Roman Polansky a fost arestat. Vestea a circulat de-a lungul şi de-a latul pămîntului nostru pătrat cu o viteză prea mare pentru a cîştiga timp să ne dumirim.
De aceea părerile sînt împărţite. Împărţite la ce. Asta trebuie să vedem.
Care este problema?
1. Roman Polansky a făcut o porcărie. Vezi mai sus, nu merită descrisă aici.
2. Roman Polansky a fost urmărit în justiţie. Pe bună dreptate.
3. Roman Polansky a recunoscut. Bravo lui deocamdată!
4. Roman Polansky a fugit de mîna lungă a justiţiei americane. Eh! Aici avem deja o problemă, dar… scuzabil. S-a ocupat cu lucruri mai importante decît puşcărie pe 50 de ani, nu-i aşa? Şi a dăruit lumii Pianistul, film de Oscar!
5. Roman Polansky între timp a creat nişte filme care au fost declarate de critică filme foarte bune.
6. Roman Polansky a fost iertat de victimă, din cîte se pare… sau cel puţin victima a cerut încetarea urmăririi. OAre de ce nu se termină povestea aici, cu un happy end?
7. Roman Polansky este urmărit în continuare de justiţia americană, este arestat şi va fi extrădat pentru descheierea sau încheierea dosarului.
Dilemă: putem judecăm un artist aşa de mare după regulile tuturor muritorilor, tuturor violatorilor, obsedaţilor, găinarilor, pedofililor?
Artistul poate fi judecat după alte standarde juridice decît muritorii de rînd?
Cum îl judecăm pe marele Polansky după micile noastre minţi în care abia intră preceptele unei morale (de dînşii inventată) aşa de înguste, aşa de lipsită de elasticitate?
Există ispăşire prin artă? Dacă dăruieşti ceva extraordinar lumii, poţi ispăşi într-un alt plan?
Ce se va întîmpla cu Roman Polansky de aici încolo?
Marius Cruceru 
Toata lumea se intreaba de ce exista coruptie in anumite tari, Romania Afganistan, Mexic etc. etc, iar in alte tari coruptia este minima. Raspunsul este pentru ca se respecta legea. Presedintele Bush, cind era guvernator in Texas, a respins cererea de gratiere a unei condamnate la moarte desi aceasta devenise foarte religioasa si regreta sincer omorul comis in tinerete. Aceasta arata atit respect pentru lege cit mai ales pentru victime. Cred ca Roman Polansky desi un geniu in cinematografie, trebuie sa plateasca pentru crima comisa. Daca regreta fapta este un lucru bun, o dovada si mai clara ca regretul este genuin ar fi fost daca s-ar fi predat de buna voie.
Dura Lex Sed Lex.
Octi, bine ai venit!
eh, eşti un pic cam optimist, Octi.
S-au dat graţieri şi s-au făcut erori juridice şi în Statele Unite, dar… peste tot sînt oameni şi a greşi este omeneşte. Printre atîtea condamnări care au adus satisfacţia judiciară, există cîteva erori…
ce facem în cazul acesta?
Abolirea pedepsei cu moartea? Mă refer la voi, ca la noi nu se mai poartă demult.
Bush s-a gîndit probabil în felul următor: dacă criminala a devenit foarte religioasă şi Îl iubeşte pe Domnul, să facem un act de caritate, de ce să o mai ţnem pe viaţă în puşcărie. să meargă să se întîlnească cu El, în ceruri, Ce să mai piardă timpul pe aici şi … doi iepuri deodată.. a judecat ca un pistolar texan, doi iepuri deodată.. ea în ceruri, victimele satisfăcute… win-win situation. Great!
Man, good to hear again about the american pragmatism!
oh, BTW, am apreciat ultima remarcă: da, regretul ar fi fost autentic … dar şi bărbăţia sa dovedită dacă s-ar fi predat.
Aşa… a rămas un mascul talentat, no doubt about it, but just a male, not A MAN!
„putem judecăm un artist aşa de mare după regulile tuturor muritorilor, tuturor violatorilor, obsedaţilor, găinarilor, pedofililor?”
