Ce fel de Dumnezeu avem oare? Un Dumnezeu care se joacă de-a v-aţi ascunselea cu noi!
Am auzit întrebarea de catehism: Care este scopul omului pe pămînt?
Răspuns: Să îl cunoască pe Dumnezeu şi să Îl facă de cunoscut altora!
Întrebare: Cum Îl cunoaşte omul pe Dumnezeu?
Răspuns: Prin Sfintele Sale Scripturi, Cuvîntul Scris şi prin Cuvîntul Întrupat, Isus Cristos.
Întrebare: Cum are acces omul la aceste Cuvinte?
Răspuns: prin Duhul Sfînt!
(Sursa: catehism de seară improvizat)
După ce-am putea cunoaşte Persoana? După faţă şi nume, nu-i aşa?
Ce fel de Dumnezeu este acesta care, atunci cînd vrei să Îl cunoşti îşi ascunde şi NUMELE şi FAŢA?
Moise Îl întreabă: Spune-mi care îţi este Numele!
Răspuns: Numele Meu este minunat! (Dar nu-l rosteşte), Numele meu este „Eu sînt”!
Ce fel de nume este acesta? Dumnezeu evită răspunsul şi îşi ascunde numele în răspuns. De fapt Moise pleacă din faţa Domnului cu un pseudonim.
Exod 3:13 Moise i-a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel şi le voi spune: „Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi” şi mă vor întreba: „Care este Numele Lui?” ce le voi răspunde?”
14 Dumnezeu i-a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce se numeşte „Eu sunt” m-a trimis la voi.”
Apoi, cînd Moise doreşte să Îi vadă Faţa aşa cum este, deşi stătea de vorbă faţă către faţă, aşa cum stă un om de vorbă cu prietenul lui,
Exod 33:11 Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui. Apoi Moise se întorcea în tabără, dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieşea deloc din mijlocul cortului.
Dumnezeu se ascunde, se lasă văzut din spate, ascunzîndu-l pe Moise în crăpătură de stîncă.
Iată pasajul fascinant:
Exod 33:16 Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?”
17 Domnul i-a zis lui Moise: „Voi face şi ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!”
18 Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!”
19 Domnul a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!”
20 Domnul a zis: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască!”
21 Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă.
22 Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece.
23 Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine Mă vei vedea pe dinapoi; dar Faţa Mea nu se poate vedea.”
Iată dar că avem un Dumnezeu care îşi ascunde şi Numele şi Faţa, îl cunoaşte pe nume pe Moise, dar îi ascunde adevăratul Nume, l-a văzut pe Moise ca prieten faţă către faţă, dar îi ascunde Faţa, la fel cum face şi cu Ilie, tot pe un munte.
1 Regi 19:11 Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ.
12 Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire.
Evrei 1:1 După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu,2 la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile.3 El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui şi care ţine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, (ὃς ὢν ἀπαύγασμα τῆς δόξης καὶ χαρακτὴρ τῆς ὑποστάσεως αὐτοῦ, φέρων τε τὰ πάντα τῷ ῥήματι τῆς δυνάμεως αὐτοῦ) a făcut curăţirea păcatelor şi a şezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte,4 ajungând cu atât mai presus de îngeri, cu cât a moştenit un Nume mult mai minunat decât al lor.
Marius Cruceru 
excelent!
Avem un Dumnezeu care se ascunde si se releva dupa Sfatul Sau Sfant. „El are mila de cine va vrea sa aiba mila si se indura de cine doreste sa se indure.”
El este singurul care Este.
Amin!
Ce mare privilegiu avem!Slava Lui!
„Si Cuvantul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har si de adevar.Si noi am PRIVIT slava Lui,o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal
….
Nimeni nu L-a vazut vreodata pe Dumnezeu. Singurul Lui Fiu, care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut” – Ioan 1:14,18 –
ce vrea sa insemne de fapt “El are mila de cine va vrea sa aiba mila si se indura de cine doreste sa se indure”?
cui se adreseaza de fapt versetul asta- evrei/crestini?
pt ca am o vaga idee ca se cam abuzeaza de el..
cred ca acolo se vorbeste despre suveranitatea lui Dumnezeu in alegere.
@noble
Acel verset este adresat omenirii intregi.
hmmm…atunci nu se contrazice cu cele care zic ca „oricine crede in El sa nu piara..” (Ioan 3:16), „oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit” (Romani 10:13) etc. ? chiar ma intereseaza asta, insa, cu tot respectul, cele doua raspunsuri de mai sus nu ma satisfac nici macar intelectual..
any other idea?..
Eu as spune ca se abuzeaza de Ioan 3:16.
Eu as recomanda spre citire Ioan 6 pentru inceput.
Am discutat foarte mult acest subiect in ultimul timp si pot deveni fanatic daca vorbes numai si numai despre asta. Insa este un adevar biblic ce nu poate fi demolat.
