Dudul (?) lui Zacheu

Zacheu mi-a plăcut întotdeauna ca personaj, m-am identificat cu el din pricină că era mic de statură. Vă voi spune cu altă ocazie ce-am păţit cu statura! 🙂

Iată cum arată textul biblic în traducerea Cornilescu:

Luca 19:2 Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
3 căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
4 A alergat înainte şi s-a suit într-un dud ca să-L vadă; pentru că pe drumul acela avea să treacă.
5 Isus, când a ajuns la locul acela, Şi-a ridicat ochii în sus şi i-a zis: „Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
6 Zacheu s-a dat jos în grabă şi L-a primit cu bucurie.
7 Când au văzut lucrul acesta, toţi cârteau şi ziceau: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!”
8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”
9 Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.

Dud să fie?

Iată ce spune textul grecesc:

Luca 19:4 καὶ προδραμὼν ἔμπροσθεν ἀνέβη ἐπὶ συκομορέαν, ἵνα ἴδῃ αὐτόν, ὅτι ἐκείνης ἤμελλε διέρχεσθαι.

De fapt Zacheu s-a suit în ceea ce în limba greacă se numeşte sykomorea, adică „sycomor”(aici este discuţia: ce fel de copac va fi fost totuşi în mintea lui Luca, despre care ştim că nu era necultivat) sau … dud (mulberry tree). Unii cercetători (Robertson RWP, Vincent VWS, Jamiesson, Fausset and Brown Commentary şi alţii aflaţi la îndemîna studenţilor) identifică acest copac cu dudul alb, în opoziţie cu dudul negru, care apare, din cîte se pare în aceeaşi carte în alt capitol. Se ştie că dudul are calităţi terapeutice şi nu trebuie să ne mirăm că un medic precum Luca face atît de rafinate distincţii. La fel de bine se poate referi medicul şi la sicomor. Despre sicomor (şi aici trebuie să ne ajute un specialist) sînt discuţii pertinente cu privire la aria de răspîndire. Era sau nu sicomor în zona în care se întîmplă scena?

Traducerea BOR spune simplu, calchiind:

4 Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă.

Păstrează varianta sicomor.

O traducere anterioară, RONT 1857 vine cu varianta:

4 Şi alergând înainte, s-a suit într-un dud, ca să-l vază pre el; că pre acolo vrea să treacă.

Întrebarea este cum rezolvă o altă situaţie cele texte?

Cornilescu este consecvent şi în Luca 17:6, dud, la fel RONT. BOR propune tot sicomor, dar de această dată pentru:

Luc 17:6 εἶπε δὲ ὁ Κύριος· εἰ ἔχετε πίστιν ὡς κόκκον σινάπεως, ἐλέγετε ἂν τῇ συκαμίνῳ ταύτῃ, ἐκριζώθητι καὶ φυτεύθητι ἐν τῇ θαλάσσῃ· καὶ ὑπήκουσεν ἂν ὑμῖν.

Sykaminos, un substantiv feminin cu terminaţie de încurcat studenţii începători. Acesta poate fi dudul, dar şi o specie de smochin. Îmi imaginez pe cineva urcînd în dud, dar în smochin este mai greu.

Este interesant că pentru acelaşi cuvînt din LXX traducerea ortodoxă oferă:

3Regi 10:27 (1 Împăraţi) El a făcut ca argintul să fie tot aşa de preţuit la Ierusalim ca pietrele, iar cedrii, prin mulţimea lor i-a făcut să fie preţuiţi ca şi smochinii cei sălbatici care cresc prin locuri joase.

2Pa 1:15 (2 Cronici) Şi a făcut regele ca argintul şi aurul să fie în Ierusalim la preţ ca pietrele de rând, iar cedrii, prin mulţimea lor, ajunseseră la preţ ca smochinii cei sălbatici care cresc mulţime prin locurile joase.

2Pa 9:27 Şi a făcut regele să fie aurul şi argintul preţuit în Ierusalim ca pietrele de pe drum, iar cedrii, din pricina mulţimii lor, i-a făcut să fie preţuiţi ca smochinii cei sălbatici de prin locuri joase.

şi surpriză:

Psalm 78:52 Bătut-a cu grindină via lor şi duzii lor cu piatră.

Dar

Isaia 9:9 „Cărămizile au căzut, să zidim cu piatră cioplită; smochinii au fost tăiaţi, să punem cedri în locul lor!”

1 Pa 27:28  (Cronici) Peste livezile de măslini şi de smochini din câmpie era Baal-Hanan din Gheder, iar peste depozitele de untdelemn era Ioaş.