DA, putem…
draga Dan H.
Cum putem?
Τοcmai am primit un comentariu (aiuritor, după părerea mea) din partea unui personaj care este pus la spam din pricini ca acestea şi acestea, şi pe care nu îl voi deconspira ca act de caritate, ca să nu-l fac încă o dată de rîs (reuşeşte singur de minune):
Iată cum sună aberaţia
închei citatul
Ce să mai spun că aici este cel puţin o greşeală de judecată în ceea ce priveşte categoriile (bucăţi de bronz, lemn etc, fie acestea opere de artă) versus o copilă, adică persoană umană etc. Grav, după părerea mea!
Comparaţia nu este suportată. Paralela este un sacrilegiu, dar afirmaţia merită discutată tocmai din pricina aberaţiunii ei.
Rar mi-a fost dat să citesc, dat fiind contextul, o prostie mai mare. Trebuie să ne gîndim şi ce afirmăm, unde şi ce implicaţii are o asemenea afirmaţie prin realizarea voluntară sau involuntară a paralelelor.
Dumnezeu să ierte şi abaterile noastre neuronale, teologice, filozofice şi categoriale, că Bun şi Îndurător este!
Ce noroc că, plata păcatului fiind moartea, Dumnezeu nu ne trăzneşte la fiecare prostioară.
Referitor la afirmaţia ta.
Avem următoarea problemă: Polansky artistul, adică persona sa publică, şi Polansky, persoana. Cele două ipostaze nu pot fi dislocate.
Polansky ca artist a făcut filme extraordinare.
Polansky ca om a făcut o porcărie.
Artistul şi omul nu pot fi scindaţi.
De aceea afirmaţia ta se susţine: da, nu numai că putem, Polansky va fi judecat de curţile americane după regulile tuturor violatorilor de copii.
Că şi-a cerut iertare? S-ar putea să conteze. Aşa să fie!
Că victima cere întreruperea urmăririi? Da, s-ar putea ca şi asta să conteze.
Ce, La M.Jackson n-au contat cele milione de dolari?
Aici problema, cum pare să sesizeze spamatul, nu este problema americanilor (consideraţi proşti, incuţi, necultivaţi la artă, pariez că anumite opere de artă ale lui Brîncuşi la acelaşi moment al istoriei ar fi fost tratate ca fier vechi şi de vameşi francezi şi de cei olandezi şi de cei britanici. Pariez! Ultima mea experienţă la Charles De GAulle în Franţa a fost extrem de tristă cu vameşii de acolo, iar la Londra te întîmpina vameşi care ştiu engleză mai puţin decît un copil de clasa a II-a la noi, cu turbane pe cap şi mirosind puternic a mîncare orientală), deci.. nu este problema americanilor, este problema lui Polansky.
V-aş ruga să vă puneţi punţin în pielea tatălui acelei fetiţe – acum femeie de 45 de ani – fie acesta filmofil de cea mai ridicată rasă şi tot doreşti castrarea chimică a unui asemenea exemplar.
cu un pic de mood thymotic,
Poganic Vamovici Scalpelov
Mi se pare ca spamarea unui comentator face ca orice alt comentariu al aceluia sa intre direct la spam. Nu sunt sigur insa.
Daca asta doreste moderatorul, este ok, dar daca se doreste ca acel comentator, revenind eventual cu un alt comentariu, ‘randuit’, sa fie aprobat, este recomandabila stergerea, nu spamarea.
Repet, nu sunt sigur. Dar din ce am citit, fugitiv, pe undeva, mi se pare ca algortimul de protectie anti spam poate trimite acel comentator la spam si pe alte bloguri, probabil daca un numar suficient de moderatori l-au setat la spam.
Tocmai din acest motiv mai verific si spamul uneori, mi s-a intamplat sa dau de comentarii ne-spam acolo.
Nu neapărat, Vasile,
Spamarea se face automat, doar dacă treci comentatorul respectiv în cele două liste negre pe care le oferă wP şi numai pentru tine.
nu poţi influenţa alte bloguri.
spamarea este cea mai sigură, spamarea cu listă neagră este cea mai eficace.
