Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Ma bucur enorm ca un pastor a „indraznit” sa dea macar un link catre site-ul organizatiei Bnei Baruch. Din pacate nimeni nu va intelege nimic din Zohar, fara instruirea necesara.
Tot ca pastor v-as recomanda macar sa vizionati cateva lectii ajutatoare necesare descifrarii. Lectiile traduse in romana le gasiti la adresa shanti-spirit punct ro (sectiunea cursuri pentru incepatori).
Mulţumesc, stimate Hubert Cumberdale, ce mare îndrăzneală? 🙂
Există şi traducerea în limba engleză.
Am un coleg care mă poate ajuta.
Mulţumesc pentru recomandări.
Dă clic pentru a accesa kabbalah-in-cuvinte-simple.pdf
Aici e o carte introducatoare.
In rest fiecare cu punctul sau din inima :).
Ed. Herald a tradus Zoharul in romaneste (am impresia ca au tradus un text din engleza!). Tot Herlad a mai scos o carte despre Kabbalah de Papus (se pare ca nu e cine stie ce, dupa cate zic specialistii).
Un prieten ebraist nu recomanda decat Scholem si Idel, adica „artileria grea”. La mine nu prea a mers, am facut armata la infanterie. 🙂
Nuca tare Kabbalah…
O buna introducere romanesca in „atmosfera” misticii evreiesti mi se pare ‘Golemul’ lui Gustav Meyrink, o carte mare, dupa parerea mea.
Mulţumesc, Adrian şi Hubert,
Am reţineri, Adrian, faţă de editura Herald şi profesionalismul producţiilor de acolo.
Asa e, nu sunt prea seriosi. Dar au scos autori la care visam de mult (Puech, Corbin, von Harnack, Cullmann, Tillich, Teilhard de Chardin, Karl Barth, Paul Deusen, Coomaraswamy s.a.). In fata unor astfel de autori, mi-e greu sa nu umblu la portofel, chiar daca nu am incredere in editura… Inca mai sunt legat de cartea tiparita pe hartie. Cumpar carti de la Herald in lipsa altor versiuni. Nu m-am adaptat suficient la cartea electronica…
Au scos si carti serioase. Exemplu: Coranul in traducerea lui George Grigore. Se pare ca este cea mai serioasa versiune in limba romana.
Nu vreau sa-i apar, e drept ce spuneti.
da, dar din păcate s-a tradus literatură antică din engleză, din franceză… este o crimă.
Îl cunosc personal pe Domnul George Grigore, un om de mare finețe intelectuală și de o smerenie complexantă.