Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
williams are un tremolo foarte reusit iar piesa lui barrios ii iese bine! nu am aceasi parere si despre Alhambra… tremoloul are ceva …. cum sa ii zicem… gratios (!) in natura lui asa ca va propun si eu doua gratii care cred eu ca exprima bine aceasta tehnica. prima este wang yameng, am fost reticent foarte multa vreme sa ascult instrumentisti asiatici parerea majoritara fiind ca sunt robotei. dupa ce am ascultat albumul domnisoarei de mai jos nu mai cred asta. un link cu o alta piesa de barrios in tremolo
un alt tremolo fascinant (cel mai dupa parerea mea!) vine din partea unei romance care traieste cu familia in canada, sunt sigur ca numele de oana gandrabur spune multe in toate cercurile chitaristilor clasici din ro asa ca linkul
Da, interesant, numai ca scoala de chitara clasica a asiaticilor produce uneori „sportivi” foarte buni, gimnasti cu viteza si tehnica, dar fara prea multa inima.
La capitolul interpretare ma departez foarte tare de scoala asiaticilor.
Sint excelenti la miscare, dar .. sunet si interpretare… mai putin .
daca imi este permis mai postez inca doua gratii ale chitarei clasice! inca o asiatica cu o tehnica ceva mai reusita decat a fratelui ei. kaori muraji canta Recuerdos
http://www.youtube.com/watch?v=64S1Pwor5lM&feature=related
a doua (sau a patra!) este si ea cu ceva tehnica peste fratele ei! gratia de prin parti ale europei apropiate noua ana vidovic canta ultimul tremolo a lui barrios
http://www.youtube.com/watch?v=-l5i12dsnxs&translated=1
Multumesc pentru iutuhburi, GS, cu adevarat tehnica foarte buna.
eu acum incerc sa reglez mina stinga, voi scrie despre asta
si totusi Ana Vidovic nu ma impresioneaza prea tare, Am mai vazut-o.
eu am probleme si cu mana stanga si cu cea dreapta! mie mi a „zburat” o unghie, la index si acum nu prea mai iese nimic. tremolul e o tehnica pretentioasa, am observat ca daca nu l exersez zilnic se pierde. de scoala asiatica aveti dreptate, am vazut si eu sportivi as putea vorbi de o violonista cunoscuta chiar… alte chitariste su meng (are o interpretare la bwv 998 care m a impresionat si am auzit ca studiaza acum cu barueco) si lie jie merita ascultata (sper ca nu gresesc speling ul). ana vidovic nici pe mine nu ma impresioneaza cu interpretarea, din cate stiu eu a studiat cu williams de aici si „pasiunea” pentru lattice guitars. exista pe tube un duet cu fratele ei dar nu mai tin minte unde e ca nu prea mi a placut. kaori muraji e alta poveste, are tehnica si interpretare, am vazut o cantand pe o traditionala romanillos cu tornavoz jesu joy of man desiring, superb, plus altele. si ea canta cu fratele ei care se potriveste profilului de chitarist sportiv! tehnica fara interpretare. cred ca amandoi au studiat cu roland dyens sau apartin scolii lui pentru ca au in repertoriu piese de ale lui si transcripti din chopin si jazz facute de el.
GS, eu n-am reuşit niciodată tremolul aşa cum trebuie, daca vezi ceva iteresant pe net despre mina dreapta spune-ne si noua.
am eu ceva studii foarte grele, cred ca publicate de italieni dar sunt pe hartie…sunt pentru ambele maini. si mai sunt chesti mai cunoscute gen studile lui Villa Lobos sau Leo Brower sau le am gasit de curand preludiile lui Ponce. daca aveti nevoie de o partitura sau cautati ceva anume spuneti mi si ma uit sa vad daca o am!
Multumesc, GS, pentru oferta!
Deocamdata am partituri gramada, timp pentru ele nu prea am.
inca un link cu Ioana Gandrabur (apare si tremolo ul dupa 2 minute!)
si daca tot am inceput, sa mai postez ceva, tot cu tremolo de Barrios, tot din Ro. si tot o gratie a chitarei clasice.
(well I don’t want to skip Georgeta out of this section!)
Mulţumesc pentru link-uri, Gs, impresionantă istoria Ioanei, am şi scris ceva despre asta.
Pingback: Klezmer, Mituri despre căsnicie, Pau, El ultimo cancion, « La patratosu