Nu mai scoateti versetele din context,pentru ca nu asa se talcuie Scriptura,
Ce urat suna” se abuzeaza de Ioan 3 cu 16 „!
Dar adevarul acesta este. Intreaba 1000 de oameni un verset din biblie si probabil 999 vor spune Ioan 3:16.
De ce nu a lasat Domnul dor versetul asta daca ne era de ajuns? Este suficient sa ne facem o doctrina dintr-un singur verset sau din Biblia intreaga?
In Ioan 17;9 gasim scris;”Nu ma rog pentru lume ,ci pentru aceia ,pe care mi-ai dat Tu .Pentru ca sunt ai Tai „Sintem alesi din vesnicie.Dumnezeu si-a ales fii Sai din vesnicie,dupa vointa Sa.
buuunn..si totusi ce inseamna versetul ala din romani? nu este nimeni in stare sa mi-l explice coerent??:(
Versetul asta din Romani este o trimitere la Vechiul Testament in care Dumnezeu i se destainuia lui Moise cum lucreaza Cel ce Este.
Versetul si de fapt tot capitolul 9 din Romani, toata cartea Romani, arata faptul ca mantuirea nu tine de om. Chiar daca ar vrea sa fie mantuit, chiar daca ar alerga pentru lucrul asta, nu poate sa ajunga acolo prin El insusi. Hotararea este a lui Dumnezeu.
Prin Har, prin Alegerea lui Dumnezeu sunt oamenii mantuiti.
prin el insusi, faceam referire la om.
Imi cer scuze.
Nu toti cei ce sunt copii ai lui Avraam au fost alesi de Dumnezeu pentru a primi binecuvantarea. Ismael a fost nascut din Avraam. Ismael a fost un copil al lui Avraam dar el nu a primit binecuvantarea. Isaac a primit binecuvantarea rascumpararii. Si am putea merge si mai inainte sa privim la Avraam insusi. V-ati oprit vreodata sa va intrebati de ce a venit Dumnezeu la Avraam pe cand el inca era pagan? Traia intr-o tara de pagani. Practica o religie pagana. Si Dumnezeu, in mod unilateral, suveran, S-a descoperit pe El Insusi lui Avraam si l-a mutat din acest mediu si l-a folosit pentru a crea o samanta cu totul noua a rascumpararii. De ce nu a facut El acest lucru cu Hammurabi? De ce a aparut Hristos lui Saul din Tars, care era declarat inamic al Bisericii, si care sufla foc pe nari intr-o misiune de a extirpa comunitatea crestina? De ce i-a aparut Hristos lui in glorie si l-a schimbat chiar acolo, instantaneu, pe drumul spre Damasc? De ce nu a facut Isus asta pentru Pilat din Pont? De ce nu a facut asta pentru Caiafa? De ce nu pentru Anania? Evident ca nu a facut-o, nu-i asa?
Ceea ce vreau sa spun este, ca este clar, din istoria rascumpararii, ca Avraam a primit o masura de har de care alti oameni nu au avut parte si ca Pavel a primit o masura de har pe care alti oameni nu au primit-o. Deci, Pavel acum isi continua afirmatiile aici si ajunge la cea mai deosebita parte. Versetul 10,
„Ba mai mult; tot asa a fost cu Rebeca. Ea a zamislit doi gemeni numai dela parintele nostru Isaac. Caci, macar ca cei doi gemeni nu se nascusera inca, si nu facusera nici bine nici rau, – ca sa ramana in picioare hotararea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se facea o alegere…”
Acum, aceasta clauza, in greaca, este la modul subjunctiv. Si spune, „hotararea.” Si Pavel spune aici clar ca ceva s-a intamplat inainte ca acesti copii sa se fi nascut. Mai inainte ca ei sa faca bine sau rau. Pentru ce scop? Pentru ca hotararile lui Dumnezeu, conform alegerii sa ramana in picioare.
„s-a zis Rebecii: ‘Cel mai mare va fi rob celui mai mic.’, dupa cum estes scris: ‘Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urat.'”
Si apoi, mai tarziu el spune in versetul 17,
„Fiindca Scriptura zice lui Faraon: ‘Te-am ridicat inadins, ca sa-Mi arat in tine puterea Mea, si pentru ca Numele Meu sa fie vestit in tot pamantul.’ Astfel El are mila de cine vrea si impietreste pe cine vrea.”
Acum, Pavel in alta parte spune ca aceste lucruri sunt facute pentru a indica faptul ca nu este la latitudinea celui ce alearga sau a celui ce vrea, ci a lui Dumnezeu care are mila. (Romani 9:16).
http://www.rcrwebsite.com/predes4.htm
cititi mai departe
Michael, multumsec de aprecieri.
