Luni este ziua mea liberă. De obicei stau şi scriu sau… fac vreun drum de plăcere. Drumurile de plăcere sînt drumuri de ucenicie sau vizite la prieteni, căutat oameni interesanţi, cuminecare, comunicare, în-făţişare, muzică, concerte, lutieri, stare dialogică, muzică.
Luni am plecat într-o călătorie cu doi tineri. Unul dintre ei m-a găsit pe Facebook. (Slavă Domnului pentru Facebook!)
De la primii 10 km, imediat după ce am intrat pe autostradă, am simţit că avem ce discuta despre imagini, scris, oameni.
Cei doi, studenţi la „media”, talentaţi foc, umblă să realizeze un proiect personal. Pentru prima dată valoarea instrumentelor din maşina mea a fost depăşită de valoarea „sculelor” de filmare pe care le foloseau ei.
Plini de energie, politicoşi, atenţi, determinaţi, fiecare dintre ei ascunzînd o istorie de nuvelă în spate, erau ca nişte coarde intinse care zbîrnîie neatinse încă, ca nişte maşini care ascund sute de cai sub capotă, dar care merg la „relanti”.
Generalizările de genul: „generaţia Facebook, habar nu au de cultură, nu-s interesaţi de nimic, sînt sictiriţi, n-au pasiune” sînt gogoşi de ameţit vinovăţiile generaţiilor ratate.
Aceşti tineri mi-au dovedit încă o dată că România geme de talent adevărat, nu de „cristianigogi”, promovaţi de emisiuni penibile, că există premisele pentru crearea unei elite de profesionişti.
Caracterul nu s-a pierdut între preferinţele lor muzicale şi nici dorinţa de a munci între cursurile unor profesori sictiriţi, care nu mai au ce-i învăţa.
Eu cred că de Em I. şi de Matei P. vom mai auzi cu siguranţă. Staţi „tunaţi” că urmează surprize.
De un lucru îmi pare rău, că ţărişoara asta a noastră este prea mică şi mediocră să-i înghită, iar colegii lor de breaslă prea invidioşi pentru a-i încuraja să evolueze. Tinereţea le este dispreţuită prin fraze: „Ce, bă, la 20 de ani ai realizat atîtea?” Parcă invidiosul ar adăuga: „Nu ţi-e ruşine să ne faci să ne simţim inadecvaţi?”
Tocmai am primit o altă veste bună. Liceenii „catastrofali de azi” au cîştigat cîteva olimpiade, balcaniade, printre care şi locul al III-lea la Olimpiada de limba latină. „Vivat, crescat, floreat!” vorba lui Ştefan Colceriu, care mi-a dat vestea.
Eu spun că despre Em I. şi Matei P. vom mai auzi, la fel cum vom auzi de alţi tineri din generaţia D, care se vor trezi curînd. Să ne rugăm pentru ei! Au de schimbat lumea asta nenorocită şi ţara asta cu miniştri de rîs. Cazurile Alex Marian, Fracisc Marius Gyorke şi alţii ca ei mă fac să nădăjduiesc în faptul că viitorul nu va fi chiar aşa de sumbru.
Iată un proiect M.P.
iată alt proiect care va avea „urmări”
Marius Cruceru 
Mulţumesc, frate Marius! O gură de oxigen într-o lume tot mai speriată de… emisii de tot felul!
aşa este. bine că avem şi veşti bune. Aştept şi alte fotografii de la cei doi.
Marius, Marius, paiul şi bîrna! Liviu Pop va fi fiind la limita agramatismului, dar … adjectivul „determinat” are alt sens în limba română decît în limba engleză. Nu-i vorbă, că şi MRU s-a fentat: a spus că Guvernul e „consistent cu angajamentele luate”.
da, este adevărat „determinat” este un calc ca şi altele care au făcut carieră rapid în limba română.
Să presupunem că este un „slip” lingvistic după ce am discutat cu acesşti tineri anumite chestii în romgleză. 🙂
a propos, expresia lui MRU nue ste un calc deranjant,
un calc prost este „am făcut o decizie”, ţ
Multumim pentru aprecieri!
cu drag, aşteptăm cu sufletul la gură rezultatele
Da, sunt talentati, din pacate nimic nou sub soare, Maximilian – Sophie (transpunere contemporana pentru Proverbe 7) m-a amuzat copios dar la Specii – Candy a trebuit sa inchid clipul ca se folosea talentul la procesat gunoae. Pacat!
Enap, îi dai tu altceva de lucru? Deocamdată băiatul ăsta a plătit din buzunarul clui ca să facă un proiect personal (nu voi dezvolui suprizele) care este dingolo de ce vezi tu la Specii. Acela a fost începutul.
Am admirat.. şi nu ştiu dacă trebuie să spun asta… am admirat faptul că a refuzat să facă un film artistic numai pentru că era o grăămăzime de sexualitate gratuită. Good for him!
Este, într-adevar mult talent în generația tânără, mult entuziasm. Sunt mâhnit însă, căci de multe ori fondul acestei tinereți este trist și melancolic. Este doar percepția mea?
nu