Gugăl Bux şi Iutubedu: Dispariţia universităţilor, cărţilor şi bibliotecilor?

Astăzi am avut o consultaţie pentru o lucrare de diplomă. Nu contează titlul, contează felul în care  de la o vreme încep să decurgă consultaţiile mele pentru lucrările de diplomă.

Aveam pe birou cărţi de împrumutat studentului din faţa mea, nerăbdător să îşi scrie primul capitol, cărţi care m-au costat o grămăzime de bani, dar n-am avut destule resurse.

Am accesat google books. Ce credeţi? Cărţile pe care le aveam pe masă erau puse pe google books. Da, este adevărat, lipseau cîteva pagini. Dar, dacă aştepţi încă două sau trei zile, lipsesc alte pagini, aşa că ai toată cartea acolo.

Acum YouTube Edu ne bagă în sălile de curs ale unor mari universităţi ale lumii. Bravo lor!

Buun! Deci vom avea toate cărţile on line! Asta înseamnă că nu vom mai dori să ţinem cărţi „hard copy”  în mînă?

Vom putea viziona cursurile pe youtube. Bun! Asta înseamnă că vom renunţa la prezenţa, la „faţă către faţă”?

După ce am terminat consultaţia, am început să discutăm unele şi altele, de familie, de biserici… Probabil că şi asta se poate face pe mess şi în regi de chat, probabil… dar cred că sînt unele lucruri pentru care încă mai avem nevoie de ucenicia prin proximitate.

Cred că teologia şi filozofia cel puţin nu se vor da bătute aşa de uşor în faţa ecranelor de sticlă. Cred încă ferm că ucenicia creştină necesită proximitatea.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Pt. studenţii mei, utile. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Gugăl Bux şi Iutubedu: Dispariţia universităţilor, cărţilor şi bibliotecilor?

  1. Mi-a tot trecut prin cap, cred ca de un jumate de an, dar n-am stiut cand si unde sa spun: exista posibilitatea ca Universitatea Emanuel sa apuce si ea acest trend al deschiderii si sa ofere acces la creatiile studentilor si/sau profesorilor ei, pe site-ul sau?

    Chiar azi am citit o recenzie de carte facut de un student al Denver Seminary. Mai este initiativa Open Courseware de la MIT si altele, unele mentionate in postare.

    Am inteles ca sunt monografii ale unor biserici, si cine stie cate informatii interesante si utile din tezele de licenta sau eseuri ale studentilor, care ar putea fi „liberalizate”.

    Daca laicii isi „arunca semintele” cu atata deschidere, si profesionalism, de ce nu si crestinii?

    • Marius David zice:

      draga Vasile, problema este complexa, nu stiu daca am ajuns sa cred ca se poate face teologie de la distanta. Deocamdata nu cred. Cred ca este nevoie de prezenta in ucenicie si ucenicie prin prezenta. Toata cartile din Biblioteca noastra se gasesc si pe Google Books, asa cred, ma iputin tezele de licenta.
      Da, sint materiale interesante, dar abia ne descurcam cu personalul pe care il avem la imprumut, faci tu o echipa de voluntari care sa scaneze citeva saptamini la rind aceste materiale?
      Asta inseamna bani si timp, Vasile. Noi nu sintem MIT nici Harvard.

  2. Ultima initiativa socanta (pentru mine) de acest gen este intiativa Academic Earth. Avem o selectie de cursuri complete, in format video, de la universitatile de top ale lumii: Harvard, Yale, Princeton, MIT, Berkleys, etc. Multe altele urmeaza sa fie adaugate. Cursurile pot fi sortate dupa Universitate, domeniul din care face parte sau dupa vorbitor.

  3. Micul Teolog zice:

    Imi place ideea Youtube Edu…

  4. Lia zice:

    Si daca din cand in cand vom avea putin curaj si ,de ce nu ,nebunie (un exercitu de echilibristica presupune intodeauna putina nebunie) sa fim mai putin moderni decat modernitatea ne-o impune si sa ne reasezam , natural , pe umerii gigantilor ( clasica metafora a modernitatii, ce-i apartine lui Bernard din Chartes ) , sa plecam urechea noastra mica la vorbele lor mari (cum este fiinta asa sunt si formele prin care se obiectiveaza) , conexiunile nu vor intarzia sa ni se ofere.
    Platon vedea in cunoasterea veritabila (spre deosebire de cea instrumentalizata) capacitatea de a gandi intr-un fel divin.Acest tip de cunoastere necesita o ‘rasucire’ a organului , prin care intreg sufletul omului se rasuceste (schimbari majore la nivelul “randuirilor” :)) dinspre taramul devenirii inspre ‘mareata stralucire’.Ei, ce intereseaza (apropos de Iutubedu) este modul in care “fratele” mai sus amintit considera ca acest tip de cunoastere se poate transmite : prin oralitate(anamneza), adica dialog “fata catre fata”, nascuta prin contact si astfel “sadita in suflet , incat nu mai are nevoie sa fie consemnata in scris”.Un alt aspect important tine de faptul ca ea modifica natura subiectului cunoscator :a sti ce e intelepciunea nu inseamna doar a o defini ,a discursa despre ea, ci inseamna a fi intelept(A sti ce este sarea pamantului , inseamna a fi sarea pamantului)..A sti= A fi.(Hoho! cata responsabilitate pentru crestin.)
    “Cred inca ferm ca ucenicia crestina necesita proximitatea.”[Click! Gandurile se indeapta spre Jaroslav Pelikan si zambetul mi se largeste.]In Iisus de-a lungul secolelor (considerata prea indrazneata de majoritatea protestantilor care au citit-o ,minoritara,insignifianta, in raport cu numarul protestantilor) este sustinuta teza conform careia venirea Mantuitorului a anticipata , e proorocita de gandirea greaca , cultura greaca fiind treapta necesara , pregatitoare a crestinismului.Ce exemplu mai relevant ar fi decat conceptul de cunoastere veritabila a lui Platon?! Partasia ,modus vivendi a crestinului-proces existential, dialog maieutic , din punctul meu de vedere, isi gaseste ratiunea de a fi, tocmai, in dobandirea capacitatii de a gandi intr-un fel divin.Ce valoare are, in acest caz, prezenta aproapelui?!(„Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.”)
    Stiu, comentariul e lung , iar conform “randuielior” in vigoare ….N-am putut sa ma abtin , iar uneori indrazneala de a te opune suroiului de idei e mai frustranta decat orice repercusiune.

  5. Pingback: Tell me why, Gugălbux şi iutupedu, dreptul la imagine « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.