Noble, acel verset nu trebuie scos din context. vorbeste desrep EL, nu despre noi, uneori uitam care este sensul primar al unor versete din Biblie pentru a ne concentra pe chestiuni secundare care ne duc la dispute
Nu cred ca pe baza acestor versete vom putea porni si rezolva disputa Calvinism-Arminianism. Daca doriti putem aborda problmea, dar trebuie cu mare seriozitate, nu versetarist.
Cu un minim de cunostinte teologice, daca se poate.
voi reveni, am mari probleme cu conectarea.
Nu doar pe baza acestor versete, dar cred ca nici nu trebuie sa le ignoram. Cand discuti despre chestiunea asta trebuie sa ai niste lucruri elementare fixate in minte:
1. Mantuirea nu este castigata prin fapte (deci pica faptul ca cei mantuiti vor fi salvati pentru ceea ce au facut)
2. Omul este mort in pacate (nu are posibilitatea sa vina singur la Domnul daca acesta nu-l atrage spre Sine)
3. La sfarsit vor exista doua cete: oi si capre, binecuvantati si blestemati. Universalitatea pica. Nu toti oamenii vor fi mantuitit. Daca lucrurile stau asa si mantuirea nu se castiga prin fapte si nici prin propria-i putere, dorinta, ce concluzie am putea trage?
Corect, this is the good gospel 🙂
toti oamenii sunt mantuiti.toate pacatele au fost iertate. ca nu toti isi reclama mantuirea…that’s another story;)
chiar, ce concluzie am putea trage?:D
Noble, foarte „interesant” ce spui tu, dar mîntuirea nu este un cec în alb pe care vrem să ni-l ridicăm sau nu. De aceea pentru mîntuire sînt mai multe metafore în biblie, pentrucă sînt mai multe aspecte, eliberare din robie, iertare de datorii, însănătoşire etc.
Mîntuirea devine activă atunci cînd intri în Noul LEgămînt al Sîngeului lui Cristos.
Există ori DA ori BA, destul de simplu, dar foarte complicat, ca să mă exprim oximoronic.
„mîntuirea nu este un cec în alb pe care vrem să ni-l ridicăm sau nu.” versus „Mîntuirea devine activă..”
daca devine activa inteleg ca exista dar era inactiva
insanatosire la ce se refera? fizic sau spiritual? sau ambele…
G.G.mantuirea se castiga numai prin credinta:Crede si vei fi mantuit!
Orisicine crede va fi mantuit.
Nu putere ta,nu dorinta:credinta,…dar fara fapte este moarta!
Eu cred ca mantuirea este data in dar. Asa citesc pe paginile Sfintelor Scripturi. Cred ca intr-adevar, credinta lucreaza prin fapte, dar niciodata faptele nu cantaresc in balanta mantuirii.
Aceasta, Dumnezeu, a randuit-o sa fie un dar pentru cei ai Sai.
Din nou scoti versetul din context,nu spune in efeseni 2 :8 si 9 ati fost mantuiti prin credinta primind darul lui Dumnzeu,
apoi in vs.10:….faptele bune pe care le-a pregatit Dumnezeu dinainte ca sa umblam in ele…
Nu este o taina ca Hristos ne vrea cu gelozie pentru El,nu ne da doar daruri pe care apoi nu stim sa le pretuim,pentru jertfa nespus de mare a Domnului Hristos,trebuie sa ne jerfim si noi viata traita in Adevar…avand apoi Roada Duhului.
..fara roada Duhului Sfant,degeaba am primit ceva.
Prima reacţie a fost râsul, atunci când am citit câteva comentarii.
Este interesant că pentru a fi mântuit nu-ţi trebuie cunoştinţe teologice, însă pentru a discuta despre mântuire trebuie un minim de cunoştinţe teologice. Ce paradox!
Notă! Să nu se înţeleagă reacţia mea vis-a-vis de persoane, ci strict pe ideea în sine, mai sus arătată.
Contrazic: ca ai mîntuire trebuie să ai cunoştinţe teologice. Romani 10. Altfel vom boteza copiii mici, nu?
Cum vor crede… dacă…. dacă…. dacă. Citeşte, Pety!
Marius, nu-ti recunosc nici stilul si nici logica in multe comentarii. La raspunsul asta nici macar semnele de punctuatie nu par a fi ale tale.
Posibil sa fie o impresie doar.
La care Marius te referi, Pety, la mine?
Aha, acum inteleg. Ma refeream la faptul ca nu se poate mîntuire decît prin cunoașterea adevărului Evangheliei, așa cum arată apostolul Pavel în Romani 10.
Fiecare dintre noi avem cunoștințe teologice minimale care ne asigură cunoașterea minimală pe baza căreia putem lua decizii.
La atsa mă refeream, Pety.
cu drag
mc
desigur ca e amuzant sa vezi cum se discuta/dezbat niste chestiuni care ar trebui sa fie fundamentale pt crestini. ce sa mai vorbim de „hrana tare”…
uneori, Noble, hrana tare este luata drept chestiune fundamentala şi chestiunile de caticheză le privim ca hrana tare.
si totusi…;)
Elisa, nu inteleg daca postul tau vrea sa contrazica sau nu ceea ce am spus mai sus.
