„Cartea cu gust de miere” – textul

„Eu mă laud cu profesorii mei şi cu ucenicii mei” am auzit azi din gura domnului Andrei Pleşu. Cita pe cineva.

Doamne prof. dr. Ioana Costa mi-a predat şi latina şi greaca. Fiica profesorului Traian Costa, cel care ne-a predat Introducere în filologia clasică, Ioana Costa mînuieşte la fel de bine şi latina clasică şi greaca veche. Am văzut asta la seminariile pe care le-a condus în anii 90 ca asistent universitar. De o modestie care conduce la perplexitate, doamna Ioana Costa se coboară la nivelul proaspătului absolvent de liceu, traducînd De Bello Gallico, dar nu sacrifică ştiinţa de carte atunci cînd se apropie de cele mai dificile texte.

În 22 mai 2007 a fost la Universitatea din Oradea şi a prezentat acest text, publicat acum pe Oglindanet.

Profetul

Grigore cel Mare îşi începe amănunţita serie de omilii dedicate lui Iezechiel cu un preambul (1) în care exploatează, într-o interpretare personală (id est: diferită de realitatea lingvistică reflectată în tratatele pe care le folosim noi acum), etimologia termenului prophetia, prophetes: din cele trei segmente distincte ale profeţiei (trecutul, prezentul şi viitorul (2)), două nu corespund sensului propriu, căci înţelesul este – după Grigore cel Mare – anunţarea (verbalizată) a ceea ce se va petrece în viitor: prophetia dicta sit quod futura praedicat. S-ar deduce de aici că, atunci când se referă la trecut sau la prezent, profeţia nu corespunde întru totul numelui pe care îl poartă; în aceste situaţii, nu are loc o pre-zicere, ci o evocare a unor evenimente din trecut sau indicarea unora din prezent. Sensul deplin al termenului „profeţie” este aşadar cu mult mai cuprinzător, şi anume aducerea în centrul atenţiei a ceva ascuns (3). Profeţia despre prezent se poate referi la un fapt ce este necunoscut nu pentru că ar fi ascuns cu vreo intenţie, ci pentru că se petrece la mare distanţă.
În cazul lui Iezechiel, etimologia termenului are nevoie de nuanţări suplimentare, pentru că nu este certă exprimarea verbalizată a mesajului divin. Întreaga misiune profetică a lui Iezechiel este marcată de porunci contradictorii, cărora pare să le fi răspuns (4) cu o coerenţă de profunzime, deductibilă dintr-o succesiune de acte misterioase, greu inteligibile.

Citiţi mai departe şi comentaţi AICI.

Conf. Dr. Ioana Costa este unul dintre principalii contributori în cadrul proiectului Septuaginta, NEC-Polirom. Vezi lista contributorilor. A tradus şi realizat comentariile la următoarele cărţi: Deuteronom, Judecători, 4 Regi, Ecleziast, Iezechiel şi Înţelepciunea lui Solomon. Ioana Costa este, din 1990, profesor la Catedra de Filologie Clasică a Facultăţii de Limbi si Literaturi Străine (Universitatea din Bucureşti). Absolventă a acestei secţii, şi-a susţinut doctoratul în lingvistică indo-europeană în 1996. A publicat două monografii: Neflexibile indo-europene (1999) şi Fonetică istorică latină (2003). A participat (traduceri, note, studii /coordonare) la trei proiecte majore: Septuaginta (Polirom-Colegiul Noua Europă, 8 volume: 2004-); Plinius, Naturalis Historia. Enciclopedia cunoştinţelor din Antichitate (Polirom, 6 volume: 2001-2004); Seneca, Opera philosophica (Polirom, 6 volume: 1999-).

Imaginea: Vision of God by William Blake

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în In-text-esant. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.