Bocirea lui Cristos

Cred că ar trebui ca neoprotestanţi să ne uităm puţin la această bijuterie teologică: Prohodul. Expresia este atît de bogată, paradoxul este la el acasă, expresiile oximonorice, ironia subtină, însoţite de o versificaţie pe ritmuri care alternează cu o vioiciune străină de bocet, sălţăreţ rimt care anunţă evenimentele de Duminică.
Analizaţi, dragi prieteni, teologia acestui imn.

Starea intai

1. In mormant, Viata
Pus ai fost, Hristoase
Si-au spaimantat ostirile ingeresti,
Plecaciunea Ta cea multa preamarind.

2. Dar cum mori, Viata,
Si cum sezi in mormant?
Si imparatia mortii Tu o zdrobesti
Si pe mortii cei din iad ii inviezi?

3. Te marim pe Tine,
Iisuse Doamne,
Si-ngroparea Iti cinstim si patimile,
Ca din stricaciune Tu ne-ai izbavit.

4. Cel ce-ai pus pamantul
Cu masuri, Hristoase,
Astazi sezi in mic mormant, Ziditorule
Si din gropi, pe cei ce-au murit inviezi.

5. Iisuse al meu,
Imparat a toate,
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu?
Vrei sa dezrobesti neamul omenesc.

6. Stapanul a toate
Mort se vede acum
Si desertatorul gropilor celor morti
Se încuie-n groapa noua ca un om.

7. In mormant, Viata,
Pus ai fost, Hristoase
Si cu moartea Ta, pe moarte o ai pierdut
Si viata lumii Tu ai izvorat.

8. Cu cei rai, Hristoase,
Ca un raufacator
Socotit ai fost, dar ne-ai indreptat pe toti
Si ne-ai scos din amagirea celui rau.

9. Mai frumos cu chipul
Decat oamenii toti,
Ca un om se vede mort si fara chip.
Cel ce toata firea a-nfrumusetat.

10. Iadul cum va rabda
Intrarea Ta, Doamne,
Si cum nu se va zdrobi intunecandu-se,
De-a luminii Tale fulgere orbind?

11. Dulcea mea lumina
Si mantuitoare,
Cum in groapa intunecoasa Tu Te-ai ascuns
O, rabdare de nespus si negrait!

12. Nici lumea de duhuri
Nu pricepe, Doamne,
Nici multimea far-de-trup poate povesti
Taina ingroparii Tale, nestiind.

13. O, minuni straine!
O, ce lucruri noua!
Cel ce-mi da suflare mie se poarta mort,
Ingropat de mainile lui I-o-sif.

14. In mormant ai apus,
Dar de-al Tatalui san
Nicicum nu te-ai despartit, Hristoase al meu
Acest lucru e strain si nefiresc!

15. Inteaga faptura
Recunoaste in Tine:
Imparat adevarat, pe pamant si in cer,
Desi in mormant Te-ncui, Hristoase-al meu.

16. Tu-n mormant fiind pus,
Ziditor Hristoase,
Temelia iadului s-a cutremurat
Si-ale mortilor morminte s-au deschis.

17. Cela ce in palma
Tot pamantul tine
Sub pamant acum cu trupul se afla mort,
Slobozind pe mortii cei legati in iad.

18. Din stricare, Doamne,
Viata mea o ridici;
Caci murind acum, la cei morti Te-ai coborat
Si-ale iadului zavoare le-ai zdrobit.

19. Ca lumina-n sfesnic,
Se ascunde acum
Sub pamant, sub oboroc, Trupul Domnului
Si din iad goneste intunericul.

20. Multimea de ostiri,
Cea duhovniceasca,
Impreuna cu Iosif si Nicodim
Merg sa-ngroape pe Cel ce e ne-ncaput.

21. Murind Tu de voie
In mormant ai fost pus;
Si pe mine ce-am fost mort, Iisuseal meu,
De amara mea greseala m-ai scapat.

22. S-a schimbat faptura
Prin ale tale patimi,
Caci cu Tine au patimit toate cate sunt,
Tiitor a toate cunoscandu-Te.

23. Luand in pantece
A vietii piatra,
Cel a toate mancator, iadul, a varsat
Pe toti mortii ce din veac i-a inghitit.

24. In mormant nou Te-au pus,
Innoind, Hristoase,
Firea oamenilor, prin invierea Ta,
Dupa cum se cade unui Dumnezeu.

25. Pe pamant ai venit,
Pe Adam sa-l mantui.
Si pe-acesta negasind, jos Te-ai pogorat;
Pan la iad, Stapanul meu, l-ai cautat.