Unde Cornilescu face următoarea alegere:

1 Cronici 27:28  Baal-Hanan, din Gheder, peste măslini şi sicomori în câmpie; Ioaş, peste magaziile de untdelemn;

iar Amos aduna fructele copacilor pomeniţi de Luca.

Amos 7:14 Amos a rãspuns lui Ama ia: ,,Eu nu sînt nici prooroc, nici fiu de prooroc; ci sînt pãstor, şi strîngãtor de smochine de Egipt. (Cornilescu)

Amos 7:14  Şi a răspuns Amos şi a zis către Amasia: „Eu nu sînt prooroc şi nici fecior de prooroc, ci sînt păstor şi adunător de sicomore;

Deci: în ce copac s-a urcat Zacheu pînă la urmă? În dud sau în sicomor? În smochin? Avem trei variante posibile.

Contează? Pentru mine acum contează, vă spun de ce… probabil tot mîine.

Resurse:

Iată aici o pagină destul de interesantă cu arborii care apar în Biblie.

Definiţia DeX-ului, ca de obicei, lămuritoare.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă, Greaca, intrebările lui Naum, Periegeza, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

32 de răspunsuri la Dudul (?) lui Zacheu

  1. viorel cruceru zice:

    de ce era mai greu sa se urce in smochin?

    • naomi zice:

      Pentru ca smochinul este un arbust. Nu stiu cat de sus s-ar fi putut urca Zacheu in el.

      • viorel cruceru zice:

        Smochinul poate crește suficient de mare ca cineva să se urce în el. Chiar în România am văzut arbori de smochini mari. În Israel cresc în climatul mediteranean propice ca niște copaci mari în care se pot urca liniștit cei care vor.

      • Ente' zice:

        Atentie! Smochinul ESTE un arbust la latitudinea noastra si in climatul nostru, mai ales (ma refer la Oradea, Cluj etc.). Daca o luam ceva mai spre vest, pe aceeasi latitudine, smochinul este deja de-a dreptul COPAC, si inca unul falnic (comparabil cu nucul). Climatul sub-mediteranean, continental-oceanic, il avantajeaza sa dezvolte dimensiuni mari, de arbore. In climatul biblic, datorita secetei si ariditatii (ploua doar 3-4 luni pe an, primavara), smochinul este un copac ciudat, contorsionat si imbarligat, cu trunchiul gros si gaunos, si ramuri intortocheate. Dar e bine de stiut ca, fiind o specie termofila, in climatul nostru ingheata iarna (partea aeriana) si primavara re-porneste din radacina. De aceea aici are, adesea, alura de arbust (cu o oarecare protectie peste iarna, poate fi insa cultuvat ca si ‘copacel’). La Timisoara, Drobeta-Tr.Severin sau Constanta puteti vedea smochini falnici precum stejarii de la noi!

        • Marius David zice:

          Mulţumim, Ente, vorbeşti ca un adevărat specialist!
          Deci… smochin, sicomor, dud?
          Ce ne spui despre sicomor, că şi aici sînt o grămăzime de specii?

          • Mihai-Sorin zice:

            sapte puncte („cardinale”)..fara subpuncte..

            @ „la latitudinea noastra si in climatul nostru, mai ales (ma refer la Oradea, Cluj etc.). Daca o luam ceva mai spre vest, pe aceeasi latitudine..”

            Total nespecialist…

            1. Oradea, Clujul, Drobeta, Timisoara, Constanta
            au reprezentari latitudinale diferite

            2. nu exista „aceeasi latitudine” decat in cazul aceleiasi paralele..

            3. Oradea se afla in apropierea paralelei 47 grade lat N.
            Drobeta intre paralela 44 si 45 grade lat N,
            in plus toate localitatile amintite se afla pe paralele diferite

            4. Reprezentarea unui punct pe suprafata Terei este data de doua coordonate distincte:
            paralele si meridiane.

            5. deasemenea orasele mentionate nu sunt situate nici pe acelasi meridian iar intre Constanta si Timisoara de pilda diferenta e semnificativa,
            unul e pe meridianul 21 grade longitudine estica iar cealalt in apropierea meridianului 29 grade
            longitudine estica

            6. In concluzie mesajul a fost cules in stil puzzelistic de pe internet (putin de aici, putin de acolo, o bucatica de aici, una de dincolo) in lipsa unor informatii elementare de specialitate..

            7. Nici un specialist care cunoaste termeni tehnici ca termofil, climat submediteraneean, climat continental-oceanic, nu poate face o astfel de greseala elementara..

