„Voi mînui adevărul ca fier roşu, Ce sumă trebuie să plătim pentru titlul de OM?”

M-am gindit deunazi care este pretul loialitatii. Care e momentul care te trece dincolo de starea spirituala a unui sobolan care paraseste corabia la cel mai mic moment de neliniste? Care e suma de platit pentru titlul de om, in vremuri grele, vazind castele din carti de joc prabusindu-se la dreapta sau la stinga.
A pierde bani sau a pierde prestigiu, a cistiga comfort sau a-ti creste cota de respect in ochii celorlalti…Mai devreme sau mai tirziu e un examen pe care-l dai vrind nevrind.

Ploua in Pacific. Insula mea e mereu intre Antarctica si Ecuator, intre pinguini si pesti exotici, intre leoparzi de mare si nuci de cocos. Acum cind simt rasuflarea rece a ghetarilor, ma gindesc la balene migratoare, la harti ce se schimba in fiecare an dupa mofturile banchizei polare, la Crucea Sudului.Temperatura nu scade insa numarul zimbetelor de care te lovesti la colturi de strada ori numarul feluritelor graiuri din care prinzi frinturi printre cafenele, ca intr-un turn babel organizat.

” De unde esti?” e o intrebare pe care o aud tot mai rar. Zimbesc in barba, cind invariabil interlocutorii ma trateaza ca pe un sud-african veritabil din pricina accentului. Aici ma simt mai mult ca oriunde un cetatean al intregii lumi, nu as putea pune degetul pe vreo bucata de pamint si sa rasuflu usurat, un „acasa”, si totusi asta nu ma face nefericit, casa mea va fi orinde ma voi afla, pe orice meridian.

Calatoresc intre mai multe locuri, toate extraordinare, in care ma regasesc mereu pe mine insumi, asteptind asemeni unui copil cadouri de sarbatori.

Timpul vorbelor e pe terminate, al planuirilor in miez de noapte, al soaptelor de departe. Anul viitor, la aceleasi soroace, incepe corida in Carpati.
Spun asta cu mina pe inima, convins de existenta mai multor specimene incornorate din Ardeal, cu care voi impartasi aceasi pasune. In mijlocul incruntarilor, in locul unui bucati de pinza rosie, voi minui o carte scrisa de Leul din Iuda, in locul miscarilor evazive de evaziune, adevarul ca si fier rosu.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Adrianisme. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la „Voi mînui adevărul ca fier roşu, Ce sumă trebuie să plătim pentru titlul de OM?”

  1. Este adevarat ca greu te dezlipesti de cele pamantesti odata ce ti s-au lipit de inima.
    Locul nostru pe planeta aceasta este oriunde pt. ca toata planeta ne este data in stapanirea noastra, a omului, apartinem oricarui coltisor de pe pamantul aceasta pt. ca santem facuti din pamant …. dar Tara si originea noastra este Cerul.

  2. Tim Dubhy zice:

    Frumoasa meditatie… frumoase figuri de stil, in spatele carora se ascund multe adevaruri…. cine suntem noi? de unde venim? unde ne ducem? Sa ne lumineze Domnu profund cu privire la aceste intrebari!

  3. Traian zice:

    Pavel Valeria de ce crezi ca „Tara si originea noastra este Cerul” ? De acolo am venit ? Pentru asta am fost creati ? Oare pentru cine va fi acel pamant nou despre care vorbeste Apocalipsa si cetatea care se cobora din cer unde…se cobora? Oare creatia de ce asteapta si ea impreuna cu noi rascumpararea ?
    Eu cred ca am fost asezati ca si coroana a creatiunii cu un scop. Nu cred intr-o escatologie necorporala (adica fara trupuri, doar duhuri ) si nici una fara creatie…
    Poate Marius ne poate lumina putin si aici…

    • Pamantul cu tot ce este pe el va arde, aici nu santem decat pentru un timp. Sufletul nostru este suflarea lui Dumnezeu si se va intoarce la Dumnezeu.
      Eu nu vreau sa raman aici jos.

  4. Traian zice:

    Oare chiar „Tara si originea noastra este Cerul” ?

    • Categoric, eu pentru aceasta ma lupt.