26. Pamantul de frica
S-a miscat, Cuvinte,
Si luceafarul lumina sa si-a ascuns.
Apunand a Ta lumina sub pamant.

27. Ca un om ai murit
De-a Ta voie, Doamne,
Dar ca Dumnezeu pe morti din groap-ai sculat
Si din intunericul pacatelor.

28. Varsand rau de lacrimi
Peste Tine, Doamne
Cea curata, ca o maica, a glasuit:
„Oare, cum Te voi ingropa, Fiul meu?”

29. Ca grauntul de grau,
Ce-ncolteste-n pamant,
Spic aducator de rod noua Te-ai facut,
Inviind pe toti urmasii lui Adam.

30. Sub pamant Te-ai ascuns
Ca un soare, acum,
Si-ntr-a mortii noapte neagra Te-ai invelit;
Ci rasari, Hristoase-al meu, mai stralucit!

31. Cum ascunde luna
Fata sa de soare,
Asa groapa Te-a ascuns si pe Tine-acum,
Cel ce prin trupeasca moarte ai apus.

32. Iisus, Viata
Gustand moarte acum,
Pe toti oamenii de moarte i-a izbavit
Si viata tuturor le-a daruit.

33. Pe intaiul Adam,
Prin pacat omorat,
La viata ridicandu-l cu moartea Ta,
Adam nou in trup Te-ai aratat acum.

34. Cerestile cete
Mort intins pentru noi,
Te-au vazut, Stapanul meu, si s-au spaimantat
Si cu aripile s-au acoperit.

35. Pogoratu-Te mort,
De pe lemn, Cuvinte,
I-o-sif cel cu bun chip Te pune-n mormant;
Ci-nviaza, Doamne, mantuind pe toti!

36. Bucurie, Doamne,
Fiind ingerilor,
Intristare lor acum le-ai pricinuit,
Cu trup mort, ca pe un om , vazandu-Te.

37. Suind Tu pe cruce,
Impreuna-ai suit
Si pe muritorii vii; iar stand sub pamant,
Ai sculat de-acolo pe cei adormiti.

38. Ca un leu, Tu, Doamne,
Adormind cu trupul,
Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort,
Lepadand si batranetea trupului.

39. Cel ce din coasta
Lui Adam cel dintai
Pe stramos-ai plasmuit, esti in coasta-mpuns
Si izvor curatitor ne izvorasti.

40. Se-njunghia-n taina
Mai-nainte mielul,
Iar acum Tu, patimind fara sa cartesti,
Esti fatis junghiat si firea curatesti.

41. Cine dar va spune
Chipul groaznic si nou?
Cel ce stapaneste toate fapturile
Patimeste azi si moare pentru noi.

42. Cuprinzandu-i spaima,
Ingerii au strigat:
„Cum se vede mort Stapanul a tot ce-i viu
Si de ce-n mormant se-ncuie Dumnezeu?”

43. Din coasta Ta, Doamne,
Cea insulitata,
Izvorasti mie viata, prin viata Ta,
Si ma innoiesti si ma viezi cu ea.

44. Rastignit pe cruce
Ai chemat pe oameni,
Iar curata coasta Ta impungandu-se
Tuturor iertare dai, Iisuse-al meu.

45. Cel cu chip cuvios
Te gateste-ngrozit
Si Te-ngroapa, ca pe-un mort, cu smerenie.
De-ngroparea Ta infricosandu-se.

46. Sub pamant, de voie
Pogorand ca un mort,
Tu ridici de pe pamant, Hristoase, la cer
Pe cei ce de-acolo au cazut de demult.

47. Desi Te-au vazut mort,
Dar esti viu Dumnezeu
Si ridici de pe pamant, Hristoase, la cer
Pe cei ce de-acolo au cazut demult.

48. Desi Te-au vazut mort,
Dar esti viu Dumnezeu
Si pe toti oamenii cei morti, pe toti inviezi,
Omorand de tot pe-al meu omorator.

49. O, ce bucurie
Ce dulceata multa,
A fost ceea ce-a umplut pe toti cei din iad,
Stralucind lumina Ta-n adancul lui.

50. Ingropare-Ti laud,
Patimilor ma-nchin;
Si puterea Iti maresc, Milostivule,
Prin care de patimi am fost dezlegat.

51. Asupra Ta, Doamne,
Sabie-au ascutit
Si-a puternicului sabie s-a tocit.
Iar cel din Eden se biruieste-acum.

52. Vazand mieluseaua
Pe-al sau Miel injunghiat,
Doborata de dureri striga si-ndemna
Ca si turma sa se tanguie cu ea.

53. In mormant de Te-ngropi,
Si in iad de cobori,
Iar mormintele, Iisuse, le-ai desertat
Si intregul iad, Hristoase, l-ai golit.

54. De-a Ta voie, Doamne,
Pogorand sub pamant,
Pe toti oamenii din moarte i-ai inviat
Si la slava Tatalui i-ai inaltat.

55. Unul din treime,
Cu trupul, pentru noi,
Defaimata moarte rabda, binevoind,
Se cutremura si soare si pamant.

56. Ca un vinovat, sta
Cel Preadrept la Pilat
Si la moartea cea nedreapta e osandit
Si Judecatoru-i osandit pe lemn.

57. Plasmuind pe Adam
Din pamant cu mana,
Pentru dansul Te-ai facut om firesc in trup
Si de bunavoia Ta Te-ai rastignit.

58. Ascultand, Cuvinte,
De al Tau Parinte,
Pan-la iadu-ngrozitor Tu Te-ai coborat,
Inviind tot neamul muritorilor.

59. „Vai Lumina lumii!
Vai a mea Lumina!
O, Iisus-al meu! O, Fiule preadorit!”
Cu amar striga Fecioara si jelea.