@Pety
Biblia pare a fi plina de paradoxuri.
Mai dau si eu un exemplu:
„Nimic intinat nu va intra in ceruri” si totusi „talharul de pe cruce” a intrat. Eu unul ma stiu si pe mine si totusi cred ca voi ajunge acolo.
„Cine ma va izbavi de acest trup de moarte?”
Good Gospel, sper sa ne vedem ACOLO, stai pe-aproape 🙂
Cine te va izbavi, stai ca vine, aici e ironia?
Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?
Eu, spune Moartea, eu, vin călare pe calul gălbui,
Unde să te duc?
Înaintea lui Isus, vă rog?
TE cunoaşte, mă întreabă el, Moartea?
Da, mă cunoaşte şi Îl cunosc?
Atunci să încercăm!
stau în spatele tău,
Dacă nu te re-cunoaşte şi nu te prezintă TAtălui, te duc unde ştiu eu mai bine…
Cam asta-i?
Să facem o piesă de teatru din asta
Draga GG,
eu nu stiu teologie,dar pot sa-ti spun ce spune Domnul Isus:sunteti prietenii mei,daca faceti ce va poruncesc eu.
Ioan spune:
„nu iubiti lumea,nici lucrurile din lume”1 ioan 2 cu 15 daca iubeste cineva lumea,dragostea Tatalui nu este in el….
sa nu ne inselam singuri…:pe voi insiva cercetati-va daca SUNTETI IN CREDINTA !
DOAMNE AJUTA !
Deci Isus ne porunceşte nişte lucruri, printre care să nu iubim lumea şi lucrurile din ea? Sau Ioan ne porunceşte asta? Termenul „lumea” este suficient de vag încât să ne putem înşela foarte uşor în privinţa acestei porunci.
Dacă un om din lume, „firesc” cum aţi spune poate, iubeşte manelele şi grătarele la iarbă verde, cum am putea să nu-l dispreţuim dacă nu încercăm să înţelegem ce iubeşte el, ce poate fi bun în ele şi în el, şi de ce acest om nu găseşte că e mai bine să-l iubească ŞI pe Dumnezeu? Nu să-l iubească ÎN SCHIMB pe Dumnezeu – ar cam fi culmea pocăinţei, nu cerem prea mult de la început? Dar dacă iubeşti lucruri din lume şi vezi că Dumnezeu le-a făcut posibile, o dată cu clima blândă şi lipsa de cataclisme permanente, e ceva rău? A recunoaşte măreţia şi dragostea pe care Dumnezeu a pus-o în lume nu înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu, fără a ne închina lucrurilor pe care le-a făcut, dar privindu-le cu lumină în ochi, nu cu întuneric? Şi ceilalţi oameni sunt în lume, şi poate fac „lucruri” greşite şi rele. Lumina din ochi trebuie îngrijită şi păstrată cu mare grijă, iar astfel de „porunci” simplificate şi scoase din context pot să ne-o stingă, din păcate.
Elisa, nu vreau sa te supar si nici nu vreau sa crezi ca de dragul de a comenta o sa spun urmatoarele:
Daca esti sincera cu tine insati o sa-ti dai seama ca si saptamana asta ai pacatuit si poate esti dezamagita de lucrul asta. Poate ca vei reusi sa nu mai savarsesti un pacat care-ti place un timp, dar el se va intoarce la tine prin diferite cai sau vei pacatui doar cu gandul.
In momentul in care iti vei da seama ca pacatul este in tine, vei exclama precum Pavel: „Cine ma va izbavi de acest trup de moarte?”
Crezi ca Pavel va fi mantuit sau nu? Si el spunea ca „pacatul zace in el”
Ceea ce spune Ioan este adevarat si trebuie inteles prin prisma naturii noastre. Cu mintea nu trebuie sa iubim lumea, dar trupul, madularele o face, pentru ca asa este firea pamanteasca de care vom fi eliberati la Sfarsit.
@Marius
Interesanta observatie. Pe copii lui Dumnezeu, Moartea ii recunoaste si le spune la fel cum i-a spus si Domnului Isus: „Ce-am eu aface cu tine?”
Am mancat un i. Imi pare rau. Cred ca eram infometat.
G.G.
cine nu si-a schimbat viata,nu este mantuit!
Pavel spune singur ca el calca pe urmele lui Hristos.
sigur ca pacatuim ,nu saptamanal,ci zilnic.
