Unul dintre subiectele discutate atît pe blogul Pătrăţosu cît şi aici este modalitatea în care ar trebui să ne raportăm unii la alţii în polemică.
Unii comentatori doresc o atmosferă cu lire şi puf de pene de îngeraşi, înrozată şi umplută de triluri de păsărele. Nu-i genul meu şi nu cred că acesta este spiritul creştinismului, roz-bombon bleg.
Alţii sînt foarte asprii, pînă la aciditatea corozivă, dornici să dea cu părerea şi cu vorba fără menajamente, uneori dincolo de limitele civilităţii.
În cele mii de comentarii şi de pe Pătrăţosu şi de aici am văzut toată gama, chiar şi dincolo de cele 8 octave :), de la registrul foarte grav, pedal, pînă la registrul acut, dincolo de limita auzibilului.
Cum ne găsim echilibrul?
Cred că primul pas constă în înţelegerea conceptului de dezbatere, diferit de conceptul de polemică.
O dezbatere nu trebuie să fie neapărat o polemică, o polemică ar trebuie să fie o dezbatere. Există şi polemici care nu sînt dezbateri autentice? Se pare că da!
Al doilea pas cred că ar trebui să fie conştientizarea mizei care stă la baza unei discuţii-dezbateri, fie aceasta şi polemică (adjectiv 🙂 ). Este important sau nu? Merită sau nu?
Al treilea pas: ar trebui să ne uităm puţin în urmă, la modelul apostolilor spre exemplu. Faptele au pasaje polemice, ce să mai spunem de epistolele pauline?
Apostolii nu au fugit de polemică. Ce putem învăţa din ce au făcut ei? După unele standarde Apostolul Pavel nu a fost deloc elegant pomenindu-l pe Alexandru Căldăraru sau pe Dima şi fapta lui, nu-i aşa?
D. A. Carson, citat de Theologica, are un gînd interesant:
Re-read Galatians. Within the space of six short chapters, Paul can be indignant with his readers, but he can also plead with them. He openly admits he wishes he could be present with them so he could better judge how he should adjust his tone. He can be scathing with respect to his opponents, precisely because he wants to protect his readers; he can devote several paragraphs to clarifying and defending his own credibility, not least in demonstrating that his core gospel is shared by the other apostles, even though he insists he is not dependent on them for getting it right. He happily connects his theological understanding to ethical conduct. All of this suggests that a mature grasp of the potential of polemical theology wants to win and protect people, not merely win arguments.
Să fugim de polemici? Nu, dar haideţi să facem o şcoală în care să învăţăm să polemizăm! Încet, cu răbdare, cu un zîmbet în colţul gurii, cu un dram de autoironie, cu spirit ludic, cînd e cazul, relaxaţi, neîncruntaţi, fără orgolii puturoase, fără mofturi de vedete, fără pretenţii de arbitrii ai eleganţei retorice, cu dragoste, dar cu fermitate, cu iubire de adevăr şi poftă de sfinţenie.
Aşa să ne ajute Dumnezeu Războinicul! (pentru cei care se poticnesc în calificarea de alături, să citească încă o dată Vechiul Testament, mai ales anumite nume ale lui Dumnezeu, ca să nu mai pierdem vremea pe o polemică inutilă 🙂 )
Marius Cruceru 
Cheia aricarui argument este foarte bine punctata de Carson:
Paul `connects his theological understanding to ethical conduct. All of this suggests that a mature grasp of the potential of polemical theology wants to win and protect people, not merely win arguments`
Atat argumentul cat si persoana sunt importante, insa acestea trebuiesc sa fie vizibile in modul in care ne relationam fata de text si fata de persoanele cu care interactionam. Deseori alergam fie dupa un argument, fie dupa niste emotii personale. Este mult mai dificil (etic vorbind) sa imbini traierea adevarului cu studierea si expunerea acestuia in domeniul teologic (sau ne-teologic).
Ideea principala este ca Adevarul biblic trebuie sa fie intelesc ca si un motor de transformare si de edificare a oricarui om. Cand acest process este stopat de intentii si interese personale (fie ele intelectuale sau vocationale), adevarul este subminat proceselor argumentative – care ofera societatii noastre mult mai multa confuzie.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Excelenta subliniere, Cosmin, da, argumentul nu trebuie sacrificat pentru persoana, iar persoana trebuie iubita si atunci cind nu sintem de acord in argumente.
problema cea mai mare a noastra, a barbatilor, este orgoliul, nu ne place sa pierdem o discutie, chiar si atunci cind simtim ca argumentele nu ne mai ajute
In acest context, confrom egocentrismului uman, cred ca este necesar sa amintim ca orgoliu ne indreapta in directia idolatriei crestine. Insa cum vom scapa de acest virus distrugator?
In urma acestor conflicte raman vieti distruse. Pana la urma un nebun vede doar nebunia din jurul acestuia.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
draga Cosmin, sint situatii inc are nu poti evita polemica, nu poti evita doar de dragul pacii,
daca parintii Bisericii evitau polemica, azi eram toti eretici…
exista situatii inc are trebuie sa iti asumi riscul, chiar daca sint destine si vieti in joc, miza este mult mai mare decit o generatie pentru unele tipuri de conflicte, de aceea polemica este de neevitat.
trebuie insa sa ne cumpanim bine motivele, ratiunile, miza
Si totusi, atunci cand protejam adevarul absolut(care genereaza aceasta polemica) suntem constienti ca suntem expusi riscurilor ce vor distruge vieti. Problema majora este ca numarul celor care sunt aruncati intr-o astfel de batalie este prea mare (si asta din cauza mandriei) – ne uitand sa mentionez ca, din acel numar mentionat mai sus, multi abar nu au cum sa argumenteze o situatie sau un subiect.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Cosmin Pascu,spune-mi te rog daca esti pastorul de la Dalci,
pe care l-am intalnit la Maru.
Sunt pastor, dar nu stiu sa fi fost in acea zona.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Multumesc..maine ma intalnesc cu fratele Cosmin,imi plac bisericile mici..ma voi duce la Dalci.Dupa poza nu semanati
…. . 🙂
dar sunt unii care isi pun chiar poza de bebelus…
Vazandu-va numele m-am gandit sa sun pentru a merge acolo la tara,stiu ca se bucura,insa nu i-am spus ca am vazut pe aici un alt C.P. . 🙂
Apostolul Pavel nu l-a menajat nici pe Petru si Marcu.
Depinde in ce scop polemizam ,cred eu.
-De placere, ton calm ..cafeluta , ironie.
-Rani nevindecate , a noua octava , ochi iesiti din orbite ,amar.
-Pentru adevar ….cum te inspira Duhul dar neranind pe nimeni .Reactia celorlalti este de obicei „de unde-o mai venit si asta” .