60. Vino, necurate,
Ucigas ucenic,
Din pricina rautatii arata-mi-o:
Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos sa-L vinzi?

61. Iubitor de oameni
Te prefaci, nebune,
Orb, nemernic, ne-mpacat, vanzatorule,
Tu, ce Mirul ai voit sa-L vinzi pe bani.

62. Cu ce pret ai vandut
Sfantul Mir cel ceresc?
Sau ce lucru de El vrednic in schimb ai luat?
Nebunie-aflati, preablestemat satan!

63. De iubesti pe saraci
Si mahnit esti de mir
Ce se varsa, curatind suflet pacatos,
Cum pe-arginti pe-a tuturor Lumina vinzi?

64. „O, Cuvinte, Doamne,
A mea bucurie,
Ingroparea-Ti de trei zile cum voi rabda?
Mi se rupe inima ca unei maici”.

65. „Cine-mi va da lacrimi
Si izvor nesecat,
Ca sa plang pe Iisus, dulcele meu Fiu?”,
A strigat Fecioara, Maica Domnului.

66. O, munti si valcele
Si multimi de oameni,
Tanguiti-va si plangeti cu mine toti
Si jeliti cu Maica Domnului ceresc!

67. „Cand am sa Te mai vad,
Vesnica Lumina,
Bucuria si dulceata sufletului”,
A strigat Fecioara, tanguindu-se.

68. Desi ca o piatra
Tare si taioasa,
Ai primit a Te taia, dar ne-ai izvorit
Rau de viata vie, vesnice Izvor.

69. Ca dintr-o fantana,
Din indoitul rau,
Ce din coasta Ta a curs, noi ne adapam
Si viata vesnica o mostenim.

70. Voind Tu, Cuvinte,
In mormant Te-ai vazut;
Dar esti viu si Te ridici din morti, cum ai spus,
Cu-nvierea Ta, Mantuitorule.

71. Te cantam, Cuvinte,
Doamne al tuturor,
Impreuna si cu Tatal si Duhul Sfant
Si-ngroparea Ta cea sfanta preamarim.

72. Fericimu-te toti,
Maica lui Dumnezeu,
Si-ngroparea de trei zile noi o cinstim
A fiului tau si-al nostru Dumnezeu.

73. In mormant, Viata,
Pus ai fost, Hristoase,
Si s-au spaimantat ostirile ingeresti
Plecaciunea Ta cea multa preamarind.

Starea a doua

1. Cuvine-se, dar,
Sa cadem la Tine, Ziditorul,
Cela ce pe cruce Ti-ai intins,
Si-ai zdrobit de tot puterea celui rau.

2. Cuvine-se, dar,
Sa-ti dam slav-a toate Ziditorul,
Caci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta,
Si din stricaciuni toti ne-am izbavit.

3. Soarele-a apus
Iar pamantul s-a clatit, Cuvinte,
Apunand Tu, ne-nseratul Soare, Hristos,
Si cu trupul in mormant punandu-Te.

4. Somn invietor
In mormant dormind, Hristoase Doamne,
Din cel mai greu somn al pacatului ai sculat
Intreg neamul omenesc cel pacatos.

5. „Una-intre femei
Te-am nascut Fiu fara de durere;
Dar acum sufar dureri prin patima Ta”.
Cea curata, mult jelindu-se zicea.

6. Sus vazandu-Te
De Parinte nedespartit, Doamne,
Iara jos cu trupul mort, sub pamant fiind,
Serafimii s-au infricosat acum.

7. Rastingnindu-Te,
S-a rupt tampla templului prin mijloc
Si si-ascund luminatorii lumina lor,
Sub pamant Tu, Soare, ascunzandu-Te.

8. Cela ce cu-n semn
A facut la inceput pamantul,
Azi apune sub pamant, ca un muritor.
Ingrozeste-te de-aceasta, cerule!

9. Sub pamant apui
Cela ce-ai facut pe om cu mana,
Ca pe oameni sa-i inalti din caderea lor,
Cu puterea Ta atotputernica.

10. Venita sa cantam
Lui Hristos cel mort, Ce-i plans cu jale,
Ca femeile, ce mir au adus atunci,
S-auzim cu ele: „Bucurati-va!”

11. Cu adevarat,
Nesecat Mir esti Cuvinte Doamne;
Pentru aceea si femeile mir Ti-aduc,
Celui viu, ca unui mort si ingropat.

12. Cu-ngroparea Ta
Ai zdrobit tot iadul, Hristoase,
Si cu moartea Ta pe moarte ai omorat
Si din stricaciune lumea mantuiesti.

13. Rau de viata esti
Ce din Tatal curgi, Intelepciune,
Iar in groapa apunand, viata daruiesti
Celor din adancurile iadului.