….dar,,multumiri fie aduse lui Hristos,care ne ajuta sa biruim ispita.Nu trebuie sa ramanem toata viata in Romani 7..trebuie sa trecem la Rom 8 . 🙂
si cum cuantifici daca si-a schimbat viata sau nu? cat vad eu? sau cat vede altul din jurul lui?…
Ce facem cu Petru atunci? El a cazut inainte de cantatul cocosului, a cazut si cand Pavel „i-a stat inainte”… Vom ajunge la perfectiune pe pamantul acesta?
GG, duhul nostru a fost facut perfect prin jertfa Lui..”cum este El, asa sunteti voi”. trupul si sufletul nostru sunt imperfecte si asa vor ramane. at least for a while..;)
Petru nu avea inca Duhul lui Dumnezeu cred,
oricum suntem in continua „schimbare”,nu dintr-odata,
nu ia Domnul ciocanul si POC ! . 🙂
….Viata schimbata ? cat vede oricine din jurul nostru,mai ales casnicii nostri.
Zicea cineva :omul pocait se vede si dupa felul in care inchide o usa.
..cadem se 7 ori,si ne ridicam…si asa din mai bine in mai bine! . 🙂
*erata
nu inteleg cum in loc de O,de la omul,,,a a parut emoticonul…. . 🙂
Elisa, eu iti spun ca si Iuda a avut Duhul Sfant.
Ca sa nu-i plictisim pe cei din jur, o sa scriu la tine
S-a dus comentariul fara voia mea…
G.G.Duhul Sfant L-au primit oamenii dupa inaltarea Domnului Hristos la cer,nu?
Raman surprinsa ca poti face asemenea afirmatii.
De unde ai dedus?crezi ca satana poate intra intr-un om,care are deja Duhul Sfant,asa cum a intrat in Iuda?atunci ar fi VAAAAI de noi.Bine ca nu e asa.
Voi scrie la tine pe blog,daca vrei sa continuam.
Luca 9
Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi dracii, şi să vindece bolile. Apoi i-a trimis să propovăduiască Împărăţia lui Dumnezeu, şi să tămăduiască pe cei bolnavi.
Toate aceste minuni si propovaduirea evangheliei s-au facut prin putera Duhului Sfant.
unde este astazi puterea Duhului Sfant in manifestarile bisericii??
Faptul ca nu o vedem noi nu inseamna ca nu exista.
makes me wonder about its existence. e fundamental sa se vada, atata vreme cat exista. fie ea, fie efectele ei. daca nici una din astea nu se vede, there is a (big) problem…
Pai, draga Noble, o vad in fiecare zi, vad oameni intorcindu-se la Domnul, cunosti mai mare minune ca asta? Nu cred. Nici scoaterea de draci sau alte manifestari spectaculoase nu garanteaza prezenta Duhului, dupa cum arata Matei 7
da.acei oameni care sa intorc sa
creasca.. sa se vada ca Il reprezinta pe El si
puterea Duhului Sfant e cu ei asa cum
a fost cu altii in alte timpuri
..si sa fie mai mult decat
o multime adormita sau amortita..orice asemanare cu realitatea e pur
intamplatoare..
si prefer sa-i vad pe crestini scotand
dracii. nu garanteaza prezenta Duhului
, dar cel putin imi intretine speranta
Agnusstick, da, termenul lume are in spate, in limba greaca mai multe cuvinte, aiwn, kosmos, spre exemplu. De asta trebuie sa invatam si greaca :), in felul acesta vedem cum foloseste Ioan termenul, in ce contexte si cu ce consecventa.
In unele cazuri se refera la creatia materiala, in altele, la omenitate, la aceata generatie etc.
Good Gospel, copiii lui Dumnezeu vad secera mortii, coasa, si rid ironic, cu bolduletul asta vrei sa ma sperii? Unde iti este boldul, unde iti este pioneza, Moarte. Da, cind ma asez pe o pioneza ma doare, dar nu mortal 🙂
Cam asa este cu moartea credinciosului…
Subiectul cu pacatuim si daca mai putem pacatui ca fii ai Domnuliu este extrem de complex, sper sa revin cu o postare speciala pe acest delicat subiect.
In Romania au fost citeva miscari ale perfectionistilor, supersfintilor care, pornind de la textlu lui Ioan, au creat o teologie extrem de toxica pentru biserica.
Isi marturiseau orice le trecea prin minte de fata cu copiii, in grupuri de marturisire, spuneau ca nu ma pot pacatui, ca nu pot lua cina cu Biserica Domnului etc.
A fost cumplit, in anii 70-80 au fracturat biserici, iar copiii lor au ramas dezorientati in lume.
referitor la perfectiune, viata noastra este ascunsa cu Cristos in Dumnezeu
Foarte academic, mulţumesc… Despre beculeţe nimic?