            „Daca o luam ceva mai spre vest pe aceeasi latitudine..”

            exprimarea corecta care s-ar fi impus ar fi fost:

            „daca ne deplasam ceva mai spre vest pe aceeasi paralela..”
            si ar fi fost valida DOAR daca localitatile mentionate ar fi fost co-liniare (s-ar fi aflat pe aceeasi paralela)

            grosso modo latitudinea e pur si simplu nordica sau sudica .

            PS.
            No (more) comment..

            • Marius David zice:

              Mihai,
              omul este cu plantele, nu cu geografia, cred că eşti prea dur, oricine poate scăpa o chestie din astea, lasă-i lui Alin Cristea vînătoarea de genul asta.
              E bună corectura, dar mai cu blîndeţe.

  2. Agnusstick zice:

    Poate că Zacheu a pus ochii pe vreun http://www.figweb.org/Ficus/Subgenus_Sycomorus/Section_Sycomorus/Subsection_Sycomorus/Ficus_sycomorus_sycomorus.htm
    Cred că Marius se gândeşte la smochinul mediteranean, cel care mai creşte şi pe la noi. Cu un aşa copac, ar fi fost nostimă încercarea lui Zacheu, fiindcă are ramuri cam elastice şi frunze foarte mari, iar coroana e în general semisferică, atingând pământul.

    • Marius David zice:

      eu mă gîndesc şi la ceva cu coronatură bogată, ca să se şi ascundă. Altfel ar fi pierdut umorul scenei… că Domnul tot îl vede.

      • Agnusstick zice:

        Aşa e, scena are un umor cald, Zacheu e un omuleţ tare uşor de îndrăgit, ba chiar de luat ca exemplu. Mi-l imaginez căţărându-se în… plantă. Cumva îmi aduce aminte de dansul lui David.
        Dacă te uiţi la link, ai să găseşti şi coroana dorită, iar arealul de răspândire acoperă şi Palestina. Asta, ce să facem, smochinul, sicomorul şi dudul sunt din aceeaşi familie. E vreun pericol de evoluţionism aici? E doar o clasificare după caracteristici incontestabile…

  3. naomi zice:

    Opus DEX-lui, dictionarul biblic spune ca: sycomor= smochinul salbatic, ce creste pe campiile Canaanului. Lemnul lui este de o esenta moale.
    Astazi in mijlocul orasului Ierihon este un sycomor care este aratat turistilor amintind de Zacheu.

  4. Mihai-Sorin zice:

    nu are nici un fel fel de importanta in ce soi de pom s-a suit Zacheu
    important e sa intelegem ca el a folosit toate mijloacele pe care le-a avut atunci la dispozitie pentru a-si depasi limitele (conditia) inspre a-si satisface o curiozitate care
    in cele din urma i-a adus mantuire.

    (un contraprincipiu al proverbului „curiosity killed the cat” care desi vizeaza pisicile cand e folosit se refera la oameni)

    Intr-un fel strict personal, multe detalii din relatarile Biblice pot avea semnificatii la care fiecare se poate relationa pozitiv sau negativ.

    daca i-a fost greu sa se urce in acel pom cu atat mai multa consideratie merita, pentru efortul depus, oricum unii predicatori de un anume soi ar scoate tot ce s-ar putea din acest fel de detalii presupuse ( arbust, crengi elastice, lemn de esenta moale etc..) cutreierand campiile fara limite imaginatiei „fortatoare de text”si abatantu-se de la „esente de structura tare”.

  5. elisa zice:

    Mihai, nu ai observat ca astazi toate-s ciuruite?
    esenta mai ales; memoria definitiv ,lasam sa se strecoare tot ce e lesne
    de inteles, de urmat, de facut.
    Tare inseamna mai ales TARIE….daca vrem esenta.

