Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
🙂 am ramas cu un zambet ce se transforma usor in ranjet. Tare se potriveste cu „zburatorii” de la noi.
Ravi Zacharias … asa a fost anul trecut la Cluj 🙂
Mulţumecsc, am corectat!
Mi-a scăpat tasta de pe Mac… are o tastatură foarte sensibilă…. 🙂
mi se pare foarte trist si chiar ma enerveaza faptul ca am ajuns in asa hal ca persoane, ca popor si ca omenire (supusa lumii, nicidecum supunand lumea). realitatea nu ma mai lasa sa rad.
De cate ori nu ne vindem noi insine pe zi prin gand, fapta sau cuvant, celui Rau pentru mult mai putin si decat 200 de dolari? Pilda aceasta m-a facut sa ma gandesc la realitatea asta…E infiorator!!!
Contează, foarte interesant gîndul tău.
Cine spunea ca Basescu este dictator si manipuleaza?
http://www.hotnews.ro/stiri-media_in_campanie-6565607-catalin-tolontan-geoana-talpa-tvr.htm
draga Cristi Rete, ti-am reţinut comentariul. Nu cred că este necesar să folosim un astfel de limbaj şi o astfel de imagerie.
Să ne păstrăm decenţa!
draga Cristi P., am reţinut comentariul tău.
este indecent! Hai să încercăm să ne păstrăm decenţa.
Nu, nu sînt de partea lui Geoană, şi nici de partea lui Băsescu, mai ales după incidentele prezentate în seara asta.
Am un fiu de 12 ani. Sînt subiectiv.
Draga Marius,
ai retinut comentariul meu dar nu l-ai publicat ceea ce dovedeste bias-ul tau electoral idiferent de ce sustii oficial (de ce e asa de greu sa gasim oameni autentici, chiar si printre pastori?). Indecent comentariul meu? Ma dezamagesti. Textul bancului tau cu aluzii sexuale explicite este atunci pornografic. Iarta-mi acest comentariu indecent.
draga Cristi,
comentariul este publicat. A fost on line şi unul dintre ele mai este şi acum.
Despre Bias-ul meu electoral eu zic să mai aştepţi un pic. Cred că te grăbeşti.
Da, de acord: este foarte greu să găsim oameni autentici chiar şi printre păstori… sau… găsim oameni (cu greşeli şi păcate ) CHIAR şi printre păstori (care sînt oameni în carne şi oase, cu o inimă despre care Scriptura spune … deznădăjduit de rea şi nespus de înşelătoare sau invers… ). Ce surpriză!!!!
Spui tu: „Mă dezamăgeşti”. Nimic nou. Am dezamăgit pe multă lume. Blestemat e omul care se încrede în om. Omul este o trestie care îţi străpunge mîna, dacă te sprijini de el.
„Bancul” nu este banc.
Istorioara nu-mi aparţine.
„aluzii sexuale explicite” .. cred că eşti mult prea sensibil pentru un astfel de blog atît de dur şi vulgar.
nu e nici o problema. 🙂
Cristi, ai niște poze superbe pe picasa. Care sînt făcute de tine?
ma bucur sa aud acest lucru.
cele facute de mine sunt cele fara un autor la titlul albumului. fiind organizatorul activitatilor (drumetii la munte, escalada sportiva) mi-am asumat raspunderea arhivarii iesirilor pe aceasta galerie. asa se explica prezenta majoritara a pozelor facute de cei care ma insotesc.
Mulţumesc, mă voi uita mai atent!