Spectaculos!

Încercînd să explic cîteva chestiuni elementare în legătură cu tragerea cu arcul tradițional, mi-am dat seama că sînt mult mai bine sistematizate în altă parte și ar fi util să rămînă aici un mic instructaj la care să facem referire tot timpul cînd mai ieșim la trageri cu cei din grupul de ucenicie peripatetică fabrica de bărbați. 

Foto folosite cu permisiune

Cîteva lucruri pe care ar trebui să le știe oricine calcă pentru prima dată pe un teren de tragere cu arcul:

1. Întotdeauna se cere permisiunea antrenorului sau a celui care are în proprietate terenul pentru a începe tragerile. Nu începem tragerea tacit. Anunțăm!
2. Este neapărat obligatoriu să facem cîteva mișcări de încălzire a încheieturilor și mușchilor implicați în tragere.
3. Dacă sînt mai mulți participanți la tragere, toți începem în același timp, se trag cîte 5-10 ”focuri”, așteptăm să termine toată lumea. Se opresc toți, mergem și ne culegem săgețile. Nu ne umplem tolba proprie cu 30 de săgeți și ceilalți ne așteaptă pînă le terminăm noi pe toate.
4. Dacă avem săgeți pierdute, nu insistăm prea mult să căutăm săgețile cu lupa. Toți așteaptă să tragă din nou.
5. Toți sînt așezați în aceeași linie de tragere. Nu tragem din spatele altor arcași.
6. Fiecare trage în ținta lui. Cu arcul lui. Nu tragi în ținta altuia, nici măcar în glumă sau joacă.
7. Niciodată nu se trage în gol, fără săgeată.
8. Nu armăm niciodată arcul și nu atingem săgeata de coardă, dacă în față avem persoane.
9. Întotdeauna ne asigurăm că dincolo de ținte nu se mai află persoane, animale et c.
10. În pauza de tragere arcul se depozitează la loc sigur, eventual culcat (dacă este arc tradițional) sau în suport (compound). Astăzi am văzut un arc aruncat de vînt pe ciment. Doare! Costă de te ustură un reglaj, plus că se poate rupe coarda. Nu vreți să știți ce înseamnă o coardă ruptă la un compound.
11. La încheierea tragerii ne anunțăm încheierea sesiunii de antrenament, ca nu cumva ceilalți să ne aștepte să apărem de după ținte. Să știe că am plecat și să ne scadă din socoteală.
12. Arcul se depozitează sigur, se desface, se împachetează, nu plecăm cu echipamentul tîrîit și desfăcut după noi, nu punem arcuri și săgeți deschise și la vedere în mașini.

Acestea sînt chestiuni legate de etichetă. Cele tehnice, legate de poziție, le găsiți mai jos.

Poate că aceste sfaturi sînt și mai utile.