14. „Ca sa innoiesc
Firea oamenilor cea zdrobita,
Eu cu moartea Mi-am ranit trupul Meu, voind;
Deci jelind, nu-ti bate pieptul, Maica Mea”.

15. Sub pamant apui
Cel ce esti Luceafar al dreptatii,
Si pe morti i-ai ridicat, ca dintru-un somn greu,
Alungand din iad tot intunericul.

16. Bob cu doua firi
Datatorul de viata, astazi
In adanc pamant cu lacrimi se aseamana;
Rasarind El iar lumea va bucura.

17. S-a temut Adam,
Dumnezeu umbland in rai, atuncea,
Iar acum s-a bucurat c-ai venit la iad:
Caci cazand atunci, acum s-a ridicat.

18. Maica Ta acum
Varsa rauri de lacrimi, Hristoase,
Si-a strigat cand Te-a vazut cu trupu-n mormant:
„Inviaza, Fiule, precum ai spus!”.

19. Iosif Te-a ascuns,
Cu evlavie, in groapa noua;
Si cantari dumnezeiesti, de-n groparea Ta,
Ti-a cantat, cu lacrimi impletindu-le.

20. Doamne, Maica Ta,
Pironit vazandu-Te pe cruce,
De amara intristare, sufletul ei
S-a patruns de cuie si de sabie.

21. Maica Ta, vazand
Adaparea Ta cu fiere, Doamne,
Cel ce esti dulceata lumii noastre intregi,
Fata ei cu-amare lacrimi a udat.

22. „Rau m-am intristat
Si rarunchii mi se rup, Cuvinte,
Junghierea Ta nedreapta vazand-o”,
Zis-a preacurata, tanguindu-se.

23. „Cum am sa-Ti inchid
Ochii dulci si-a Tale buze, Doamne,
Si cum dar ca pe un mort Te voi ingropa?”
Iosif a strigat, infiorandu-se.

24. Jalnice cantari
I-sif si cu Nicodim canta
Lui Hristos ce s-a-ngropat, acum, in mormant
Si cu dansii canta cetele ceresti.

25. Sub pamant apui
Tu, Hristoase, Soare al dreptatii;
Deci si buna Maica Ta, care Te-a nascut,
De dureri se stinge, nevazandu-Te.

26. Iadul s-a-ngrozit,
Datatorule de viata, Doamne,
Cand pradata si-a vazut bogatia lui
Si-nviati pe mortii cei legati din veac.

27. Soare luminos
Dupa noapte straluceste, Doamne;
Iar Tu, dupa moartea Ta, stralucesti mai mult,
Inviind din groapa ca un Dumnezeu.

28. Ziditorule,
Primindu-Te in san pamantul
S-a clatit de frica Ta, Preaputernice,
Si pe morti cutremurul i-a desteptat.

29. O, Hristoase-al Meu!
I-o-sif si Nicodim cu miruri,
Intr-un chip deosebit, acum Te gatesc
Strigand: „O, pamante-nfricoseaza-te!”

30. Doamne, ai apus
Si cu Tine-a soarelui lumina;
Iar faptura de cutremur cuprins-a fost,
Facator al tuturor vestindu-Te.

31. Piatra cea din unghi
O acopera piatra taiata
Si pe Domnul-L pune-n groapa un muritor.
Infioara-te, de acum, pamantule!

32. „Vezi-ne aici:
Ucenicul cel iubit si maica
Si cu dulce glas raspunde-ne, Fiule!”
A strigat curata, cu amar plangand.

33. Nici chip ai avut,
Nici frumusete, cand patimeai, Doamne;
Dar mai mult ai stralucit, cand ai inviat,
Si cu sfinte raze ne-ai impodobit.

34. Ai apus in trup,
Sub pamant, nestinsule Luceafar;
Si aceasta neputand vedea soarele,
In amiaza-zi el s-a intunecat.

35. Luna, soarele
Se-ntuneca impreuna, Doamne,
Si robi binevoitori Ti s-au aratat
Si in mantii negre s-au invesmantat.

36. „Chiar de-ai si murit,
Dar sutasul Dumnezeu Te stie;
Iar eu cum Te-oi pipai, Dumnezeul meu,
Ma cutremur”, a strigat cel cu bun chip.

37. A dormit Adam
Si din coasta lui isi scoase moartea;
Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu,
Lumii viata izvorasti din coasta Ta.

38. Ai dormit putin
Si-ai dat viata la cei morti, Hristoase,
Si-nviind ai inviat pe cei adormiti,
Ce-adormisera din veacuri, Bunule.

39. De ai si murit,
Dar ai dat vinul de mantuire,
Vita, care izvorasti viata tuturor,
Patima si crucea Ta Ti le slavesc.

40. Cum pot suferi
Cerestile cete indrazneala
Celor ce Te-au rastignit, Dumnezeule,
Cand Te vad gol, insangerat si osandit?

