Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Citeam aici si urmaream in acelasi timp un documentar in Kazahstan. Un baiat canta la un instrument bizar cu coarde numit dombra (probabil un termen rusesc) . Ai auzit cumva de acest instrument? Out of curiosity. Oare exista instrumente specifice doar unei culturi sau tari?
draga Sam, dombra, domra este un instrument care este din Ukraina, se fabrica la reghin, are trei corzi si patru corzi, acordajul este simiilar viorii la patru corzi, sint si domra tenor si bass, la fel ca la balalaika,
este un instrument extraordinar
ieri am fost pe la reghin
am luat trei chitari, una dintre ele este absolut superba, absolut superba SM 70-ul, sper sa mai produca
si un Cristal cu un sunet de Cristal
frumos psalterium ul insa in primele poze nu este prezentat chiar un psalterium „original” ci un instrument ce reprezinta o etapa in evolutia instrumentului clasic. arata mai mult a tambal mic ciupit, instrument ce se poate gasi in formatile folclorice din balcani, iran sau turcia. un alt instrument cu o istorie confuza.
legat de domra, este un instrument relativ nou de la inceputul sec XX. am citit ca etnologii au ajuns la concluzia ca o balalaika (sau mandolina) a fost interpretata gresit ca fiind un instrument nou si asa a aparut domra. in ziua de azi insa domra este foarte diferita de balalaika. stiam ca se produc doar in Ucraina la singura lor fabrica de instrumente (care a avut o istorie si mai tumultoasa decat Hora Reghin).
Ps. vocea lui Philippe in clipul trei e fantastica (ca de obicei!!!!)
GS, ieri am vazut unul mai mic, dar construit mai prost. Nu este greu de construit.
da, domra este diferita de balalaika.
believe it or not.. Reghinul produce si balalaika si domra.
uite
http://www.hora.ro/pages/mandolins_ro.htm
am cintat si pe una si pe alta,
am incercat si psalterul lor
extraordinare toate
da am vazut!!!!asta nu credeam domra la Reghin! din cate am inteles singura fabrica din ukraina (singurul loc unde se producea domra) s a inchis si s a deschis de mai multe ori de la inceputul reconstructiei post comuniste…. da asa cum spuneam (sau mai degraba citeam si eu prin alte locuri!) balalaika si domra sunt acum diferite insa la origine se pare ca erau acelasi instrument.
legat de psalterul reghin, asa arata un psalterium original. daca mai tineti minte cand am fost la T.A colectionarul din Bucuresti am vazut la el cateva instrumente „neobisnuite” de care nici el nu stia ce sunt. eu cred ca sunt o forma de psalter fretat, asemenea dulcimerului „modern” american. dar e doar o teorie… daca aveti poze de atunci sa mi trimiteti si mie.
psalteriul original este si mai rudimentar decat „tambalul” mic din imaginile de pe tube. tambalul mic desi este o ruda indepartata a tambalului mare este un instrument diferit deoarece este foarte limitat. la baza insa toate instrumentele astea tsymbali, santur, santori, etc reprezinta acelasi lucru.
nu, la Reghin se face si inca bine, am vazut si incercat cu ochii mei 🙂
da, la origine acelasi instrument, ai dreptate.
tin minte acel psalterium tastat. Sigur!
da, iti voi trimite pozele. Adu-mi aminte prin email.
sint in urma cu citeva lucruri.
Tambalul este un instrument fascinant.
te poti interesa de istoric si alte alea despre tambal-cembalon-chimvalon-chimval zăngănitor? 🙂
De asemenea, instrumentul inventat de Bach după întîlnirea cu Weiss.
o sa caut.tambalul mi se pare si mie un instrument fascinant si foarte vechi, folosit atat de orientali cat si de europeni.
legat de psalteriumul tastat pe care l am vazut in vizita noastra. am ajuns la concluzia dupa ceva research ca este o forma veche rudimentara de scheitholt. germanii si nordici il considera stramos al ziterului insa americanii il aseaza in categoria mountain dulcimer – instrument care la randul lui e pus in categoria tambalelor sau psalteriului, nu stiu de ce pentru ca dupa mine nu este nici o legatura…
dau un link cu o poza sa mi spuneti ce parere aveti, astept si eu pozele cand aveti timp.
Multumesc de informatie
Observ cu placere ca exista totusi cineva care ar putea sa ma ajute sa deslusesc tainele catorva instrumente pe care le-am achizitionat si eu de la Reghin. Sunt profesoara de vioara la un liceu de muzica si am infiintat o formatie de muzica medievala cu copii mici. Am cumparat de la Regin o dromba, un psalterion cu arcus, unul trapez fara arcus, si un dulcimer. Nu prea stiu cum se acordeaza si nu stiu prea multe nici despre cum se folosesc. Daca ma puteti ajuta v-as ramane indatorata. multumesc
at Felicia Man. domra se acordeaza ca mandolina sau vioara GDAE tehnica e asemanatoare cu balalaika. dulcimerul se acordeaza in vremurile noastre DAD.
de psalter habar n am. psalterul a cunoscut multe forme de a lungul vremii si au fost cateva forme de acordaje.
at Felicia Man. am gasit linkul asta, in josul paginii are un alt link legat de acordarea instrumentelor construite la reghin. am vazut ca produc mai multe tipuri de domra si dulcimer asa ca recomand linkul pentru clarificare.
http://www.hora.ro/pages/mandolins_ro.htm
da, multumesc, GS, asta voiam sa ii indic si eu doamnei