Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Am intrat si l+am luat. Iti spun cve cred dupa ce+l citesc. Sanatate,
Danut, din aeroportul din Viena
Multă sănătate dragă Marius!
Abia azi am reuşit şi eu să intru pe aici, până acum nu am reuşit să mă loghez, nu ştiu de ce?
Să auzim numai de bine şi Dumnezeu să ne aibă în grija Sa!
Cu drag,
Alex
Aha! Asteptam asa ceva cum astepti o cana de apa rece pe arsita! O sa-l citesc in tihna in acest week-end.
Sper să folosească, Adrian, avem impresia că avem nevoie acum că s-a discutat atît de mult despre unele subiecte care implică drept subiect secundar relevanţa.
Mai sa fie, de cand am intrat eu pe aici parca s-au mai schimbat lucrurile. 😀
Imi place postarea aceasta desi nu am terminat-o de citit.
Ma bucur si-mi schimb parerea despre acest site
da, da pina acum ce parere aveai despre acest site? 🙂
Mai intii termina de citit s-ar putea să-ţi schimbi iar părerea … cine ştie!
As vrea sa cred ca ceea ce a-ti scris pe hartie porneste din inima. Sa dea Domnul sa aveti harul ca intotdeauna sa scrieti ceea ce traiti. Cu multa stima
Ce te face să te îndoieşti că porneşte din inimă, eu mi-aş dori să nu fi pornit numai de acolo, ci şi din cap. E important!
Va dau o tema de casa, nu vreau raspuns.
Ganditi-va la Maria si la Aaron. Aveau dreptate sau greseau in legatura cu ceea ce au spus impotriva lui Moise? Nu este nici o indoiala ca ei aveau dreptate, iar Moise gresea. Moise, un slujitor al domnului, le-a dat un motiv pentru acuzatia lor. Dar atunci cand Maria si Aaron s-au folosit de acest motiv si s-au razvratit impotriva autoritatii, ei au tras asupra lor judecata lui Dimnezeu. Maria a fost lovita imediat cu lepra, dar desi ulterior a fost vindecata, mai tarziu Aaron si Maria au murit amandoi in pustie.
Fiecare slugitor are neajunsurile lui dar prin aceste neajunsuri ne testeaza Dumnezeu pe noi. Ne testeaza unde ne aflam si ce avem in inima noastra. Dar inima D-voastra? Ea va fi testata nu prin bunatatea slujitorilor ci prin neajunsurile lor.
Daca ne razvratim mai tarziu vom cadea asa ca si Maria si Aaron pe marginea drumului in pustie si niciodata nu vom putea merge mai departe.
Aveti voie sa va folositi si intelectul 😀