Cred că am auzit vreo zece astfel de explicaţii diferite. Interesantă, emoţionantă şi destul de „curată” prezentarea de mai sus (adică fără manipulări emoţionale grosiere şi storcături de lacrimi artificiale, omul pare sincer emoţionat)

dar…. nu aceasta este esenţa morţii lui Isus, suferinţa, urîţenia, ruşinea morţii prin crucificare.

Moartea prin crucificare este o moarte destul de „comodă” comparativ cu altele. Mintea umană şi boala trupului au născocit modalităţi mai cumplite de a muri. Există dureri mai mari şi morţi mai îndelungate şi mai năpraznice, analizanbile anatomic, infiorătoare chiar şi pentru cei mai tari dintre bărbaţi, decît va fi fost moartea prin crucificare.

Moartea prin crucificare este spectaculoasă. Acesta este primul scop al unei astfel de proceduri. Aşa au gîndit-o romanii, ca pe un spectacol pedagogic, instructiv pentru cei care se răzvrăteau împotriva sistemului. Moartea de acest fel era destinată exclusiv colonizaţilor. Pentru cetăţenii romani aveau altfel de trataţie, care presupunea, de asemenea, spectacolul.

Crucificarea fusese perfecţionată de romani şi, după ce rataseră cîteva mii de astfel de reprezentaţii, romanii au perfecţionat metoda. Spectaculoasă, dar nu aşa de dureroasă ca amputarea din aproape în aproape, zdrobirea pe roată, tragerea în ţeapă, găleata cu şobolani a chinezilor… am uitat maşinăriile de chinuit medievale.

Maşinăriile Inchiziţiei sînt doar un fel de bază de odihnă şi tratament faţă de inventarul pe care l-au dezvoltat alte instituţii şi palate ale epocii. La Sighişoara, în cetate, este un minuscul muzeu în care sînt cîteva instrumente de tortură.

Puţinele cunoştinţe de anatomie dobîndite în liceu ne vor ajuta să înţelegem, cu anumite grafice şi explicaţii în limbile engleză, franceză şi germană, cam ce se întîmpla într-o cameră de chin. Crucificarea? Din punct de vedere anatomic şi fiziologic pare o moarte de dorit faţă de cele pe care le-am putea enumera.

În anumite regiuni, fixaţi cu frînghii, este adevărat, unii se crucifică de bună voie pentru cîteva minute.

Care este chinul cel adevărat al Domnului? Voi încerca să răspund în pastorala de Paşte!