Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
ATENTIE – Sarbatoarea de Halloween este o Sarbatoare Demonica; Satanica. Invazia demonica. Partea 1 / 4
Invazia Pagana, Episodul 1:
Halloween – Capcana sau Amuzament ?
Partile documentarului:
Partea 1:
http://www.youtube.com/watch?v=QwOzHzO_8lg
Partea 2:
http://www.youtube.com/watch?v=W09mvls3GbQ
Partea 3:
http://www.youtube.com/watch?v=jSHEKNDJmQM
Partea 4:
http://www.youtube.com/watch?v=ruZGrrx1w-g
Parerea mea ca pt neamul romanesc spusele dumnealui sunt riscante avand in vedere pornirea omului spre rau. E ca si cum am amesteca sarba cu cantatul corului, ceaiul cu sarea(etc) E usor sa dai frau liber poporului sa aleaga ce vrea, dar v-a fi foarte greu sa redresezi pe urma daca se v-a porni pe un drum gresit. Cred ca lafel s-a intamplat si cu craciunul si cu pastele. Ma gandesc ca de aici au aparut si pantomimele si teatrele in „biserici” Asta e parerea mea( ca sa nu fiu mai exigent) De fapt aceea a fost parerea dumnealui care a crescut in astea, dar eu le vad diferit pt ca sunt venit dintr-o societate diferita.
Cine a fost atent, de pe la minutul 2:15 va fi notat părerea lui John Piper despre „închinarea în ziua duminicii (Sunday)”, pe care a introdus-o în aceeaşi categorie cu celelalte sărbători păgâne sau care au rădăcini păgâne.
Nu ştiu dacă John Piper e sabatarian, dar dacă nu e, atunci cum rămâne cu afirmaţia lui? La urma urmei, care sunt temeliile biblice ale duminicii, în raport cu cele ale zilei a 7-a (şabat-ul – odihna)? – când, unde, cum şi de către cine a fost poruncită schimbarea zilei de odihnă?
Aş aprecia răspunsuri echilibrate emoţional şi bine argumentate istoric şi biblic.
Mulţumesc cui se încumetă cu obiectivitate.
Fratioare, esti cumva adventist de ziua saptea? Prin anii ,90 circula o brosura editata de fratii adventisti in care lansau aceasi provocare dar ofereau si un premiu consistent; nu mai stiu daca l-au oferit vreodata cuiva(ma indoiesc!). Tu ce pui la „bataie”?
Nu stiu daca tipul e adventist, dar daca cere argumente biblice, sa i le dam.
Nu sunt foarte priceput la teologie, las pe altii sa raspunda. Dar sa i se dea omului argumentele istorice si biblice pe care le cere el. Sa fie fair-play.
Nu conteaza ce e tipul. Nu asa se pune problema Liviu. Omul a cerut argumente, da-i argumente, daca te pricepi. Cam toti le stim.
De pilda, Duminica e ziua Domnului, Ziua Invierii. Ne odihnim in Hristos, adica avem pace cu Dumnezeu prin jertfa lui.
Laurentiu,am avut de multe ori ocazia sa discut cu fratii nostri adventisti de ziua saptea pe tema aceasta si altele, in care ne deosebim(starea sufletului dupa moarte,realitatea iadului s.a.). Sabatul ocupa un loc central in teologia lor(daca l-ar abandona nu se mai justifica ca denominatiune…) si in fata oricarui argument biblic sau istoric ei iti cer sa le prezinti decretul prin care Dumnezeu abroga in mod explicit Sabatul ca zi de odihna.
Majoritatea adventistilor cred ca mantuirea este numai prin credinta mantuitoare in jertfa Fiului lui Dumnezeu, dar exista si un „dar” : in ziua judecatii se va ridica omul pedepsit cu moartea(conf.Numeri 15:32-36) si va apela la dreptatea lui Dumnezeu, amintindu-I ca el a platit cu viata pt. nerespectarea Sabatului dar cu ceilalti(adica noi crestinii de duminica ) ce se va intampla?…..Asa ca nu merita sa ne racim gura de pomana cu argumente si contra argumente pe tema Sabatului! Sanatate.
@ liviu (pt. ambele comentarii)
Fratioare, esti cumva adventist de ziua saptea?
Nu, Liviu, nu sunt AZS. Dimpotrivă, sunt membru într-o biserică baptistă (duminicală, dacă vrei mai clar!).
Băşcălia cu premiul la care faci aluzie dovedeşte că te privezi singur de chiar premiul pe care l-ai putea câştiga dacă ai ţine cont de rugămintea
mea: „Aş aprecia răspunsuri echilibrate emoţional şi bine argumentate istoric şi biblic.
Mulţumesc cui se încumetă cu obiectivitate.”