    • Marius David zice:

      Incorect! Noi nu sîntem preexistenţi. Origen a spus asta.
      Noi sîntem de pe pămînt, destinaţia ni-e cerul. Sufletul omului nu preexistă undeva în cer, de aceea la binecuvîntarea copiilor nu este corect să spunem „ne-a fost trimis din ceruri acest copilaş” sau la moartea cuiva „s-a transformat în înger”.

      • Frate Marius vreau sa va intreb:
        1. In Geneza 2:7 scrie : „… i-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu.” Deci suflarea lui Dumnezeu, este sufletul?
        2. Sufletul copilului Cain de unde il are? Cine a pus in noi viata la concepere? Cum?
        3. Daca de la Dumnezeu avem viata, adica suflare, atunci nu suntem din Dumnezeu? Dumezeu stim ca are locuinta in Ceruri,
        deci nu avem tara de origine Cerul?

        • Ciprian Simut zice:

          (nu intentionez sa raspund la intrebarile Valeriei!!)
          Am sa fac insa o observatie pentru cei care acuza ca exclusiv teologia este de vina pentru marile nenorociri ale bisericii: teologii chiar daca pot merge pe cai complet diferite de invatatura bisericii, trebuie sa studieze si sa teologhiseasca pentru ca membri bisericii pot veni cu interpretari gresite din Scriptura. Daca nu ar fi teologul care sa medieze, consecintele pot fi destul de grave. E drept ca Duhul Sfant desteleneste mintea, dar tot El da pe unii invatatori si pastori. Deci, nu toti pot invata ca un pastor, desi tot trebuie sa marturiseasca.

        • Marius David zice:

          1. nu, una este pnoe, alta este pneuma, pneuma este sufletul, pnoe este suflarea de viaţă.
          2. Da, aşa învaţă Biserica, la concepţie suflet. De aceea avortul este o crimă.
          3. Ba da, sîntem din Dumnezeu, după chip şi asemănare, dar ne în-fiinţăm acilea.
          În consecinţă, numai prin paternitate şi metaforic vorbind avem ca origine Cerul.

          • Bine, stim ca trupul este facut de Dumnezeu din tarana, … viata este suflarea lui Dumnezeu, … dar sufletul? … de unde vine?

          • Ciprian Simut zice:

            Sunt mai multe teorii:
            1.sufletul este creat in momentul conceptiei (dar merge impotriva teoriei ca Dumnezeu S-a oprit din creat in ziua a 6-a)
            2.Dumnezeu ofera capacitate omului de a crea suflet (merge impotriva teoriei ca omul nu poate crea, cu atat mai putin suflet)

            Pfuu, eu nu stiu de unde vine sufletul, dar nu cred ca este preexistent. Tind sa cred ca ceva se intampla cand celulele sexuale se unesc…dar ce, nu stiu.

            In VT, spune Hans Walter Wolff, nefesh este termenul tradus de obicei prin „suflet”. Totusi, el considera ca nefesh poate insemna 1.gat (ca organ prin care trece mancarea), 2. gat (exterior, ceafa), 3.dorinta, 4. suflet, 5. viata, 6.persoana, si 7.pronume.

            Cred ca problemea creatiei/in-fiintarii sufletului va ramane o chestiune cu final deschis.

          • Deci putem spune ca si poetul: ” … de ce-i asa o stie El …. ”
            Totusi nu este nimic biblic care sa arate ce este sufletul? De unde vine?
            Mi-ati daramat teoria ca suflarea lui Dumnezeu este sufletul, acum santeti datori sa-mi dati alta teorie 🙂

  5. elisa zice:

    Din pamant am iesit si..pentru un pamant nou ne pregatim…cel care va fi facut de Domnul, curat si, cred eu, plin de flori….
    Fr.Marius despre ce „capete incornorate” vorbiti, sau despre ce corida in Carpati..nu ne dati emotii, alunge cele cu diminuarea veniturilor bugetarilor si pensionarilor. 🙂

  6. Pingback: Trans-creiere, Dalai Lama şi Thomas Merton, OM, S-a votat legea gravitaţiei, « La patratosu

Lasă un răspuns către Pavel Valeria Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.