Vînt de iarnă

Au reînceput ninsorile şi viscolul! După Vivaldi, în început de săptămînă să ascultăm un vînt de iarnă în viziunea lui Chopin.

 

Via Camelia Cimpan

 

Avatarul lui Necunoscut

About Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Muzica, Schimb de iutuburi și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

1 Response to Vînt de iarnă

  1. Înaintea „vîntului şi a viscolului” trebuie întotdeauna să existe avertizarea de audiţie înăsprită pentru a face , mai apoi , soft auzul şi sufletele tuturor celor ce urmează a le asculta vuietul şi freamătul !

    Deşi piesa e scrisă în La minor , este extraordinar cum Chopin începe prospectiva muzicală cu tema avertizării de „cod frenetic” printr-o linie melodico-armonică situată între două game : între la minor şi do major.
    Adică , începe cu tema : mi , mi , mi , mi , fa , mi , do , mi ( care constrînge auzul intern al cunoscătorului piesei la imaginarea armonică a gamei La minor ) , dar autorul imediat se reîntoarce şi , pentru a contracara imaginativul auditiv al lui La minor , ce tocmai s-a instalat în auzul intern al ascultătorului , reia aceeaşi linie şi forţează auzul contrastînd-o cu armonia lui Do major.
    Apoi jocul acesta continuă „viscolul” într-un fel de combinaţie armonică între La minor şi Do major.
    Aceasta e minunăţia geniului muzical al lui Chopin !
    Mulţumesc !

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.