Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Imi place mama ta…sarcastica…te pune pe foc si te face sa treci la actiune.
Ma lupt cu nepotii mei care n-au nici o dorinta sa faca nimic altceva decit sa joace tot felul de games la computer. Si nu am gasit inca cuvintul sau formula magica cu care sa-i urnesc din loc. Ironia mamei tale pare ca a fost de efect!!!
Si m-ai purtat in trecut …pe vremea scolii de muzica…si a „burdunei”…cum ii ziceam eu la violoncel…
Ce mai vremuri…
Rodica, da, mama a fost din cînd în cînd ironica și asta m-a ajutat.
SE pare ca m-am molipsit. Asta imi zic prieteni.
Asa este obiceiul romanilor ,sa-si dai copii la scoala sa invete un instrument .Eu nu am avut bani sa-i dau la muzica in particular dar i-am dat la casa pionerilor si au invatat la instrumente de suflat ,sotul meu canta la trompeta .Mai tarziu au invata la toate instrumentele ,pian ,vioara ,chitara ,am pe unul foarte talentat la muzica ,Si culmea nepotii la fel ii urmeaza .Una din ele a fost dirijoare la fanfara scolii ,a participat la multe concursuri la care au castigat locul 1 .Cea mai mica de 8 ani mi-a venit intr-o zi cu un flaut sa ma intrebe daca imi place ,dar dupa 3 zile nu i-a placut l-a schimbat pe clarinet .Se zice ca din 3 romani 2 sant poeti si unul cantaret .
clarinetul…cine s a apucat de muzica si nu a suflat la clarinet?! e un instrument de care te indragostesti imediat ce scoti prima nota (cu toate ca prima nota poate sa apara greu!). am si eu tube cu clarinet putin diferit. Benny nu mai era tanar dar inca suna bine, Hampton deasemenea si restul.
Da, GS, BEnny G a fost unul dintre modelele mele la clarinet.
inconfundabil stilul.
Ceea ce este de reținut este faptul ca in mod inexplicabil pentru mine clarinetul si-a cistigat un rol de primadona in cadrul muzicii Klezmer. Asta este probabil explicatia pentru care unii dintre cei mai buni instrumentisti vin din mediul evreiesc.
NU NEAPĂRAT! Este o iluzie ceea ce afirmi!
Dar e normal să susții ”mediul evreiesc” . DAVID!
Rodica,
As vrea sa va propun eu o solutie care mi se pare intr-adevar magica: desfiintarea cel putin a televizorului, daca nu si a calculatorului din casa. E atata liniste la mine in familie fara ele… si nici nu le duc dorul. Atata timp rascumparat, asa de multa liniste cum nu-mi imaginam; cu adevarat ca intr-o magie.
Digitatia la acest instrument este dificila, dar prin exercitii si munca multa, oricine poate deveni un profesionist daca este cu adevarat pasionat. Registrul este intr-adevar foarte larg: de la notele grave unde recunosti usor sunetul dulce al lemnului din care este produs instrumentul, cu fiecare semiton in urcare, sunetele devin atat de ascutite incat ai impresia ca manevrezi un bisturiu cu care tai pe creier. Eu nu am apucat sa invat la el dar as vrea sa-i insuflu fiului meu dragostea de acest instrument atat de fascinant.
noi am facut asta, Don, si este bine, avem pest 20 de instrumente in casa si copiii si/au ocupat timpul cu asta.
zilele astea m-a durut sa vad adolescenti care isi petrec ziua si noaptea timpul prostiti in fata tembelizorului…
nu, digitatia nu este dificila, pare dificila ca sint atit de multe taste, dar este foarte intuitiva, ca sa folosesc un calc.
instrumentele din lemn sint foarte scumpe, peste 3000 de dolari, cele de studiu sint din ebonita, destul de bune, depinde de firma,
cu 800 de roni iei unul nou si bun,
la instrumentele de suflat recomand instrument noi,
la cele cu coarde si din lemn, instrumente mai vechi.
primelor le scade valoarea in timp,
celorlalte le creste valoare in timp.
Ce fain e sa ai o mica orchestra in casa.
Multumesc pentru incurajare, Marius. Cine stie, poate ma apuc si eu de clarinet. Am inteles ca instrumentele de suflat din lemn trebuie folosite fara pauze prea mari, altfel lemnul se usuca si ulterior crapa. La inceput voi cumpara un clarinet pentru studiu, iar mai tarziu ne vom orienta in functie de rezultate.
de ce nu, nicioata nu este prea tirziu pentru a te apuca de invatat la un instrument muzical
AM SI EU O INTREBARE DACA NU V-AR DERANJA. AM 15 ANI SI MA INTREB DACA ESTE PREA TARZIU SA MA APUC SA INVAT SA CANT LA CLARINET?
Niciodată nu este prea tîrziu pentru unele lucruri, în special pentru lucrurile importante, A învăţa la un instrument muzical este un lucru important
Clarinetul este un instrument perfect.
Două instrumente sînt perfecţionate la maxim în orchestră… clarinetul şi flautul… l-am citat pe MAestrul Sabin Pautza.
am 13 ani si cant la clarinet , dar imi doresc sa fac performanta si veti auzi de mine.de curand am aparut pe tvr3 cantand mai multe piese muzicale impreuna cu taraful scolii…
Bogdan, felicitări! Munceşte, nu te lăsa luat de valul celebrităţii şi sigur vom auzi multe lucruri bune despre tine, Sper să fii un alt Aurelian Octav Popa.
Iudita ma numesc si am o intrebare am 39 de ani si vreau sa invat la clarinet sau flaut ,care e mai usor pt varsta mea?
nu am ureche muzicala asa buna dar as vrea sa invat
buna am 12 ani si vreau sa am performante mari si invat bine ce ar trebui sa fac ca sa fie bine sa invat mai mult?
Buna ziua. Numele meu este Octavian, am 30 de ani si as vre sa va intreb , daca la varsta mea as putea sa invat sa cand la clarinet. Am sanse ?
Da, se poate, părerea mea este că se poate începe la orice vîrstă, puteți începe să învățați la un instrument muzical oricînd. Problema este cu dantura. dacă aveți o dantură sănătoasă, atunci nu este nicio problemă, pentru că ancia trebuie sprijinită în dantură.
MArius, ai cumva undeva ratacite „calcaturiel” gamei la clarinet Mi bemol? Multumesc! Victor Sainiuc
Nu le am, dar este plin internetul de prinderile tuturor instrumnentelor de suflat.
Nu m-aș băga la mi bemol, la si bemol te ajut oricînd.
Calcaturile