Dacă ţi-a intrat cîte ceva la spam este ori din cauza faptului că acel comentator are IP dinamic, ori a făcut o greşeală la nume sau adresa, ori şi-a uitat id-ul, iar uneori WP are erori.
Este o platforma mult prea mare şi greu de controlat.
Se uita prea usor ca aceluiasi Brancusi i s-a facut dreptate de catre justitia… americana (Brancusi – statul american 1-0, pe teritoriu american!)! Si ca foarte multe lucrari ale lui Brancusi au fost cumparate de americani „inculti”, in timp ce in Romania erau considerate arta „decadenta” de catre academicieni „culti”…
1. Exact!
2. Exact!
3. Exact!
şi să nu uităm că şi acum la Tg. Jiu este jale şi prăpăd în felul în cre au fost „restaurate” masa, poarta şi coloana şi împrejurimile. A fost un întreg scandal cu pietrişul pus împrejur.
Această marotă a Europei culte versus America incultă este doar în mintea celor care nu cunosc cultura americană în profunzime şi careu au călătorit în Europa doar pînă în Cehia şi înapoi.
Ahhhh! AC-ul spus prostia? S-a dat singurel de gol!
Ia sa te vad acum cum te mai relationezi dragoste la el! 🙂
Aşa cum am spus, uneori tăcerea e de aur. În blegosferă uneori este de diamant.
1. Repet: faptul că nu l-am deconspirat este un act de caritate. Dacă s-a făcut singur de rîs…este problema dînsului. Părerea mea este că merge pe un drum autodistructiv din care nu-l poate opri nimeni. Se pare că o caută cu lumînarea, dar nu va găsi aici ce caută. Acesta este un alt motiv pentru care dînsul este la spam. Să poarte războie inutile cu cine şi unde doreşte dînsul. Aici s-au încheiat disputele sterile cu Alin Cristea.
2. nu lua în derîdere acţiunile mele faţă de Alin Cristea. Dumnezeu îmi va judeca inima pentru ce am făcut bine sau rău. Am încercat să fac bine, dar „binele pe care vreau să-l fac…iată ce fac şi răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac…” Trebuie să îţi aduc aminte că Alin Cristea a cerut să fie, citez, „lăsat în pace”, cerinţă pe care eu am luat-o în serios. Asta a însemnat, după cum s-a văzut în dialogurile publicate de dînsul pentru mine şi faptul că orice formă de dialog este întreruptă. Am respectat dorinţa dînsului, în consecinţă este o formă de respect şi faţă de persoană, nu-i aşa?
3. Eu nu mai am cum altfel să îmi manifest dragotea creştinească („greţoasă” sau nu, după calificările dînsului ) din moment ce dînsul a fracturat complet relaţia pe care eu o propusesem (mult mai dificilă şi mai complicată şi cu mai multe provocări). Publicînd discuţiile din privat a distrus orice urmă de încredere reciprocă pe care se poate construi orice relaţie. Chiar şi adversarii cei mai înverşunaţi prezintă o formă de minimală încredere unul faţă de altul (de studiat teoria strategiilor militare sau tehnicile de arte marţiale). Pe un asemenea nisip (care nici măcar nu zîmbeşte) nu se poate construi absolut nimic. ÎN URMA EVENIMENTELOR DIN ULTIMUL TIMP Am renunţat la orice formă de dialog, care presupune minimală încredere, cu Alin Cristea.
4. Şi pentru că tot ai intrebat, Patrix, aş califica acest tip de relaţionare la dînsul (repet, ca să nu se uite, LA INIŢIATIVA şi ÎN CONSECINŢA actelor dînsului) ca o non-relaţie, termen care îi aparţine de altfel.
sper într-adevăr să obţină pacea.
Bătrînii noştri se salutau cu „pace şi bucurie”.
Pe amîndouă să le obţină.
În rest, Matei cap. 5 ne spune şi ce să facem în astfel de situaţii… binecuvîntaţi şi rugaţi-vă pentru cei ce vă blastămă şi pentru cei ce vă prigonesc.