  6. Ente' zice:

    Hmmm… Am mai mentionat si alta data faptul ca, fiind o traducere a unui singur traducator (nu a unei echipe ce sa includa specialisti pe domenii), traducerea Cornilescu ‘schioapata’ ici-colo si are uarece vicii de traducere/interpretare. Nu ma refer la alte detalii decat cele vegetale, pe care eu le cunosc destul de bine. Cat despre trilema dud/sicomor/smochin din textul mentionat (Luca 19:4), parerea mea este ca NU este vorba de smochin (acesta ar fi ultimul candidat) ci mai degraba de sicomor, sau, doar ca ‘solutie de avarie’ dud. Sa clarificam cateva aspecte. Cele trei specii de pomi fructiferi (dud, smochin, sicomor), sunt inrudite, facand parte tustrele din familia MORACEAE (de asemenea impreuna cu Ficus-ul, vestitul copacel ce nu lipsea candva din nici un apartament de roman respectabil…). Asadar, botanic vorbind, cei trei candidati sunt inruditi de aproape. Smochinul insa este inconfundabil, cu frunze puternic fidate, palmate, aspre. In cazul dudului si sicomorului, acestia se aseamana fenotipic, avand frunze lucioase, intregi, usor cordate. Foarte asemanatoare, de la o oarecare distanta. (Oare de ce, in limba engleza, sicomorul este numit si „smochinul-dud”?)
    Sycamore: more properly sycomore (Hebrew: shikmoth and shikmim, Greek: sycomoros) – a tree which in its general character resembles the fig-tree, while its leaves resemble those of the mulberry; hence it is called the fig-mulberry (Ficus sycomorus) [sursa este http://www.christiananswers.net/dictionary/sycamore.html%5D
    Retineti ca, din puct de vedere a relationarii cu apa, sicomorul este cel mai rezistent (are frunzere cerate, acoperite de o cuticula groasa, care reduce mult evapo-transpiratia), apoi smochinul, si dudul abia la urma. Asadar, in climatul Palestinei, sicomorii erau cei mai rustici, putand dezvolta dimensiuni mari (dar, avand fructe de calitate nutritiva si gustativa mai slaba, nu erau prea cultivati, ci cresteau adesea spontan, precum cei citati de Amos). Apoi, smochinii, care, ajutati cu ceva extra-apa, dezvoltau o coroana frumusica, si fructe mult mai valoroase (daca va e de ajutor, comparatia smochine/sicomoare este ca si la noi prune/corcoduse). Dudul insa, nu e foarte xerofit de felul sau (nu stie ‘rabda sete’ – ii place multa apa), asa ca se chinuie bine de tot in climatul arid al Palestinei, nedezvoltand un coronament prea stusos, precum falnicii duzi de prin climatul temperat (unele exemplare citate de Morus alba – dud alb, depasesc 30 m!, Morul nigra – dudul negru, fiind un arbore de dimensiuni mai resuse, nedepasind 18-20 m). La urma urmelor, duzii provin din Orient (China), din zone cu un climat semnificativ mai umed decat in Palestina.
    Este adevarat de asemenea ca, fiind vorba despre un arbore dintr-un oras (Ierihon), acesta putea fi ingrijit (extra-udat) si implicit, chiar dud fiind, sa poata atinge dimensiuni suficient de mari pentru ca un Zacheu sa se cocoate in el ca sa vada mai bine…
    Eu insa, coroborand date din text cu alte traduceri si studii despre, cu ceea ce stiu despre biologia copacilor si regimul hidric din Palestina, inclin sa cred ca textul din Luca 19 se refera la sicomor, asa cum este prezentat si in varianta BOR.

  7. Mihai-Sorin zice:

    @”E bună corectura, dar mai cu blîndeţe.”

    Corect..imi asum greseala de procedura.

  8. Mihai-Sorin zice:

    adaug asumarii greselii (atitudinea prea dura) si scuzele de rigoare derivate din concluzia punctului 6, daca intr-adevar e specialist (botanist) desi intre geografie si botanica exista o stransa relatie..iar..in fine..

    cred ca sunt dator si cu o rugaciune..in plus..

    • Ente' zice:

      Stimate Mihai-Sorin, si eu imi cer scuze pentru limbajul… oarecum confuz, daca despre aceasta este vorba. Desigur, eu nu am avut in vedere coordonate „absolute” de latitudine (la longitudine nici nu m-am referit, de altfel) ci referintele mele aveau in vedere doar faptul ca zona climatica a Romaniei se afla, ca latitudine, „mai la nord” fata de Palestina. In aceeasi idee, Timisoara se afla [ca latitudine] „mai la sud” fata de Oradea si Cluj. Iar expresia (nefericita, recunosc) „mai spre vest, pe aceeasi latitudine” se refera la faptul ca, pe „banda” de latitudine (relativa) ce include Oradea si Clujul, daca mergem mai spre vest, intalnim zone climatice cu o influenta mediteraneana mult mai pregnanta decat aici (in Ungaria, Austria etc.), iar acolo smochinii pot fi crescuti afara chiar fara protectie pe timpul iernii, dezvoltand o coroana arborescenta, si nu arbustiva, ca la noi. (Inca ceva: Clujul NU are influente mediteraneene, ci doar un micro-climat local.)
      Si inca o precizare: specialitatea mea nu este botanica, ci horticultura. Probabil de aici si exprimarea mai… gradinareasca, si nu foarte acurata dpdv stiintific. Inca o data, scuze.

