Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
O astfel de mărturie ridică enorme semne de întrebare în dreptul prietenilor „care au soluții la orice problemă”, care știu întotdeauna ce, de ce, cum și când vindecă Domnul! Intervalul cuprins între minutele 30 și 55 trebuie ascultat și reascultat de câteva ori; este o lecție practică despre suveranitatea lui Dumnezeu, despre cât de autentice sunt profețiile și vindecările despre care auzim în fiecare zi, despre lipsa discernământului spiritual sau despre răul făcut de o falsă tămăduire. Mulțumim pentru postare!
faptul ca sunt impostori nu este o dovada ca nu sunt vindecari autentice.
Faptul ca sunt „vindecatori autentici” nu este o dovada ca nu sunt boli incurabile.
Faptul ca sunt unii care au creier nu inseamna ca…………………..
Sigur, aşa cum spuneam , eu însumi am fost vindecat în mod miraculos.
Believe it or not, dar eu cred în minuni.
amin. Si eu cred pt ca si eu am fost vindecat doar prin rugaciuni.
Am scris vindecari autentice si nu vindecatori autentici. Vindecator autentic este Dumnezeu si cred ca in privinta acestui lucru suntem de acord. Dar ca sa fie mai simplu:este vre-un verset in Biblie care confirma incetarea vindecarilor pentru zilele noastre?
In ceea ce priveste bolile incurabile nu inteleg ce anume face o boala incurabila pentru Dumnezeu
nu, Dorel, eu m/am vindecat in mod miraculos si fara uleiuri, fara ungeri şi străjereli din astea.
BA am văztut în biserica noastră asemenea vindecări în urma rugăciunilor.
Silvian, dacă vrei, este o asemenea vindecare.
Mă bucur pentru corectură… Da, El este singurul vindecător
Problema cu aceste ungeri este că ne bagă în cap faptul că ar exista un fel de tehnologie standard, reproductibilă, repetabilă, la îndemăna noastră, pentru vindecare.
facem asta şi rezultă asta… simplu.
Nu aşa gîndeau şi prietenii lui Iov, asta-i gîndire gen maşină de gem, bagi prune, iese gem, întotdeauna.
În lumea noastră o fi aşa, în lumea lui Dumnezeu, nu. Este un pic mai complexă lumea Lui.
Poate ca si in lumea Lui e tot asa dar datorita complexitatii de care vorbeati (de fapt ne-ti scris) nu putem intelege. Multumesc pentru raspuns
Doamne fereste sa ia cineva atitudine in biserica fata de acesti sarlatani si impostori. Sa-i numeasca si sa-i deconspire asa cum de altfel ne cere insasi morala biblica.De alde Ivan Vicovan, Nelu Demeter, Benny Hinn, sau strajerul X-ulescu. Imediat se ia atitudine nu impotriva impostorilor ci impotriva acelora care au curajul sa ii deconspire. Daca nu as fi experimentat pe pielea mea nu as scrie.
Păi am luat eu atitudine, le-am spus studenţilor ieri despre cum funcţinează impostura în cazul asta.
O repet de cîte ori este nevoie.
Cum explicati atunci textul din Iacov ,despre ungerea cu untdelemn? Astea au fost spuse cu mult inaintea aparitiei strajerilor .Exista in invatatura baptista o interpretare a acestui text? Daca da ,unde poate fi gasita ,daca nu ,m as bucura tare mult daca cineva s ar incumeta aici pe blog la un mic studiu asupra temei.Poate numai cine n a trecut prin faze dramatice de boala nu ar putea intelege disperarea cu care un bolnav si cei din jurul lui se agata de orice umbra de solutie.Deci daca ungerea din Iacov este „nenomativa ” ,atunci la ce se referea ? Dar daca ea ar fi una din solutiile lui Dumnezeu pentru a ajuta omul aflat in necaz, nu pacatuiesc cei ce ar putea in mod biblic uza de ea , nefolosind o doar de teama de a fi catalogati drept carismatici ,strajeri etc ? Multumesc anticipat pentru bunavointa si osteneala ,celui ce va incerca un raspuns.
este simplu, Ilie Sutu, undelemnul la vremea aceea era aspirina, chemoterapia … … etc.
Ideea este următoarea… roagă-te şi fă tratamentul, continuă tratamentul şi roagă-te, ah, nu uita să-ţi mărturiseşti păcatele.
Am putut asculta si eu marturia si pot spune ca a fost fascinanta si cutremuratoare in acelasi timp.Sunt convins ca a fost o marturie adevarata si sincera.Mai mult sa aratat care a fost adevarata minune pe care Domnul a facuto in viata lui,si nu cea pe care oamenii incearca sa o faca prin diferite feluri mizerabile.Cred ca cel mai importanta lectie este cea de veghere asupra acestor impostori, care duc in eroare oamenii,total impotriva cuvantului Lui Dzeu.