PS.
tocmai am citit întreaga serie despre ură şi resentiment de pe blogul http://www.tismăneanu.wordpress.com. Merită! dacă tot ai timp de hălăduit pe bloguri, mai de folos este acea lectură, care apare uneori prea teoretică decît studycases pe care le poţi găsi atît de la îndemînă prin readerul tău.
Succes şi spor la lecturi mai constructive.
Bine cum vrei vere dar ce face ACu CENZURAT DE MODERATOR
Oricum textele alea te avantajeaza pe tine si arata si mai bine uratenia caracterului lui.
Sa-ti fie invatatura de minte cu cine mai discuti pe mess! 🙂
Draga Patrix,
aşa cum nu eşti moderatorul de serviciu, nu eşti nici psihiatru, nici psihologul de serviciu.
Dianosticele se dau în altă parte, nu aici pe blog.
Da, îmi este de învăţătură de minte, dar voi continua să discut cu cine doresc.
Ţin să îţi spun că dacă este ceva de care să ne ruşinăm atunci cînd ne sînt scoase messurile în public, la fel trebuie să ne gîndim că vom da socoteală de orice cuvînt nefolositor în ziua marii judecaţi,
mai bine să mă judece fraţii cum pentru orice cuvînt nelalocul lui decît Dumnezeu în ziua judecăţii.
Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu!
Deci… spre bine.
Dacă tot ai reuşit să te abţii de la alte comentarii, abţine-te şi de la diagnostice.
Cred ca Polansky trebuie apreciat ca artist si judecat dupa legile statului.
In istoria muzicii, a artei in general, exista cazuri de muzicieni cu un caracter execrabil, dar de un talent exceptional.
Si Hitler avea talent. La pictura!
citez
EDITAT DE MODERATOR
Draga Patrix,
1. te rog nu îmi mai pune textele lui Alin Cristea pe blog. cînd va avea ceva important sau semnificativ de spus voi sesiza singur. Deocamdată repet ce am mai spus, mă interesa persoana Alin Cristea, nu blogărul, nici autorul, în genere nu ma intereseaza ce afirmă sau ce face dinsul. Si ca veni vorba de blogging, dinsul nu poate sa faca ce fac eu, iar eu nu vreau sa fac ce face el. Deci este loc pentru amindoi in bolbologlogosferă.
2. Am considerat un act de caritate ca nu l-am facut de ris. Vorba poetului de cintare: daca tacea, filozof raminea. Asa cum spuneam, dinsul insista sa se faca de ris.
Ce părere aveţi despre asta?
N-am ştiut unde sa pun intrebarea
http://life.hotnews.ro/stiri-showbiz-6209276-video-andreea-balan-lanseaza-piesa-despre-dumnezeu.htm
OFfff!!! Iată este luni şi deja topul prostiilor săptămînii este ocupat, cel puţin primele două locuri. Oare ce va urma în următoarele zile? Se anunţă o săptămînă grea, aşa cum intuiam aseară.
Nu-i adevărat. Andreea a compus o piesă despre dragoste, despre dragoste aşa cum o înţelege dînsa.
Draga Flautu, Toboşarul de servici pare să nu facă distincţie între diferenţele radicale de sens atunci cînd încurcăm subiectul cu numele predicativ.
Dumnezeu este dragoste! da, este o afirmaţie adevărată, se regăseşte în Scripturi, poate fi verificată pe propria piele.
Dragostea este dumnezeu! şi aceasta este o afirmaţie adevărată pentru o superwoman ca Andreea Bălan. Se pare că dînsa n-a ajuns la capăt cu verificările.
Cu toate acestea se poate ca autoarea cîntecului să fi fost mai trează la gramatică decît reporterul, compunînd o piesă despre dragoste, acela este subiectul.
Am un cîntec pe versurile Psalmului 137.
se potrivesc de minune cu situaţia.
poate că îl voi posta cîndva, numai să capăt curaj!
Mulţumesc pentru sesizare. Scuze celor cu alergie la prostie!
