Linkomandări pentru „şcolari”: eroarea numită „cărţoaia”, a timesaver, productivity tools, good writing, bibliophile?, literalism in translation, research resources, un bun învăţător..

Doi teologi, unul liberal, altul conservator, se întîlnesc:

– Auziţi, voi de ce nu ne spuneţi nouă „fraţi”, întreabă liberalul? Spuneţi-ne „fraţi”!

– Bine, aşa o să vă spunem, dar numai dacă ne numiţi şi voi pe noi „savanţi” (scholars).

Iată cîteva link-uri care ne vor ajuta să ajungem mai şcoliţi, ca să le facem în ciudă fraţilor 🙂

The Big Book Fallacy, iată o altă greşeală tehnică. Poate fi pusă alături de celelalte, înrudită cu Magister Dixit.

Bible Study Tools,

Critica textuală… timesaver?

REcommended productivity tools? Noi lucrăm cu capul, dar uneori este important şi unde şi pe ce îţi pui… coatele,unde pui cărţile, cu ce fel de pixe scrii etc.

Şase cărţi despre cum poţi să scrii bine AICI.

De ce ar trebui să fim bibliofili ca evanghelici? Să mai citim şi altceva în afară de Biblie? De ce?

Literalism and translation..

Theological perfectionism.

Cît umblăm uneori pe net după resurse pentru cercetare? IAtă aici o listă bună pentru cei care se ocupă de Noul Testament şi nu numai.

Ce înseamnă a fi un bun învăţător?

A Gospel Centered Reader…

Why I write in my books?

Unbound Bible.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Linkomandări, Periegeza. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Linkomandări pentru „şcolari”: eroarea numită „cărţoaia”, a timesaver, productivity tools, good writing, bibliophile?, literalism in translation, research resources, un bun învăţător..

  1. adrian zice:

    Apropo de ‘The Big Book Fallacy’… As mai recomanda o carte extrem de utila, aparuta in romaneste la Ed. Trei: „Cum sa gandim corect si eficient” de Nigel Warburton (trad. Carmen Dumitrescu, cu o prefata de Sorin Vieru). Sunt enumerate aproape toate sofismele. Cartea se citeste foarte usor (este accesibila si unui elev de liceu) si se completeza perfect cu o alta carte dintre cele 6: ‘A Rulebook for Arguments’ (aceasta carte – sau ceva asemanator macar – ar trebui studiata in facultati, este un fel de curs de logica aplicata).
    ‘On writing Well’ a devenit deja un fel de manual clasic in scolile din vest. Ma intreb de ce nu se promoveaza si la noi astfel de carti… Terminam facultatile si nu stim sa citim si sa fisam o carte (nu mai vorbesc de a scrie o carte). Imi mai permit sa recomand cartile lui Mortimer Adler: ‘How to Read a Book’, ‘How to Listen’, ‘How to Write a Book’. Am avut sansa unui profesor extraordinar care nu mi-a dat voie sa incep stagiul cu dansul pana nu am citit cartile lui Adler.
    Si o ultima recomandare: ‘Being Logical – A Guide To Good Thinking’ (de McInerny).
    Multumesc foarte mult pentru linkomandari, aveti „miros” foarte bun la carti. 🙂

  2. Esential zice:

    ….:)))). Tare cu savantii..:)))

  3. Cornelius zice:

    Adrian,
    Foarte buna observatie, ai pus degetul pe rana. Creativitatea, gindirea si vorbire in public trebuiesc stimulate. Problema este cu sistemul didactic de educatie care nu s-a schimbat mult de la revolutie si pina in prezent. Iesisem de la facultatea din Timisoara si cu toate ca era plin de technologie si stiinta nu stiam mare lucru la partea humanista: sa scriu o scrisoare, s-a imi pot exprima sincer is respectuos simtamintele, opiinile, sa aduc un argument, sa particip la o dezbatere, etc. O reforma care duce la o balanta in sistemul de educatie trebuieste inceputa imediat.

    • Marius David zice:

      Dragilor Adrian şi Cornelius, chiar azi am avut o şedinţă de trei ore la Radio Vocea Evangheliei şi am încercat să găsim soluţii şi idei epntru criza enormă de creativitate în ceea ce priveşte discursul nostru public şi mai ales muzica.
      Sistemul de educaţie românesc dă, în ce cel mai fericit caz oameni relativ informaţi, dar nu FORMAŢI.
      Ucenicia lipseşte ca metodă şi concept cu desăvîrşire, chiar şi la nivele înalte de masterat şi doctorat.

    • adrian zice:

      Sa va spun despre o patanie de-a mea… Inca din liceu am strans un teanc de caiete si agende cu carti fisate. Dupa ani de zile am descoperit ca nu am indicat de multe ori sursa cum trebuie (sau, mai grav, nu am indicat-o deloc!). Astfel mii de pagini cu fise de lectura imi sunt astazi de nefolosit (sau cer un efort prea mare de „redescoperire” a sursei).
      Pur si simplu, nu am stiut cum se face o fisa de lectura!
      Abia dupa facultate, harul de a intalni un Profesor exceptional m-a facut sa pricep cate ceva si sa ma lamuresc in privinta unor chestiuni aparent banale. Cam tarziu pentru mine!
      Sfat pentru cei tineri: profitati de anii tineretii si invatati aceste lucruri simple dar extrem de importante, de care pomeneste si Cornelius!

  4. adrian zice:

    Multumesc Marius Cruceru pentru acest link!
    Ce va spuneam? „Mortimer Adler’s classic How to Read a Book is based on the traditional common-sense logic of the “three acts of the mind” [simple apprehension, judging, reasoning]. . . . If I were a college president, I would require every incoming freshman to read Adler’s book and pass a test on it before taking other courses.”
    Profesorul meu a avut dreptate sa ma oblige sa citesc „How to Read a Book” a lui Mortimer Adler!