41. In batjocura
Tu imbraci pe Impodobitorul,
Care cerul a-ntarit si-a impodobit
Tot pamantul, intr-un chip preaminunat.

42. Ca un pelican
Te-ai ranit in coasta Ta, Cuvinte;
Si-ai dat viata l-ai Tai fii, care au murit,
Raspandind asupra lor izvoare vii.

43. Oarecand Navi,
Opri soarele, zdrobind dusmanii;
Iat Tu, Soare, ascunzindu-Ti lumina
Ai zdrobit pe-al iadului stapanitor.

44. Nu Te-ai despartit
De-al parintelui san, Milostive,
Chiar binevoind a lua chip de muritor;
Si in iad, Hristoase-al meu, te-ai pogorit.

45. Tins fiind pe lemn,
Cel ce spanzuri pamantul pe ape,
In pamant, fara suflare, acum cobori;
Care lucru nerabdandu-l, tremura.

46. „Vai, o, Fiul meu!”,
Preacurata jeleste si zice
Ca „pe Care-L asteptam ca pe-un Imparat
Osandit acum pe cruce Il privesc!”

47. „Astfel mi-a vestit
Gavriil, venind din cer la mine:
El mi-a spus ca-mparatia Fiului meu
Este o imparatie vesnica”.

48. Vai, s-a implinit
A lui Simenon proorocie,
Ca prin inima mea sabie a trecut;
O, Emanuile, Cel ce esti cu noi!

49. Fariseilor!
Rusinati-va macar de mortii
Inviati de Datatorul vietii lor,
Cel pe care, plini de pizma, L-ati ucis,

50. S-a cutremurat
Si lumina soarele si-a stins-o,
Cand in groapa Te-a vazut neinsufletit;
Nevazuta mea lumina, Bunule!”

51. Cu amar plangea
Preacurata maica ta, Cuvinte,
Cand pe Tine Te-a vazut in mormant;
Ne-nceput si negraite Dumnezeu.

52. Maica precista
Omorirea Ta vazand, Hristoase,
Cu adanca-amaraciune, Tie-Ti graia:
„Sa nu zabovesti, Viata, intre morti!”

53. Iadul cel cumplit
Tremura, cand Te-a vazut pe Tine,
Vesnic Soare al maririi, Hristoase-al meu.
Si in grab-a dat din el pe cei legati.

54. Iadul cel cumplit
Mare si grozav-acum se vede:
Caci al vietii Datator moarte-a suferit,
Voind El sa dea viata tuturor!

55. Coasta Ti-au impuns,
Mainile Ti-au pironit, Stapane;
Si cu rana Ta din coasta ai vindecat
Ne-nfranarea mainilor stramosilor.

56. Oarecand jelea
Toata casa pe fiul Rahilei;
Iar acum pe-al Fecioarei Fiu il jelesc
Maica Lui si ceata ucenicilor.

57. Palme si loviri
I s-au dat lui Hristos peste fata,
Celui ce cu mana Sa pe om plasmui
Si-a zdrobit cu totul ale fiarei falci.

58. Toti cei credinciosi,
Cu-ngroparea Ta scapati de moarte,
Iti cinstim, Hristoase-al nostru, cu laude,
Rastignirea si-ngroparea Ta acum.

59. Ceea ce-ai nascut,
Preacurata Fecioara, Viata,
Potoleste dezbinarea-n Biserica
Si da pace, ca o buna, tuturor.

60. Cuvine-se, dar,
Sa cadem la Tine, Ziditorul,
Cele ce pe cruce mainile Ti-ai intins
Si-ai zdrobit de tot puterea celui rau.

Starea a treia

1. Neamurile toate
Lauda-ngroparii
Ti-aduc, Hristoase-al meu.

2. Arimatianul
Jalnic Te pogoara
Si-n mormant Te-ngroapa.

3. De mir purtatoare,
Mir Tie, Hristoase,
Ti-aduc cu sarguinta,

4. Vino-ntreaga fire,
Psalmi de ingropare
Lui Hristos sa-I aducem.

5. Pe Cel viu cu miruri,
Ca pe-un mort sa-L ungem,
Cu mironositele.

6. Fericitul Iosif,
Trupul ce da viata,
Al lui Hristos, ingroapa.

7. Cei hraniti cu mana
Otet si cu fiere
Ti-aduc, Hristoase al meu.

8. Ca rob far-de minte,
A tradat Iuda
Pe-Adancu-ntelepciunii.

9. Rob ajunge-acuma
Vicleanul de Iud,
Cel ce-a vandut pe Domnul.

10. Iosif si Nicodim,
Pe Domnul ingroapa,
Cu toata cuviinta.

11. Slava Tie, Doamne,
Cel ce dai viata
Si-n iad, puternic, cobori.

12. Maica preacurata
Se jelea, Cuvinte,
Vazandu-Te mort acum.

13. „Primavara dulce,
Fiul meu preadulce,
Frumusetea unde Ti-a apus?”