Şi înca ceva
http://www.hotnews.ro/stiri-international-6209893-arestarea-lui-polanski-afecteaza-grav-imagine-elvetiei-este-palma-fata-tuturor-cineastilor-berna.htm
de data asta la subiect 🙂
Şi ce dacă sînt şocaţi!
Probabil şi fetiţa de 13 ani a fost şocată.
Este oare vreo legătură între vizionarea filmelor în exces şi dereglările la nivelul bunului simţ?
Atitudinea fata de genul asta de fapte ar trebui sa aiba in vedere in primul rand victima si nu agresorul.
Cineva a suferit, viata cuiva a fost distrusa pt. ca un individ anume a crezut ca un talent iesit din comun intr-un anume domeniu, il ridica mai presus de reguli si legi.
Cazuistica se face plecand de la principii si reguli clare. Violul este o crima, pedofilia este o crima.
Pe domnii care cauta nuante acolo unde nu este cazul, ii invit s-o faca dupa ce-si imagineaza ca victima este propria lor fiica. Si daca, facand asta, continua sa gandeasca la fel, probabil c-ar trebui sa se gandeasca serios la autocastrare…
🙂
Asta spuneam şi eu, nu?
Sper ca domnul cu acel comentariul penibilissim să aibe măcar atîta imaginaţie. Arta nu este mai presus de viaţă, creaţia mai presus de persoană.
De asta am scris şi împotriva Baladei Meşterului Manole.
Acolo avem o problema puţin diferită, dar se pune următoarea chestiune: arta merită orice sacrificiu?
Mi-a placut textul! Intr-adevar, cam neprofesionist mesterul!
Acest subiect nici nu ar trebui discutat in cercurile noastre crestine .Fapta fara credinta e moarta .
Viorica, distincţiile fapte-credinţă ni se aplică nouă, creştinlor, de la Polansky n-am decît minimele aşteptări de cetăţean civilizat. Adică şi eu aş aştepta justiţia în cazul în care fiica mea ar fi agresată în felul în care a fost agresată, ispitit fiind tare să îmi fac singur dreptate.
Cineva vorbea azi de Polansky ca unul căzut între tîlhari. Hmmm şi fetiţa ce reprezintă în parabola asta, măgarul, cei doi poli sau hangiul?
hmm, cumva Polanski e in galeria persoanelor care nu merita mai multa atentie decat un infractor de rand.
Pana la urma ce a facut el e aberant si sper ilegal in orice colt al lumii.
Din cate am citit a fugit din US pentru ca ajunsese la un settlement si judecatorul avea de gand sa refuze intelegerea ca sa-l bage la inchisoare. Asta e o chestie extrem de neplacuta pentru judecatorul respectiv.
However, castrarea chimica de care zici mi se pare abuziva. Da, e un infractor si trebuie sa-si ispaseasca pedeapsa dar de aici pana la a-i crea o dizabilitate ca si om e cale lunga. Ne intoarcem la taie mana hotului si scoate ochiul perversului.
Nu e normal sa ii desfiguram pe oameni pentru o greseala pe care sunt (poate) gata sa o plateasca.
Ganditi-va si la Alan Turin si castrarea lui chimica pentru ca era homosexual.
Alan Turin a avut un rol enorm in incheierea razboiului mondial – the sequel adica decriptarea Enigmei.
N-a contat efortul lui si calitatile de informatician si ideile care inca sunt folosite in inteligenta artificiala…
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing
Inca un motiv pentru care moralitatea nu vine din carti (hint), ci ar trebui sa vina din oameni.
DEA, cam asta spuneam şi eu.
eu zic ca e pedeapsă mai mare să stai în inchisoare necastrat chimic. ESte ca la Calvin cu SErvetus, mai bine îl decapităm decît să îl prăjim. 🙂
Pingback: Roman Polansky « blog Aurel Mateescu
Interesant: http://www.hotnews.ro/stiri-6227905-video-ctp-despre-cazul-polanski-liber-sau-inchisoare-bonus-spun-cineastii-romani-despre-arestare-care-scandalizat-europa.htm