    • Marius David zice:

      RArissimi profesorii care s-au ocupat de retorică, de argumentare, de greşelile de demonstraţie.
      Se pare că acum au dispărut cu totul de prin şcoli adepţii retoricii clasice.
      se vede asta din lucrările pe care le citim, fie acestea de master sau doctorat.

  5. Marius David zice:

    Some notes from Peter Kreeft’s Socratic Logic (pp. 28-33):

    There are three kinds of thoughts, or three acts of the mind:

    1. Simple apprehension [understanding a simple term–e.g., „man”]
    2. Judging [relating two concepts by predicating one term of the other–e.g., „man is mortal”]
    3. Reasoning [relating two or more judgments with a conclusion–e.g., „man is mortal; I’m a man; therefore I’m mortal”]

    These three acts of the mind result in three mental products:

    1. Concepts (the products of conceiving)
    2. Judgments (the products of judging)
    3. Arguments (the products of reasoning, or arguing)

    Expressed logically these are:

    1. Terms
    2. Propositions
    3. Arguments (most commonly, syllogisms)

    These logical entities answer the three most fundamental questions:

    1. A term answers what something is.
    2. A proposition answers whether something is.
    3. An argument answers why it is.

    These logical entities also reveal three aspects of reality:

    1. Terms reveal essences (what something is).
    2. Propositions reveal existence (whether something is).
    3. Arguments reveal causes (why something is).

    These logical entities can be judged logically good or logically bad:

    1. Terms are either clear or unclear (=ambiguous).
    2. Propositions are either true or false.
    3. Arguments are either valid or invalid.

    To make a convincing argument you have to fulfill all three of the following conditions:

    1. Your terms are clear.
    2. Your premises are true.
    3. Your logic is valid.

    If you want to critique someone’s argument, you have to show an error in just one of the following:

    1. They are using a term ambiguously.
    2. They are using a false premise.
    3. They are committing a logical fallacy (i.e., the argument is invalid; the conclusion does not follow from the premises).

    • adrian zice:

      Foarte consistente si bine alese aceste note.
      Ar trebui sa le citim macar o data pe saptamana, sa ne intre in reflex.

      • Marius David zice:

        draga Adrian, mă voi gîndi la asta.
        Sînt o mulţime de resurse foarte faine.
        Acum, aflîndu-mă pe ultima sută de metri cu o carte, poate că voi face mai multă economie de cuvinte aici, pentru mai multe link-uri cu pietre preţioase din afară.
        Ultima dispută obamano-americano-romîneasco-familialo-etceterao m-a descurajat încă o dată că, români fiind, prin România sau Americi, avem disciplina şi raţionalitatea de a purta o discuţie civilizată.
        Se pare că şi ce care au plecat de multă vreme dintre noi încă şi-au păstrat reflexele pur româneşti, iar lecţiile de dezbateri de la şcolile din Statele Unite şi de retorică nu au rămas cu prea multe urmări.
        sper să învăţăm mai mult, citind mai mult despre dezbaterile altora.

        • adrian zice:

          Din motivele pe care deja le-ati enumerat am evitat, dupa cum se poate vedea, implicarea in discutia despre Obama&Comp…
          Si sunt tot pe ultima suta de metri cu cartea, asa ca va inteleg. Recitesc si as tot schimba…

          • Marius David zice:

            te rog sa imi spui unde ai schimba, voi lucra la o noua editie, o recenzie m-ar ajuta enorm.

          • adrian zice:

            Stati putin, cred ca ne gadim la lucruri diferite!
            Eu ma gandeam la propria mea carte (la care „as tot schimba”…). 🙂
            Nu am vrut sa spun ca „as tot schimba” la cartea dvs. Indrazneala asta, vecina cu impertinenta, nu ma caracterizeaza. Presupun ca este vorba de cartea despre Predica de pe Munte (sau e vorba de altceva?).
            Vroiam sa va spun ca inteleg ce inseamna sa fii „pe ultima suta de metri”.

            Totusi, daca va intereseaza parera mea as putea s-o v-o dau. Numai ca nu inteleg exact la ce va referiti.
            Imi cer scuze pentru incurcatura.

            • Marius David zice:

              Eu mă refeream la Întoarcerea, despre care am mai discutat, mai ales că acum este on line.
              Aş schimba cîteva lucruri la ea.
              Da, mă interesează părerea oricui mă poate ajuta saă fac lucrurile mai bune.

              • adrian zice:

                Am inteles!
                Recitesc „Intoarcerea” cu glas tare (o inregistrez audio pentru fratele meu – proaspat fan Cruceru :-)).
                Nu vreau sa va flatez, dar, asa cum am mai spus, cartea asta face partea din categoria acelor carti pe care mi-as fi dorit sa le fi scris eu. 🙂
                Fiind una dintre cartile mele de „suflet”, nu pot fi un recenzent foarte obiectiv. Imi place si gata. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui sa modificati nimic in ceea ce priveste fondul. Probabil ca unele forme de exprimare s-ar putea „rafina”, pe ici, pe colo, prin punctele neesentiale. Mici corecturi pe text, nimic mai mult. Daca observ ceva concret va trimit.
                Cartea, prin echilibrul ei stilistic si densitatea de idei, desi este scrisa de un „patratos” mi se pare destul de „rotunda”.

                Daca tot e vorba de recomandari, mi-as permite una singura: cred ca ar fi binevenita o editie mai groasa, in care sa introduceti si texte noi (adica o editie cu o „rotunjime” cu circumferinta mai mare).

              • Marius David zice:

                Mulţumesc, mă voi gîndi şi voi scrie cu mai multă grijă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.