Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Va plangociti? 🙂
Tot respectul pentru sora Natalia.
Sa ma ierte toata partea feminina, dar parerea mea este ca o femeie serioasa si finuta nu sta pe internet. Este parerea mea si va rog sa nu dati 🙂
😆 Întotdeauna am crezut că Naomi e nume de femeie…
Nu e nicio greseala si nici substiutuire de nume.
Naomi vorbeste in numele barbatilor care tac…de Dragobete !
Bravo ei, adica lui !
da?
Atunci ce să credem despre bărbaţi?
Ce lasam sa se creada ! Sau ce sunt ei cu adevarat, inaintea Domnului mai intai si apoi in fata sotiilor…
Eu mi-am dat cu parere in ceea ce reprezint, sincer.
Daca imi este permis sa dau sfaturi unu barbat, acela este sotul meu, sau fiul meu. In rest fiecare stie ce are de facut.
Ma asteptam sa ma atace partea feminina 🙂 dar se pare ca sunt de acord cu mine.
Naomi este o EA 🙂
Un fel de…Ana Ipatescu a blogului de aici, de fata !
Felicitari, cu prisosinta, Naomi, cu atat mai mult pentru ce esti o…EA (cu majuscule) !
Naomi, nu sint de acord cu tot ce spui…dar ca sa fiu mai finuta…nu atac. E bine asa? Am voie „sa stau” pe internet? 🙂
Esti foarte simpatica Naomi… 🙂
Foarte spirituale postarile lui Carl Trueman. Marturisesc ca datorita dvs. l-am descoperit si tare ma delectez cu ceea ce scrie. In articolul de fata, mi se pare foarte amuzanta replica doamnei Trueman: „Read what he’s reading??? Lovey, I don’t even bother to read what he’s writing!”
Da, Carl este un om extraordinar.
e tare sotia dvs. : ))))
nu, eu sînt tare (de cap, de oase), ea e pur şi simplu superbă.
Atat de superba incat odata chiar v-a rugat sa nu mai scrieti despre ea, dar e mult prea superba, si nu va puteti abtine 🙂
Cat de trist este sa vorbim de dragoste doar de…Dragobete !
(Nu Valentine’s day, ca e de imprumut si are si alta incarcatura, alta conotatie, intrucat si sodomitii sarbatoresc aceasta zi, pe alocuri si cu precadere in patria unchiului Sam…)
Ignoram, sfidam sau evitam indemnul din Proverbe 5:15-20 ?
Sfatul este : „fii imbatat TOT TIMPUL de dragalasiile ei, fii indragostit NECURMAT de dragostea ei !”
Altfel suntem in pericolul celor fatarnici de a da „zeciuiala din izma, marar si chimen”, amagindu-ne consoarta cu un buchetel de plante…etnobotanice…
multumesc pentru sfat, îl urmez.
Cu dragoste , frate Mariu, cu dragoste !
Frate Marius, n-am vrut sa sting elanul nimanui; nici pe al meu, nici pe al dumneavoastra !
SUBSCRIU!!!
la ce, Dorin?
Romani 1:28
Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Romani 1:32:
„Nu numai ca le fac, dar gasesc de buni si pe cei ce le fac !”
De ce sa va mai citeasca?
nu va „citeste” in permanenta?
Vrea sa va vada asa cum sunteti pentru ea, nu pentru ceilalti. :))
Daca o sa scrieti o carte pentru Natalia, cred ca o va citi.:)
lăsaţi, mi-a citit cele 7 kg de scrisori!
Ajunge!
La ceea ce ati scris. Sotia mea seamana cu sotia Dvs. 🙂 Nici sotia mea nu ma citeste. Insa fara ea… nu stiu unde as fi fost acum.
da, Dorin, ce ne-am face fără ele. Şi eu aş fi fost un pierdut. De fapt, am cunoscut-o pe Natalia imediat după convertirea mea. A fost un stimulent extraordinar pentru a mă apuca să trăiesc altfel.
Cel mai bine ne „citesc”…sotiile ! Ele sunt cei mai obiectivi critici…
Expresia „ajutor potrivit” are si o alta incarcatura semantica: „cea care iti sta impotriva, uneori”, adica, te critica in mod constructiv !
Un frumos paradox este faptul ca doar barabatii puternici recunosc valoarea sotiilor in viata lor…
Eu nu cred ca ele ne-au fost date ca partenere – primadone – in areopag. Dar cu siguranta au grija sa fim binevazuti acolo.
deci, sînt puternic 🙂
Tot respectul pentru sotia dvs! Ceea ce scrieti e si datorita ei cred eu,.ca si ceea ce sunteti. Asa cum si ceea ce e ea e si datorita dvs. Deci nu mai are rost sa citeasca, cred ca intuieste ea ce si cum ati vrut sa spuneti prin cartile sau articolele alea:))
Eu nu stiu ce as face ca nu am sot, dar la mine cititul e un hobby (asta frumos spus!) deci cred ca eu as citi ce scrie, ca nu m-as putea abtine sa n-o fac 🙂
Oricum felicitari ei pentru cine sunteti dvs si felicitari dvs pentru cine este ea! Si slava Domnului pentru ca datorita Lui sunteti amandoi asa 🙂
Pingback: Dansul elvilor, scopul căsătoriei, declaraţie de “ziua îndrăgostiţilor” şi o reţetă: soul cake « La patratosu
Pingback: Internetul ne face nebuni? | Marius Cruceru
Pingback: Ce aș schimba după 22 de ani de căsnicie, dacă mi s-ar oferi posibilitatea să o iau de la capăt? | Lapte si miere
Pingback: Ce aș schimba după 22 de ani de căsnicie, dacă mi s-ar oferi posibilitatea să o iau de la capăt? UPDATE și LATER UPDATE | Marius Cruceru