Adevarata minune este ca domnul ISUS a murit pt pacatele noastre ca noi sa nu platim!!!
octi
Nu mi-ai raspuns la intrebare: ce face ca o boala sa fie incurabila pentru Dumnezeu? In ceea ce priveste atitudinea impotriva sarlatanilor este de dorit si binevenita. Este gresit sa arunci copilul cu apa murdara din covata …ceea ce am avut impresia ca ai facut.
Dorel,
De multe ori aud intrebarea „Poate Dumnezeu sa mai faca minuni si astazi? De obicei eu raspund: „La care Dumnezeu te referi? La Cel care a creat universul cu un singur cuvint?”
Poate ca asta raspunde si la intrebarea ta referitor la boli incurabile. Dezbaterea nu este asta insa.
Dezbaterea este ce facem cu sarlatanii si cu impostorii care iau numele lui Dumnezeu in desert si inseala oameni vulnerabili .
Eu cred ca Dumnezeu poate sa faca minuni si azi, dar nu oricum, oricand, prin orisicine. Ascultand a 2-a marturie, m-am gandit ca Dumnezeu nu foloseste o gramada de „vindecatori” pentru a vindeca un om, fiecare cu varianta sau metoda lui de vindecare; ca nu da viziuni diferite mai multor oameni despre acelasi om (unuia ii spune ca il va vindeca, altuia ca nu); ca nu trimite atatia „profeti” la acelasi om, fiecare cu „mesajul” propriu si „imputernicirea” proprie de la Dumnezeu. Cred ca atunci cand El decide sa foloseasca un om pentru o situatie deosebita, are anumite criterii in alegere. Nu va folosi pe unul care deja se crede in stare sa faca ceva miraculos, care se crede atotstiitor, sau care se bazeaza pe abilitatile lui. Va pregati pe omul respectiv pentru acea lucrare, il va testa. Pe de alta parte, Dumnezeu poate sa vindece si fara sa foloseasca vreun om ales de El, ci pur-si-simplu dintr-odata si neasteptat.
E mare confuzie azi in privinta adevaratilor oameni ai lui Dumnezeu, ai trimisilor Lui. Ne trebuie discernamant.
Dumnezeu este acelasi ieri azi si in veci si El insoteste cuvantul …Marcu 16 : 15-20.
Nu reusim sa dam gardurile confesionale jos .religia , oricare ar fi ea nu vindeca si nu mantuieste.
Treziti-va fratilor.
Tudor, ai grija. Marcu 16 9-20 este adaugat la biblie de copiatori si nu este recunoscut ca si parte a bibliei. La fel ca si Ioan 8 1: 11 si citeva versete din 1 Ioan.
Sa intelegem ca Dumnezeu nu a avut putere sa impiedice adaugarea acestor texte la canonul Bibliei?
Ok. Ne trezim. De acum nu mai conteaza ca profetiile nu se implinesc, ca sunt divergente, ca unii au fost pur si simplu mintiti ca vor fi vindecati si nu s-a intamplat nimic (a, ba s-a intamplat: au fost apostrofati ca au facut mai stiu eu ce si ca sunt pacatosi incurabili, cam dupa modelul aplicat de prietenii lui Iov fara anestezie, nu ca mai conta la durerile pe care le avea deja… niste doctori de nimic).
Nu mai conteaza, de fapt nici realitate, nici ratiunea, nici simtul deosebirii duhurilor. Astea toate tin de somn, ca in lumea reala de altfel, dar noi ne vom trezi si de acum nu mai vrem sa avem de-a face cu ele. Treji fiind, ne vom limita la placerea de a fi inselati si la a renunta la porunca Scripturilor de a fi vigilenti si cu discernamant spiritual.
Da, Dumnezeu este acelasi ieri si azi si in veci, motiv pentru care ne da intelepciune sa ne pazim de invatatorii mincinosi (ca proroci erau in Israel, acum, in Biserica, sunt invatatori).
Pingback: Azi, patru ani exact de cînd am avut ultima dată fibrilaţii!!! … şi o vindecare miraculoasă… fără ulei. | Marius Cruceru
Am fost adinc miscat de marturisirea Fr Silvisan. Sora mea cea mica (44 ani) este in ultimul stagiu de cancer ( sarcoma la plamini) si locuieste in casa de linga mine. O vad in fiecare zi. Durerea ei este durere noastra si mai ales a familie ei . A ajuns la stagiul cind morfina nu e de ajus sa-i curme durerile si e constienta de faptul ca o sa fie tot mai rau Stau cu ea si nu mai am cuvinte de imbarbatare. Ai vrea sa-i iei asupra ta o parte din dureri: ai vrea macar zilele care le mai are de trait sa nu poarte aceasta cruce a dureri!… si nu poti sa faci nimic…, esti asa neputincios! Ma duce cu gindul la povara care domnul Isus a purtat-o o viata intreaga stiind ca o sa moara pe cruce dar nu inainte de a suferi dureri cumplite. Credinta ei si familia au ramas singurele mingaieri. Au fost si aceii ce s-au rugat pentru vindecarea ei si noi le multumim tuturor pentru buna intentie.