Atît am putut de această dată, Agnusstick! Dacă mi se mai aprinde vreun beculeț nou…. va fi galben 🙂
„Subiectul cu pacatuim si daca mai putem pacatui ca fii ai Domnuliu este extrem de complex, sper sa revin cu o postare speciala pe acest delicat subiect.”
yummy…abia astept postarea 😀
Văd eu că sunt printre primii la călcat pe beculeţ, şi mai întâi se face galben clipitor pentru atenţionare, abia apoi roşu netrecător. E bine, fereşte de accidente…
Anania si Safira au avut Duh Sfant?,au fost parte din biserica primara.
Nu se poate sa fim perfecti.Daca crede cineva ca este fara pacat il face mincinos pe Dumnezeu.
1Ioan1;9 „daca ne marturisim pacatele El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire”
Cred ca nu-i vorba numai de iertare ci si de o curatire.Procesul e dureros dar da rezultate.
Daca ne tot iarta… si nu mai este curatire n-avem nici un progres.Curatirea se face uneori cu bisturiul si fara anestezie.
Cred ca in procesul de sfintire de fiecare zi Duhul ne face constienti ca exista lucruri (vulpi mici) pe care sa le starpim din viata noastra.
„Pentru orice pata du-te la Izvorul salvator
Dar cu cat o speli mai iute
Cu-atat trece mai usor”
Teologia unui credincios ar trebui sa se „rezume” la Fil 3;10 „Sa-l cunosc pe El” Cine poate defini aceste limite?
Daca nu-L cunosti nu poti sa-i fii asemeni, cu cat Il cunosti mai mult iti dai seama cat de putin Il cunosti.
cu cat te apropii cu atat Il vezi mai mare.
Ce mici suntem!!! si totusi, cand se va arata El vom fi ca El…(?!?!)
Slavit sa fie NUMELE LUI!
„Ce mici suntem!!! si totusi, cand se va arata El vom fi ca El…(?!?!)”
mai citeste.
1 ioan 4:17
Si daca il vom cunoaste pe Isus il vom si iubi,adora,proclama,glorifica cum se cuvine.
Daca il vom cunoaste ii vom asculta Glasul bland.
Doamne ajuta-ne sa aplicam Fil 3:10 la viata noastra.
Cu cat Il iubim cu atat vom dori sa-L cunoastem…
Cu cat Il vom cunoaste mai mult Il vom iubi mai mult…
DOMNUL SA NE CUNOASCA!
un dumnezeu care se joaca de-a v-ati ascunselea, si din aceasta cauza trebuie imaginat. gresit.
ps isidor si roda mai dau pe aici?
Noble, este acea postare este între cele 100 și ceva de drafturi… acum vine vacanța…
cine știe, poate am mai mult timp
R. Nu asta era ideea R. tocmai de asta DUMNEZEU NU TREBUIE INCHIPUIT…
Isidor și/a luat alt nume.
Vio, bine spui, Domnul sa ne cunoasca.
Domnule Marius, ce ciudat suna sa va adresati la ziua de duminica cu apleativul „Sabat”. De ce nu o numiti ziua Domnului asa cum apare in Biblie? Sabatul se refera la cu totul altceva.
Pentru că principiul SAbatului rămîne în veac. Nicio iotă nu av trece şi Cristos n-a venit să strice Legea, ci să o îm plinească. Duminica este sabatul nostru. Pentru pasotori, uneori, cum a fsot ziua de ieri, cind a fost foarte greu, ca sa pastrez principiul sabatului, tin o zi de odihna speciala in alta zi a saptaminii in care nu fac nicio lucrare de slujba. Azi a fost un astfel de sabat.
De acord cu dumneavoastra in parte.
Va spun ca sunt cat de poate de sincer si va intreb: Pe ce texte biblice, indemnuri divine, porunci date de Hristos sau de apostoli, sarbatoriti dumneavoastra ca o zi de sabat Duminica?
Eu unul am avut un timp in care cautam aceste texte chiar ca si o eliberare, insa nu am gasit. De destul de mult timp am inteles ca Dumnezeu nu se schimba: de exemplu oamenii au fost intotdeauna mantuiti prin credinta si nu prin fapte, sa nu furi, sa nu comiti adulter si-au pastrat forma originala. Aceste legi si metode le cunoastem si suntem partasi cu ele, de ce una dintre aceste legi s-ar fi schimbat? Sub ce porunca gasim aceasta schimbare? Sau macar un indemn la aceasta, o hotarare apostolica. Puteti sa-mi explicati cat se poate de sincer, la fel cum va intreb si eu?
in fiecare zi vedeti oameni intorcandu-se la dumnezeu, dle cruceru? hmmm. unde? cei la care va referiti in matei 7 au avut duhul sfant.
goodgospel si noble, daca nu vedeti puterea duhului sfant in bisericile unde mergeti, inseamna ca nu mergeti la bisericile care trebuie. cred ca nu mai are sens sa intreb daca aveti personal puterea duhului sfant.
Daca intrebarea ta anterioara, viza manifestarile din cadrul bisericii penticostale, eu nu cred in ele. Duhul Sfant nu ofera daruri de autoconservare, asa cum le-am numit mai devreme, ci ofera daruri ce pot sluji, ce pot fi intelese si palpabile. Eu asa il inteleg pe Domnul.