14. Plangere pornit-a
Maica precurata,
Cand ai murit, Cuvinte.

15. Vin cu mir sa-L unga,
De mir purtatoare,
Pe Hristos, Mirul ceresc,

16. Cu moartea pe moarte
O omori Tu, Doamne,
Cu sfanta Ta putere.

17. Pier-amagitorul,
Scapa amagitul
Cu-ntelepciunea-Ti, Doamne.

18. Cade vanzatorul
In fundul gheenei,
In groapa stricaciunii.

19. Curse de ciulini sunt
Caile lui Iuda,
Celui nebun si viclean.

20. „Fiule din Tatal,
Imparat a toate,
Cum ai primit patima?”

21. Maica mieluseaua,
Mielul ei pe cruce
Vazandu-L, s-a tanguit.

22. Trupul ce da viata
Iosif impreuna
Cu Nicodim ingroapa.

23. Mult inlacrimata
A strigat Fecioara,
Rarunchii patrunzandu-si:

24. „O, a mea lumina,
Fiul meu preadulce,
Cum Te-ai ascuns in groapa?”

25. „Nu mai plange Maica:
Pe Adam si Eva
Ca sa-i slobod, Eu sufar”.

26. „Fiul meu, slavescu-Ti
Inalta-ndurare
Prin care rabzi acestea”.

27. Cu otet si fiere
Te-au adapat, Doamne
Gustarea veche s-o strici.

28. Te-i suit pe cruce,
Cel de altadata
Umbrisi poporul sub nor,

29. De mir purtatoare,
Venind l-a Ta groapa,
Ti-aduceau, Doamne, miruri.

30. Scoala-Te-ndurate,
Si pe noi ne scoate
Din a gheenei groapa!

31. „Doamne, inviaza”,
Zicea, varsand lacrimi,
Maica Ta ce te-a nascut.

32. Inviaza-n graba,
Alungand durerea
Curatei Tale Maice!

33. Prinse-au fost de frica
Cerestile cete,
Cand Te-au vazut mort, Doamne.

34. Iarta de greseli,
Pe cei ce cu frica,
Cinstesc a Tale patimi.

35. O, infricosata,
Straina vedere;
Pamantul cum Te-ascunde.

36. Altadata-un Iosif
Ti-a slujit in fuga,
Si-acum Te-ngroapa altul.

37. Plange, Te jeleste,
Preacurata-Ti Maica,
Fiind Tu mort, Cuvinte.

38. Spaima ia pe ingeri
De grozava-Ti moarte,
O, Facator a toate!

39. Pana-n zori, cu miruri,
Ti-au stropit mormantul
Cele inteleptite.

40. Pace in Biserici,
Lumii mantuire,
Prin inviere-Ti da-ne!

41. O, Treime Sfanta,
Tata, Fiu si Duh Sfant,
Lumea o mantuieste,

42. Robilor tai, Maica,
Da-le ca sa vada
Scularea Fiului tau!

43. Neamurile toate
Lauda-ngroparii
Ti-aduc, Hristoase al meu.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, In-text-esant, Lecturi, Meditaţii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Bocirea lui Cristos

  1. Irina zice:

    varianta audio pentru cei interesati

    http://video.google.com/videoplay?docid=-6388779911699584092

    o mica observatie – imnul Prohodului nu apartine poeziei populare romanesti, ci e o bijuterie teologica a Bisericii.Autorul sau este Sf. Ioan Damaschin.

  2. elisa zice:

    Am intalnit in aceasta seara un cortegiu funerar,oameni cu lumanari in mana,dar fara mort…..se duceau in liniste la biserica….ma gandeam ca este prohodul Domnului,
    am inceput sa plang.
    L-au inmormantat pe Domnul Isus,Doamne ce grozavie….

    Nu,El este viu..Doamne Dumnezeule Tie iti multumesc pentru asta,cat de cumplit ar fi altfel…ce minunat ca este viu,plansul meu ramane pentru pacatele mele,care L-au biciut atunci.

    • vali zice:

      Da Elisa dar inainte sa fie viu a fost mort si ingropat. Iar in slujba sau liturghia prohodului asta se comemoreaza, moartea si ingroparea Domnului, ce a fost o grozavie a istoriei pentru ca Cela ce in palma Tot pamantul tine. Sub pamant acum cu trupul se afla mort, Slobozind pe mortii cei legati in iad. Nimeni nu il ingroapa pe Hristos acum pentru ca El este in cer, ci doar comemoreaza. A si pentru a te bucura cum se cuvine de invierea Lui trebuie sa treci cu El inainte prin patimile sale, precum Maria Magdalena si alti care au stat la piciorul cruci.

  3. Vasile Bel zice:

    Poate fi o lucrare literara foarte buna, un imn frumos dar cred ca nu poate primi o nota de bijuterie teologică.