Dan
un bun prieten de al meu, care chiar simţea cu mine, deşi locuim în oraşe diferite, mi-a spus o dată aşa: „Dragul meu prieten, aş vrea să pot suferi eu, măcar pentru o oră, durerile tale, ca să te poţi odihni în timpul acela…” – şi o spunea din toată inima, cu infinită tristeţe că nu mă poate ajuta mai mult…
Acelaşi lucru l-am regăsit şi în cuvintele tale de mai sus – ce poate fi mai uman şi mai ceresc în acelaşi timp decât o inimă care simte astfel!
Inima ta este cel mai preţios dar pe care sora ta îl poate primi de la tine: lasă-ţi inima să-i vorbească… să sufere, să plângă dimpreună cu inima ei…
Mă plec, mut, în faţa durerii tale şi a suferinţei sorei tale…
Silvian Guranda
Draga Fr Silvian
Multumesc pentru cuvintele calde, mingaitoare, izvorite din adincul unei inimi ce a cunoscut suferinta ..
Tudor.“La care Dumnezeu te referi? La Cel care a creat universul cu un singur cuvint?”
Inseamna ca toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu inclusiv Marcu 16 si Ioan si 1 Ioan. Sau…?
Nu e nici o problema citeste 1 cor 12 apoi 1 cor 14 se pare ca nici 1 cor 13 nu trebuie evitat.
Cum vreti sa vedeti minuni si vindecari negand scriptura?
„…altuia, credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh;
10. altuia, puterea să facă minuni; altuia prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor….”
M-am intors printr-o proorocie, am fost vindecat acum 25 ani de coloana(unde nici chirurgii nu pot face nimic ) am fost eliberat de fumat (trei pachete la zi fara filtru) .Nu putem nega lucrarile Duhului Sfant daca respectam integral biblia care este Cuvantul Lui Dumnezeu.
Dumnezeu este suveran , vindeca cand si cum vrea , prin cine vrea.
Religia este o conventie si niciuna nu este perfecta….Dumnezeu este viu , El este sfant. Pe cine alegi?
I) Domnul Silvian imi pare rau pentru cate ati suferit. Nu doresc sa fac o apologie a suferintei totusi faceti doua afirmatii asupra carora as dori sa va arat si un alt punct de vedere:
A) „Unde era Dumnezeu cand suferea Domnul Isus?” Raspunsul corect este: chiar in Domnul Isus, practic traia impreuna cu El: 2 Corinteni 5:19, Isaia 57:15. Legatura dintre Domnul Isus si credinciosii adevarati este de natura organica in acelasi mod cum un lastar de vita care este pe butuc si butucul simte tot ce se intampla cu respectivul lastar: Fapte 9:4,5. Nu stiu daca aceasta va poate mangaia dar adevarul este ca El insusi sufera impreuna cu ai Lui… De ce alege aceasta cale? Nu stiu… Si
B) „Suferinta nu are nici un rost.” Eu cred ca trebuie sa aiba un scop ca altfel nu ar fi ingaduita de Dumnezeu si nici atat de raspandita. Nu cred ca exista om care sa nu o cunoasca, unii mai mult altii mai putin si in atatea feluri… Trebuie sa aiba un rost… Dar este normal ca prietenii sa il ajute pe cel ce sufera ca altfel nu prea merita titlul de prieten…
II) Acum privitor la asemenea practici de vindecare. Dragi oameni nu va mai lasati pacaliti… Mai intai verificati daca cineva care pretinde asemenea lucruri este condus de Duhul Sfant sau de altcineva. Testul este simplu: verificati daca respectivul vindecator:
1) Minte – Duhul Sfant este Duhul Adevarului. Cineva condus de El nu minte! Si nici nu exista „minciuni albe”. Nu minte, punct.
2) Este Mandru – Adevaratii slujitori ai lui Dumnezeu sunt smeriti pentru ca stiu ca sunt slujitorii unui Dumnezeu care se smereste.
3) Are tendinte Materialiste – Daca are totul deplin in Dumnezeu la ce nevoie mare are de banii oamenilor? Un om care Il are pe Dumnezeu atat de aproape incat sa Ii poata cere o minune nu poate sa Ii ceara si resurse materiale?