GG..asa il intelegi?sau asa parere iti faci dupa ceea ce vezi in biserica?:D there’s a bit of a difference..
gg, nu ma intereseaza cum il intelegi tu sua altii pe domnul, ci ce este scris. se pare ca nici tu nu vrei sa vezi. ori poate n-ai citit.
noble, esti baiat mare, te descurci!
apropo..daca locuiesc la tara?! s-au cam dus sansele mele:P
R. dacă numele meu îl poţi scrie cu c mic, măcar la Dumnezeu forţează-te un pic. Ai putea să faci acelaşi lucru la Duhul Sfînt. Puţin respect, dacă tot vorbeşti de puterea Lui. Puţină disciplină.
Nu văd în fiecare zi oameni întorcîndu-se la Dumnezeu, R., tu vezi?
Te rog să ne laşi cu chestii de genul: „nu mergi la biserica care trebuie, eu merg la biserica care trebuie”. Abţine-te şi de la a da adresa.
Mulţumesc de înţelegere!
Si cum ar trebui sa vedem Duhul Sfant in biserica? Ce inseamna biserica? 4 pereti? Biserica este trupul lui Hristos si acest trup nu este limitat la o institutie.
Cred ca ultima intrebare era mai mult retorica, nu? Eu unul simt puterea Duhului Sfant in viata mea si nu cred ca-i pot impune eu Duhului ce sa faca in viata mea sau in a altuia.
scrie in 1 cor 12-14 cum. ciudat daca nu se vede la tine in biserica. bine macar ca simti.
Eu simt atac direct la persoana in posturile tale…, esti sigur ca Duhul este cel care ofera acest tip de „ingaduire crestina”?
Nu am spus ca in biserica mea nu se manifesta Duhul Sfant! El alege oamenii prin care va luca dupa Sfatul Sau Sfant. Rahav a fost folosita in Ierihon, Rut Moabita, imparateasa Estera, sunt doar cateva exemple de diversitate in lucrarea Duhului. Acesta nu a fost niciodata limitat fizica, in granite fizice ci a avut decizia de a face ce voieste!
Imi cer scuze pentru greselile de exprimare.
si eu imi cer scuze ca te-am facut sa te simti atacat.
spune-mi! crezi ca darurile supranaturale ale duhului sfant exista si astazi?
R. ţi-am şters vreo două sau trei comentarii. Nu fac reclamă aici la biserici, indiferent de confesiune. Fac reclamă la altele, dar nu la biserici. Dacă este de discutat ceva, bine, dar nu întinde coarda.
Insasi Biserica Ramasitei este o manifestare supranaturala a Duhului. Omul nascut din nou, este o manifestare supraomeneasca.
Cred ca manifestarile de tipul acestea sunt mai rare datorita decaderii omenirii.
Un om nascut din nou nu se autoconserva ci se ofera celorlalti. Acest lucru este mai mult decat suprauman.
Discutam pe ce sta scris:
1Cor 14:6
În adevăr, fraţilor, de ce folos v-aş fi eu, dacă aş veni la voi vorbind în alte limbi, şi dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoştinţă, nici prorocie, nici învăţătură? Chiar şi lucrurile neînsufleţite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete desluşite, cine va cunoaşte ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta? Şi dacă trâmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi cu limba o vorbă înţeleasă, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vânt. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuşi nici una din ele nu este fără sunete înţelese. Tot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri duhovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii. Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea. Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înţelese, ca să învăţ şi pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. [b]Deci, dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc, şi toţi ar vorbi în alte limbi, şi ar intra şi de cei fără daruri, sau necredincioşi, n-ar zice ei că sunteţi nebuni?[/b]
corect. vezi ce scrie si inainte si dupa.
R. chiar ieri am simţit în mod real şi depln puterea Duhului în bisericile în care am fost, care-i problema. Tot nu înţeleg! Că n-am căzut pe spate?
Daca este corect, nu prea te mai inteleg 🙂
Uite ce scrie si mai departe:
Dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială.
Si ce spune mai inainte:
În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă, nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înţelege, şi, cu duhul, el spune taine.
Pavel arata aici foarte multa ingaduinta crestina.
Haide sa ne uitam la prima manifestare de acest gen relatata in Biblie:
Fapte 2
Toţi se mirau, se minunau, şi ziceau unii către alţii: Toţi aceştia care vorbesc, nu sunt Galileeni?
Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? Parţi, Mezi, Elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, Iudei sau prozeliţi, Cretani şi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!
Se pare ca toti auzeau si intelegeau ce se predica! Dumnezeu se releva pe limba lor si acest dar era pentru slujirea celorlalti. Acesti oameni nu vorbeau in borboroseli neintelese de nimeni ci era minunea lui Dumnezeu care avusese mila si har fata de toti cei prezenti in acea ocazie.