      • Mihai-Sorin zice:

        @” si eu imi cer scuze pentru limbajul…”

        Nici o problema..s-a lamurit.

        Pace si sanatate..

        – dar din dar..(fiecare aduce pe blog cate un „dar”, un aport din domeniul/domeniile pe care le cunoaste si in care are pregatire, si care ii imbogateste pe altii)

        – iertare din iertare ( toti gresim in multe feluri, mai ales in exprimare de aceea avem si motive sa ne cerem iertare si motive sa iertam)

        – si iubire din Iubire (aici explicatiile sunt de prisos)

        asa se tine calea dreapta pana la final.

        La asta sa ne ajute Domnul pe toti.

  9. elisa zice:

    numai cineva care stie horticultura putea sa ne explice asa de fain cum e cu dudul
    lui Zacheu. 🙂
    pina la urma conteaza cautarea si smerirea lui Zacheu nu forma, culoarea, gustul
    dudelor. 🙂

  10. guitarschizofrenic zice:

    confuzia si mai mare este ca termenul de sicomor este aplicat acum mai multor „copaci”: unui anumit tip de paltin (acer pseudoplatanus nativ centrul europei si S/E asiei, franta, spania and more), platanilor (p.occidentalis, p. racemosa speci americane) si binenteles ficus sycomorus (aka fig mullbery). acesta din urma „produce” un fruct ce apartine genului „fig/smochinelor” dar seamana cu dudele…deasemena frunzele seamana foarte mult cu cele ale dudului (genul Morus, familia Moraceae) copacul poate creste pana la 20m inaltime si 6m circumferinta si este nativ din africa si a fost introdus in israel de multa vreme si se poate gasi in peninsula arabiei crescand in mod spontan. eu cred ca despre acesta este vb.
    http://www.figweb.org/Ficus/Subgenus_Sycomorus/Section_Sycomorus/Subsection_Sycomorus/Ficus_sycomorus_sycomorus.htm
    desemenea genul ficus are peste 800 de specii de copaci, arbusti, plante cataratoare etc. si apartine familiei Moraceae (la fel ca si dudul, genul Morus).

    • Marius David zice:

      draga GS, multumim de lamurire, dar acum problema devine si mai complexa,
      ce se aude de sicomorul de facut instrumente muzicale, cel pe cae il folosesc spaniolii,
      iti voi spune de ce intreb

      • guitarschizofrenic zice:

        din cate stiu eu acer pseudoplatanus este lemnul folosit in lutierie (mai ales de constructorii de viori). in definitiv copacul este paltin (genul Acer familia Sapindaceae), termenul in engleza fiind paltin sicomor. termenul de flamed maple este atribuit uneori doar a.pseudoplatanus. am gasit ca se cunosc peste 120 de specii ce apartin genului acer.
        am mai auzit ca americanii folosesc si specile de platan, pe care ei ii numesc sicomori, dar nu in productii mari. cat despre fig/sycamore nu vad de ce sa nu poata fi folosit daca trunchiul nu are runout. sigur despre acesta din urma nu pot sa va spun.

        • Marius David zice:

          Mulţumim, GS, de informaţie. 120 de specii? Incredibil!
          Chitara despre care am vorbit la telefon este din acest fel de Sicomor, daca te uiti pe pagina aceea web, ce spui?

          • guitarschizofrenic zice:

            pe wiki spune 129 specii. nu stiu c sa spun de chitara aceea. acum ma uit pe poze si… nu pot sa mi dau seama ca nu e nici un detaliu pe spate sau eclise. eu cred ca este vb de acer pseudoplatanus sau o specie de platan cu denumirea de sicomor (sunt de fapt trei specii de platan care poarta numele acesta generic). nu cred ca este vorba de fig sycamore pt ca nu cred c se gaseste in cantitati mari pentru a fi exploatat in aceasta directie… but who knows. am dat un quick search la siteuri de lemn pentru instrumente si nu am vazut sycamore in stock (mai demult stiu ca se gasea ceva cu numele asta).

  11. Dan zice:

    In „The Orthodox Study Bible”, pregatita de un colectiv numeros de episcopi si specialisti in studii teologice din care a facut parte si preasfintitul Kallistos Ware, se spune asa in versetul 19,4 din Luca: „So he ran ahead and climbed up into a SYCAMORE TREE…”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.