  4. CNI zice:

    In asa-numitul „rit bizantin”, adica randuiala slujbelor din Bisericile ortodoxe, „Plangerile” sau „Laudele” sau „Prohodul” se canta la denia de vineri seara, care este, de fapt, utrenia Marii Sambete.
    Aceasta Sambata, impreuna cu Sambata dinaintea Floriilor („a lui Lazar”) are, d.p.d.v. liturgic, un caracter duminical si resurectional.
    Sant randuite spre a se canta asa numitele „Binecuvantari ale Invierii”, cantari rezervate doar utreniei duminicilor, in mod normal. Sambata cea mare este insa plinirea Sambetei Legii vechi si inaintea vestitoarea zilei a opta, a Invierii.
    Stihirile „Prohodului” sint intercalate intre stihurile Ps. 118, psalm aflat si in Randuiala Inmormantarii.
    Ceea ce multi trec cu vedrerea este importanta liturghiei Sambetei celei Mari, care de fapt este prima Liturghie pascala, mai precis liturghia vesperala a Marii Privegheri Pascale, fata de care Liturghia de duminica dimineata, din ziua Pastilor este cumva secundara.
    Aceasta este adevarata si vechea Priveghere pascala, in timpul careia se botezau catehumenii-de unde cantarea „Cati in Hristos v-ati botezat…” care inlocuieste cantarea „Sfinte Dumnezeule…” si se vesteste pentru prima data Invierea, citindu-se pericopa evanghelica potrivita de la Matei.
    Caracterului baptismal al acestei liturghii ii stau marturie si cele 15 paremii din VT citite inainte (de la Facere, Iesire, Isaia, Iona, Sofonie, Daniel), in timpul citiriii carora se savrseau botezurile.
    Tot acum se canta si marile cantari din VT precum Cantarea lui Moise si a Celor Trei Tineri, aratand prin aceasta caracterul pascal si hristologic al respectivelor paremii vetero-testmentare.
    Toate riturile liturgice ale Rasaritului sau Apusului cunosc aceasta priveghere pascala intr-o forma similara.

  5. cocorici zice:

    am o intrebare referitor la postul asta…introducerea facuta e o ironie la adresa ortodocsilor?
    Mie textul mi se pare extraordinar.

  6. Marius David zice:

    Cocorici, departe de mine gîndul de a ironiza orice creştin, mai ales în Vinerea Neagră.
    Şi mie textul mi se pare extraordinar. Tocmai de asta l-am pus. Nu numai că este necunoscut de neoprotestanţi, chiar şi de unii ortodocşi este străin şi neglijat.
    Lumea vine la Înviere, dar nu prea vine la Prohod.

    CNI, mulţumim de lămuriri. Am o nelămurire cu „Cenzura Prohodului” şi cu relaţia dintre imnul original şi traducerea românească, trebuie făcute ceva cercetări pe tema asta, cu disciplina criticii de text.

    http://apologeticum.wordpress.com/2009/04/17/sa-marturisim-prohodul-necenzurat/

    Elisa, tocmai asta este ideea.. Mortul este absent-prezent.

    Mulţumim, Irina!

  7. natanail zice:

    Ce ironie „subtila”. Nenea Cruceru…sti de ce ortodocsi nu pierd timpul facand analize „complexe” ale
    „bocirilor” altor confesiuni?…iti spun eu…Pt ca au prea multa literatura Patristica de citit in plus fata de Biblie si nu au timp de pierdut cu intrigi si alte chesti slabe. Deci nu exista riscul ca ei sa se plictiseasca(ca si matale). Sanatate si numai bine.

    • Marius David zice:

      Natanail, in primul rînd bine ai venit aici, dacă ai venit cu gînd de pace.
      Ce nume frumos ti-ai ales ca id! Natanail este cel cu inima fără vicleşug.
      Nu sînt nene pentru nimeni. Cel puţin deocamdată. Mai trebuie să capăt minte şi înţelepciune pînă să mă numească cineva Nene.
      Nu văd ce este rău în analizarea Prohodului.
      Nu văd unde este intriga şi chestiile slabe. Te referi la textul în sine. Atunci nu este o chestie slabă.
      Patristica nu este confiscabilă de ortodocşi. Şi baptiştii citesc patristică.
      Acesta nu este timp pierdut, aşa cum nu este timp pierdut nici analizarea crezurilor diferite.
      N-a fost deloc plictisitor exerciţiul acesta. De unde ai tras concluzia că m-aş plictisi?

      Acelaşi lucru ţi-l doresc cu cel mai mare drag: sănătate şi numai bine!

    • storyteller zice:

      Natanail daca l-ai cunoaste pe fratele Cruceru ar trebui sa stii ca in aceasta postare nu este ironic. Fiind printre altele si profesor de patristica, mi se pare ceva normal sa impartaseasca pe blogul personal un astfel de text care rezoneaza cu perioada in care ne aflam…In loc sa comentezi ce nu stii, poate citesti textul…pentru ca din „prea multa literatura patristica” poate asta ti-a scapat….Ce zici?

  8. natanail zice:

    Nu ma refeream la textul Prohodului…ci la ironia antetului.
    Sunt convins ca unii baptisti citesc patristica…ce nu
    inteleg eu este…de ce? … ce nevoie ar putea avea un baptist de a citi scrierile Sfintilor pe care nici nu-i
    recunosc ca atare si nici nu le urmeaza exemplu?

