Despre stînga şi dreapta cu Dragoş Paul Aligica

Avem o gîndire de dreapta în România? Există activităţi şi acţiuni demne de atenţie? Ca unul care mă plasez spre dreapta spectrului politic, am fost foarte interesat de articolul domnului Aligica. Autorul răspunde unui alt articol în care dreapta intelectuală este atacată.

Iată concluziile:

Dreapta intelectuala romaneasca are substanta, alonja si greutate. Atat in generatiile mai vechi cat si in noile generatii. Nu exista nimic comparabil la ora actuala pe stanga. Nici in noile generatii si cu atat mai putin in generatiile mai vechi.  Ca sa-l citez pe Horatiu Pepine, constrastul este evident. A nu-l sesiza sau a clama ca asimetria este exact inversa realitatii este, inainte de orice, neprofesionist si insultator.

Ma intreb cum poate cineva discuta despre viata intelectuala din Romania fara sa inteleaga ca in vreme ce unii s-au blocat prin transeele combaterii lui Tismaneanu, Liiceanu, Patapievici si Plesu, intre timp, mesajul generatiei celor patru a fost preluat si dus mai departe de noile generatii in moduri ce fac ca pretentia de profunzime, seriozitate, sofisticare sau relevanta practica a stangii intelectuale romanesti sa fie de o inadecvare ridicola.

Pe de alta parte, daca cineva este constient de efervescenta intelectuala a dreptei romanesti, nu este firesc sa se intrebe imediat de ce stanga evita angajarea in lupta de idei? De ce stanga se incapataneaza sa repete mecanic o serie de clisee si atacuri la adresa catorva nume glisand cu mai multa sau mai putina gratie pe langa probleme, idei si argumente? Asta in ciuda faptului ca aceste idei si probleme sunt puse pe tapet cu insistenta de dreapta? Nu este firesc sa concluzionam ca acest abandon al ideilor in favoarea unui joc pueril de-a lupta impotriva idolilor este adevarata marca a stangii intelectuale romanesti?

Iar daca vorbim despre saracie, tema articolului folosit ca punct de plecare in discutia de fata, sa spunem un singur lucru. Daca nu ai inteles ca in analiza originilor saraciei si prosperitatii unei natiuni, faptul elementar si central este ca nu redistributia, nu birocratia, nu statul, nu sindicatul, nu interventionismul ci simpla si pura crestere economica a scos si scoate zilnic din mizerie mii de oameni, ai o problema. Iar daca n-ai inteles ca dreapta vede solutia problemei saraciei nu in ipocritul plans de mila pe umar, nu in retorica gaunoasa a luptei de clasa cu sau fara franjuri post-moderni, nu in furatul caciulii prin egalitarism si redistributia mizeriei comune ci in munca si inovatie, in crearea de avutie prin productivitate, creativitate si initiativa antreprenoriala, atunci ai o problema si mai mare. Restul e o nota de subsol.

Iată AICI întregul articol.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Dezbatere, dulce Românie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Despre stînga şi dreapta cu Dragoş Paul Aligica

  1. STEFAN T. zice:

    Cred ca este prea imatur sa te gandesti la o ideologie de dreapta in Romania. Democratia este prea tanara, condusa de o clasa politica imatura, care pune castigul personal ,si alte mizerii deasupra idealurilor corecte demne de o ideologie de dreapta. VA trebui sa treaca cateva generatii care sa defineasca acest lucru. Pana atunci just „trial and error”.

    • Marius David zice:

      Stefan T., să nu fim totuşi atît de pesimişti! Am trecut de cei 20 de ani brucăneşti. Eu zic că în 20 de ani se poate, cam 40 de ani, în conformitate cu Biblia, cam 40 de ani este nevoie.

  2. Bogdan Burghelea zice:

    Analiza domnului Aligică este profund părtinitoare şi captivă parti pris-ului autorului. Dacă dreapta românească recentă, ca să-l parafrazez pe H. R. P., are nevoie de un „pep talk”, atunci articolul în cauză e subţire, subţire, subţire.

    O mică paranteză: ca unul care l-am cunoscut pe domnul Valeriu Stoica suficient de bine, pe orice prieten al domniei sale îl iau în seamă cu maximă prudenţă.

    • Bogdan Burghelea zice:

      Iată şi răspunsul (indirect a) lui Vasile Ernu, într-un ton calm şi o manieră echilibrată:

      Îmi permit să citez:
      Mai degrabă, e o mirare sau o nedumerire profundă. Cum se face că mai tot establishment-ul intelectual de dreapta tace profund în faţa catastrofelor majore care au loc azi în ţară. În România de azi au loc acte de o violenţă, la limita fascismului social, fără precedent. Categorii întregi de oameni lipsiţi de o minimă protecţie sînt violentaţi. Se votează legi care aruncă la coşul de gunoi al istoriei cele mai vulnerabile categorii sociale: bătrînii, bolnavii, copiii şi tinerii. Şi toate aceste lucruri se fac nu doar în tăcerea asurzitoare a unei părţi a intelectualităţii de dreaptă, dar mai ales, în aplauzele şi susţinerea necondiţionată a unei alte părţi a ei. O elită care-şi abandonează de o aşa maniera poporul este lipsită de orice demnitate. Egoismul elitelor noastre a atins apogeul. Iar pe noi ne preocupă aceste teme şi despre ele scriem. Poţi să vezi lista temelor.

      http://www.criticatac.ro/7690/cind-la-dreapta-se-suna-incolonarea-se-cauta-dusmanii-un-raspuns-lui-alin-fumurescu/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.