Proverbe 13
2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. –
3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. –
5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. –

9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. –
10 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. –
12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. –
13 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. –
14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. –
15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. –
16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. –
17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –
18 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. –
19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. –
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. –

Psalmul 13

5 Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:
6 cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!

Psalmul 44

8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire).

Psalmul 75

1 (Către mai marele cîntăreţilor. ,,Nu nimici.„ Un psalm al lui Asaf. O cîntare.) Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, cari chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!
4 Eu zic celor ce se fălesc: ,,Nu vă făliţi!„ Şi celor răi: ,,Nu ridicaţi capul sus!„
5 Nu vă ridicaţi capul aşa de sus, nu vorbiţi cu atîta trufie!
6 Căci nici dela răsărit, nici dela apus, nici din pustie, nu vine înălţarea.
7 Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El scoboară pe unul, şi înalţă pe altul.
9 Eu însă voi vesti pururea aceste lucruri; voi cînta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.

Psalmul 106

1 Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!
2 Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
33 Căci s’au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.

Psalmul 137

1 Pe malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos şi plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile din ţinutul acela ne atîrnaserăm arfele.
3 Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntaţi-ne cîteva din cîntările Sionului!„ –
4 Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!
6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!