Fapte 10:45-46 Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu.
Iata ca oamenii acestia intelegeau ce vorbeau ucenicii si neamurile ce vorbeau in limbi. Ei intelegeau ca mareau pe Dumnezeu in felurite limbi dupa auditoriul din acel moment.
Iata ce spune Domnul in trimiterea celor 12:
Marcu 16:17
Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;
Despre ce limbi noi se vorbeste aici? Credeti ca erau trimisi in toata lumea si vorbind „muteasca”? Nu, ei erau trimisi si aveau sa vorbeasca limbi noi in sensul: altele decat cele vorbite de ei in acel moment, dar cu siguranta limbi utilizate pe suprafata pamantului in acel timp.
1Cor 12:10 altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor.
Aici se vorbeste despre darurile Duhului si se face deosebire intre vorbirea in limbi si talmacirea limbilor.
Nu cred nici un moment ca oamenii ar fi trebuit sa vorbeasca intr-o limba noua (neexistenta pe pamant in acel timp) si altcineva sa traduca, sa talmaceasca. Aici se specifica clar faptul ca cineva va putea vorbi in felurite limbi si va avea si cuvant, iar altul care nu are darul vorbirii in limba straina, dar are un cuvant de la Dumnezeu, va folosi traducator, talmacitor, asa cum facem si noi in era moderna. Cinve vorbeste in engleza sa spunem si altul traduce in romana. Cum ar fi ca un roman, care cunoaste limba romana sa vorbeasca in engleza in fata unui auditoriu in totalitate format din romani si altul sa traduca? Nu ar fi neoranduiala si fatarnicie? Dar ca unul sa bolboroseasca si altul sa traduca? Nu ar fi si mai multa nebunie?
1Cor 12:29 Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt prooroci? Toţi sunt învăţători? Toţi sunt făcători de minuni? Toţi au darul tămăduirilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi tălmăcesc? Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.
Deci in nici-un caz nu toata lumea aflata intr-o biserica trebuie sa vorbeasca in limbi (si aici ma refer la limbi existente nu la bolboroseli).
Si textul cel mai frumos: Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
La ce mi-ar folosi sa merg intr-un loc unde s-ar vorbi in limbi si eu sa nu am dragoste? Nu as fi eu o arama sunatoare sau un chimval zanganitor?
Domnul cu noi!
amin! : )
Păgânul zise: Te văd prosternat în devoţiune şi vărsând lacrimi de iubire, nu prefăcute, ci din inimă. Te întreb, cine eşti?
Creştinul: Sunt un creştin.
P: Cui te închini?
C: Lui Dumnezeu.
P: Cine este Dumnezeul căruia i te închini?
C: Nu ştiu.
P: Cum de te închini cu ardoare cuiva pe care nu-l cunoşti?
C: Pentru că nu-L cunosc, mă închin Lui.
P: Mi se pare de mirare să văd un om atât de ataşat de ceea ce nu cunoaşte.
C: Mai de mirare este ca un om să fie pătruns de ceva ce-şi închipuie că ştie. Oricine-şi închipuie că ştie ceva, când în fapt nimic nu se poate şti, pentru mine e un smintit.
P: Mie mi se pare că tu eşti complet lipsit de raţiune, când spui că nimic nu poate fi ştiut.
C: Prin „a şti” înţeleg aflarea adevărului. Dar cum poate fi aflat adevărul altfel decât prin el însuşi? Iar el nu este aflat atunci când este mai întâi cel care află şi apoi cel aflat… În afara adevărului nu există adevăr, în afara umanităţii nu există om. Nu se poate găsi deci vreun adevăr în afara adevărului, nici altfel, nici în altceva.
P: Care om este atunci ştiutor, dacă nimic nu poate fi ştiut?
C: Acela trebuie socotit ştiutor, care se ştie pe sine drept ignorant. Iar acela venerează adevărul, care ştie că fără adevăr nu poate afla nimic – nici fiinţă, nici trăire, nici înţelegere.
Sit igitur Deus, ab oculis omnium sapientum mundi absconditus, in saecula benedictus.
(Fie deci Dumnezeu, Cel ascuns de ochii înţelepţilor lumii, în veci binecuvântat.)
Adaptare după „De Deo abscondito”
Nicolaus Cusanus
(Ed. Polirom, Iaşi, 2008; ediţie bilingvă; trad. Mihnea Moroianu)
un crestin stie cine este Dumnezeu, ca presupunem macar c-o citit Scriptura. dar e lumea plina de ciudati. : ))
Dacă şi tu crezi că poţi cunoaşte pe Dumnezeul cel necuprins de mintea omenească, nu eşti deloc ciudată – fiind într-o companie numeroasă şi destul de selectă –, ci eşti poate prea optimistă. Sau poate îţi doreşti prea puţin?