    • vali zice:

      Imi pare rau natanail dar te inseli amarnic. de ce? pentru ca Baptisti recunosc patristica si pe parinti biserici. Baptisti fac parte din Reforma Protestanta si iar reformatori au citat foarte mult din parinti biserici si pot spune ca o parte din reforma se bazeaza pe scrierile parintilor. doar ca protestanti nu pun parinti biserici si scrierile lor pe picior de egalitate cu Sfanta si Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament.

  9. Mircea Buzdugan zice:

    Natanail, nu vad unde este ironia. La ce te referi cand spui ANTET? La titlu? De cand bocitul este ironic?

    La ce te referi ca baptistii nu urmeaza exemplu Sfintilor Parinti?

  10. natanail zice:

    Aici este ironia: „Cred că ar trebui ca neoprotestanţi să ne uităm puţin la această bijuterie teologică: Prohodul. Expresia este atît de bogată, paradoxul este la el acasă, expresiile oximonorice, ironia subtină, însoţite de o versificaţie pe ritmuri care alternează cu o vioiciune străină de bocet, sălţăreţ rimt care anunţă evenimentele de Duminică.
    Analizaţi, dragi prieteni, teologia acestui imn. ”
    Deci…
    … „vioiciune straina de bocet”,”sălţăreţ rimt care anunţă evenimentele de Duminică”….adica desi Prohodul ar trebui sa fie motiv de intristare dl Cruceu critica vioiciunea si aspectul „saltaret” al textului acesta considerat de dansul „extraordinar”.
    Din cate observ eu, dansul considera acesta „bijuterie teologica” ca avand caracteristicile unei piese de teatru foarte prost jucate in care actorii nu prea isi pot intra in roluri din cauza lipsei de talent.

    • Marius David zice:

      Draga Natanail,
      eu cred ca nu ai inteles ce am vrut sa spun. Tocmai asta este extraordinar in saptamina patimilor.
      sintem ca acei copii care spun bunicilor, mai spune o data, mai spune o data si inca o data… desi stim sfirsitul.
      Profesia mea este de filolog. Am privit acest imn si ca filolog. Vioiciunea vine din faptul ca, desi Il plingem pe Domnul, noi stim deja ca este inviat, nu ne putem preface,
      cu un ochi ridem, cu unul plingem, de fapt invers. Am scris despre asta in alta parte.
      vezi aici http://patratosu.wordpress.com/2007/07/13/mintuitorul-trist-si-zimbind-in-acelasi-timp/

      Prohodul este de intristare, dar dincolo de cuvinte ni se comunica si bucuria.
      Nu, nu-mi puneţi cuvinte in gura, n-am spus ca este o piesa de teatru, nicicum prost jucata.
      Mai cititi inca o data cu alti ochi ce am spus, draga Natanail.

      Deci… sălţăreţ ritm pentru că anunţă evenimentele de Duminică. Nu-i aşa?
      Aţi citit Prohodul de la un cap la altul? Încercaţi cu voce tare, vă rog! Necîntat, recitativ, ca să vedeţi ce se întîmplă!

      cu aceeaşi simpatie.
      mc

    • vali zice:

      a si natanaile Baptisti nu sunt neoprotestanti (asa ceva nici nu existand) ci sunt 100% Protestanti, si inca protestanti de la butuc, Biserica Baptista luand fiinta in jurul anului 1600.

  11. natanail zice:

    Pai e posibil sa fi inteles atunci gresit … daca ziceti ca intentiile dvs nu au nici o legatura cu ce vad eu.
    Totusi…analiza dvs se refera la text. E una ce zice un text si alta cum ne manifestam ca oameni la auzul lui in situatia actuala(adica in preajma Sf. Pasti).
    Ati putea sa-mi indicati versurile unde textul este saltaret si anunta evenimentele de Duminica?
    Eu sunt sofer de tir…probabil si de asta pricep mai greu.

    tot respectu’

  12. Marius David zice:

    draga Natanail,
    acest blog este în primul rînd pentru şoferii de tir, pentru lăcătuşi mecanici, croitorese, frizeriţe, pentru oamenii simpli pe care îi iubesc cel mai mult şi care îmi sînt enoriaşi în biserica din Aleşd.

    Este vorba de ritmul întregii construcţii. Ritmul alternant iambic, trohaic, liber…
    Este vorba de forma care alternează.
    Nici prin cap nu mi-a trecut să ironizez o asemenea creaţie.

    Cred că imediat plecaţi spre Înviere, nu-i aşa?

    Să avem Lumină şi prin Lumina Lui să vedem lumina!

    cu drag
    mc

  13. Avadoru zice:

    Cu oximoronul in suflet am fost si eu aseara la Prohodul Domnului cantat, alternativ, de glasul cristalin al copiilor si de cel grav al celor vechi de zile…
    Lumina lui Hristos sa va impresoare! … sa va si imboldeasca!… Paste fericit!

  14. gh.iulian(l'exateo) zice:

    …” dupa cum se cuvine unui Dumnezeu”…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.