4) Intareste sau submineaza ierarhia Autoritatii. Dumnezeu nu isi darama propria constructie. Ierarhia de autoritate nu poate fi subminata de un slujitor al lui Dumnezeu.
Aplicati acest test si nu va mai lasati inselati!
III) In baza acestei marturii, domnule Marius inteleg mai bine de ce nu ii suportati pe strajeri… Iar mie unul nu imi place sa fiu numarat printre ticalosi si imi este martor Dumnezeu ca de fapt si de drept pe mine nu m-a legat, nu ma leaga si nici nu ma va lega nimic de ei nici macar simpatia de breasla. Nici nu stiam de existenta lor inainte ca dumneavoastra sa ii pomeniti. Este adevarat ca exista o aparenta care ar indica acest fapt, ca am avea ceva in comun: interesul pentru lucruri supranaturale. Dar dincolo de acest interes comun nu a existat si nici nu va exista altceva. Am crezut ca diferentele de detaliu de doctrina vor fi suficiente pentru a ma deosebi de ei si nici nimeni nu m-a intrebat daca apartin de ei. Asa eu studiez lucrurile de acest tip in adevar si asumandu-mi esecurile (fara aceasta nu exista progres) si accentul pe care personal il pun pe trairea in adevar si dreptate nu se regaseste in tabara strajerilor. Pentru mine este jignitor sa fiu numarat cu ei ca imi crapa obrazul de rusine doar auzind ce fac ei (lucruri pe care eu personal niciodata nu le-am practicat, si nici nu le practic) si de asemenea nici ei nu m-ar putea numara printre ei ca de fiecare data cand ne-am intalnit (in spatiul virtual, fizic nu a fost niciodata) ne-am contrat… Acum nu tin eu atat de mult la reputatia mea, totusi deoarece au existat interferente din cauza ca am fost numarat in aceeasi categorie cu ei cred ca ar fi cazul sa se faca putina curatenie… Deci… sa o luam de la baza… Harul Domnului nostru Isus nu a fost dat ca sa fie mantie pentru ascunderea nelegiuirilor… ci ca sa ofere un timp suficient pentru ca pacatosii sa se intoarca de la calea lor si sa traiasca precum sfintii: in ascultare de Dumnezeu! Noi crestinii adevarati nu ne temem de Lege pentru ca nu ne poate condamna pentru ca nu are ce sa condamne la noi. Asa ca noi putem trece prin focul Legii mai parliti, mai rumeniti, dar victoriosi. Voi care folositi numele sfant al Domnului nostru Isus in alte scopuri puteti rezista la focul Legii? Ar fi interesant de vazut…
Erata: „Daca are totul deplin in Dumnezeu la ce nevoie MAI are de banii oamenilor?”
Pomişor
port cu plăcere un dialog cu tine, pe adresa personală – silvianguranda @ gmail . com
Până atunci, ca punct de pornire pentru discuţie, mă întorc al acel punct B al tău: eu am spus că “Suferinta nu are nici un rost.”, iar tu ai răspuns: „Eu cred ca trebuie sa aiba un scop ca altfel nu ar fi ingaduita de Dumnezeu si nici atat de raspandita.
Suferinţa cuprinde infinit de multe nuanţe: boală, bătrâneţe, moarte, injustiţie socială, jigniri, neîmpliniri care ne dor, nenorociri din cele mai neaşteptate, şi – ca să scurtez voit lista – toate câte li se întâmplă celor dragi nouă şi care ne dor şi pe noi dimpreună cu ei etc.)
Dacă suferinţa – mică sau mare, temporară sau definitivă, are în mod automat (un) sens;, de nu am căuta-o, pentru beneficiul pe care ni-l poate aduce?! Sau de ce ne-am mai dori să scăpăm de ea?! De ce am rata beneficiile pe care ni le aduce ea?!
Ba încă mai mult: dacă atât de mult sens şi atât de mult beneficiu ne aduce suferinţa, cum de vrea Dumnezeu să o desfiinţeze?! – căci mesajul Lui despre „punctul omega” al istoriei este clar: NU va mai exista nicio suferinţă, şi însăşi cauza suferinţei va fi definitiv eradicată – v. speranţa eshatologică din Neviim (profeţi) şi din Scrierile Apostolice (NT), în speţă Apocalipsa.
Notă: Că putem să găsim sens în suferinţă sau că putem găsi un sens vieţii noastre în ciuda suferinţei – şi asta chiar am afirmat – e cu totul altceva. E o nuanţă… este o deosebire… Discutăm pe îndelete despre ea pe adresa personală de email.
Silvian Guranda
Ok.
Voi raspunde pe e-mail.
Pingback: Lapte de migdale | Marius Cruceru