Post, aşa se cheamă un astfel de articol în limbajul blogărilor. Postăm des-(tul), dar… nu postim destul.
Poate că tocmai asta este problema blogosferei evanghelice româneşti, că postăm fără să postim. Poate că tocmai de aceea arătă aşa cum se citeşte.
Scriem posturi, nu ţinem post și din cauza aceasta uneori ne pierdem busola spirituală atît în judecarea noastră cît și în judecarea altora. Ne asumăm postu᾽ri (a se citi cu accentul pe ultima silabă) ideologice, dar am uitat postura lui Daniel din faţa ferestrei de trei ori pe zi. Chiar ieri citeam împreună cu familia despre acest obicei al lui Daniel, menținut și în ciuda persecuției.
Omonimul post, despre care găsim scris în cartea profetului Isaia cap. 58 înseamnă mai mult decît abstinenţa de la alimentaţie dezlegarea lanţurilor şi legăturilor robiei şi răutăţii. Poate că tocmai de asta este atîta revărsare de răutate, de mînie, de thymos pe blogurile noastre, din pricina îndesirii și îndestulării cu postări în dauna postului de răutăciune.
Există un soi de draci, ne spune Mîntuitorul care nu iese decît cu post şi rugăciune, noi încercăm să-i scoatem cu post (postări) şi în loc de rugăciune, multă „gurăciune„, dat din gură, spurcîndu-ne unii pe alţii ca „la uşa cortului”. Acel soi de draci nu iese cu postări şi gurăciune, numai cu cele unelte rostite de Domnul.
În cort ne aşteaptă Domnul la întîlnire, în tăcere, post de vorbă şi în rugăciune, vorbire cu El.
Post – postare?
Rugăciune – gurăciune?
Ce urmează acum?
Un post de postări? Nu.
O serie de postări despre post? O idee bună?
O postare despre rugăciune?
O rugăciune despre post?
O rugăciune despre postări?
Postări cu gurăciune?
Alegeți voi, dragi prieteni!






Eu mi-as dori o serie de postări despre post.
SE face, clientul nostru… victima noastră!
http://angelzori.wordpress.com/2009/09/15/stop-va-rog-opriti-va-e-prea-multa-jertfa-pe-un-altar-necurat/
draga Lia, mulţumim pentru apelul tău.
Poate că cea mai mare pedeapsă este tocmai amestecul nostru, al celor enumeraţi de tine acolo în aceeaşi oală.
Aşa îmi trebuie! 😦
..iar eu mi-as dori o serie de zile de post,fie ele cu postari sau ba;
..rugaciune ca si Daniel,chiar ma gandeam odata de ce nu am face si noi rugaciunile de trei ori pe zi
(in afara de cele mici si neincetate)si nu de doua(dimineta,seara)
…imi doresc mai multa intelepciune primita prin rugaciune,fara guraciune . 🙂
Corect! Vin şi postările despre post şi cîteva postări surpriză pentru familişti săptămîna ce vine!
Da, ce bine ar fi dacă ne-am ruga fiecare măcar de cîte ori clickuim pe bloguri. Dacă cei 700 de vizitatori care vin pe aici şi care click-uiesc de vreo 1800 de ori pe zi în medie s-ar ruga de atîtea ori de cîte ori puşuiesc butonul mausului… am obţine aproape 3 ori pe zi, nu-i aşa, Elisa?
Vorbesc de funie în casa spînzuratului? 🙂
Marius David este o rugaminte , nu o bata. Este o petala dintr-un Buchet nu un tep cu care sa impung e cineva.
Am înţeles, Lia. Nu-i problema!