Dă-mi voie să îţi spun care ţi-ar fi premiul:
1. ai dovedi (ţie însuţi şi celorlalţi) că ai citit corect enunţul problemei şi ai respectat cerinţa formulată de cel care a lansat provocarea
2. ai dovedi că eşti în stare să construieşti un răspuns cu obiectivitate
3. ţi-ai clarifica ţie însuţi şi ai face cunoscut şi altora argumentele biblice sau/şi istorice pe care le poţi aduce la clarificarea acestei chestiuni a
zilei de odihnă
Referitor la al doilea ta comentariu – „nu merita sa ne racim gura de pomana cu argumente si contra argumente pe tema Sabatului” – (1) merită să îţi
clarifici ţie în primul rând chestiunea şi (2) cu atât mai mult merită să prezinţi aici, multor altora care vor accesa postarea, argumentele necesare.
NU e de ajuns să fim galerişti – „hai, Dinamo! hai Duminica!”. E absolută nevoie să ne cunoaştem argumentele şi, eventual, tăria sau slăbiciunea lor.
Dar dacă ţii la vreun alt soi de premiu, ei bine, ţi-aş oferi o carte (n-are nicio legătură cu tematica abordată aici) de excepţie. Nu ai regreta că ai
citit-o. Ţi-ar fi de folos nu numai ţie, dar şi altora din familia ta sau prietenilor tăi care trec sau vor trece prin încercări mari în viaţă.
Poţi să îmi scrii pe adresa personală. Cu prietenie.
Am eu o impresie ca dmvoastra sunteti de profesie doctor sau gresesc?
Da, am observat. Parerea mea este ca a inclus Duminica intr-o categorie unde nu se potriveste. Prima zi din saptamana are o semnificatie crestina in contextul crestin, inainte de orice paganism.
Care este contextul crestin la care faci referintă: istoric sau biblic? (prezinta argumentele, fie istorice, fie biblice)
Daca nu apelati la istoria bisericii primare, mai ales la perioada Sfintilor Părinti, cam greu veti gasi argumente biblice pentru a pune ziua de duminica, ca zi de odihna, in locul celei de a saptea, evreiesti.
Coane John ce sa zic, adicatelea din doua una, ori sa se sarbatoreasca, primesti; dar sa nu se schimbe nimica, ori sa nu se sarbatoreasca, dar atunci sa se increstineze pe ici pe colo, si anume in punctele esenţiale. Curat-murdar conasule! Rezon! :))
Sa fim bine cu toata lumea sau sa ne lasam loc de buna ziua – cam asa gandeste Piper – mai bine o larghete, cum zice el, decat sa piarda din electorat printr-o pozitie transanta. Daca eram in locul reporterului l-as fi intrebat cum sarbatoreste el Halloweenul sau ce face in ziua, adica in noaptea aia. Macar sa fi aflat cum gandeste de fapt.
Aș vrea să aud o predică dedicată Halloween-ului!!
Fr. Marius, ați vrut să ne încercați neuronii la toți cu un așa comentariu din partea lui John Piper!!
anul viitor, despre sfînta Parascheva am avut, data viitoare despre Haloween, iar anul celălalt despre Paştele Cailor
Abia aștept! 🙂 Predica de anul acesta m-a cercetat, încă îmi amintesc de ea!
şi cum s-au descucat? neuronii. 🙂
…cu greu!! 😛
Personal pot spune ca ma dezmagit rapsunsul la adresa Hallowenului.Ma asteptam la un raspuns CLAR impotriva acestei sarbatori pagane si cu influente demonice.In cele mai multe biserici americane aceasta sarbatoare este adaptata cat se poate de mult,deci cred ca raspunsul lui a fost sa nu isi supere congregatia care sunt sigur ca are adapatata aceasta sarbatoare prin inocentul „trick or treat”.Unele bisericii au luato chiar razna pe aratatura ,incat au ajuns sa organizeze „hunted houses” ca sa arate un mesaj cum este cand ai fi in iad.Unele au facuto chiar in biserica!!!!
Intrun timp cand am fost departe de Domnul m-am voluntariat sa fac parte dintrun „haunted house” crezand ca este ” cool” sa faci pe mascariciul celui rau.Dupa o predica in care sa explicat demonitatea acestei sarbatori si cat de mult este invocarea celui rau ,mam pocait cu adevarat de asa ceva.Nu cred ca este de joaca cu asa ceva,si mai ales la generatile tinere care nu stiu prea multe.Am trecut si eu pe acolo in nestiinta dar slavit sa fie Domnul ca ma iertat si ma pocait de asta.
Duminica trecuta sa anuntat la biserica ca ce sarbatoare vine.Imediat mam gandit la Hallowen dar predicatorul a amintit o alta sarbatoare in legatura cu Martin Luther(nu imi aduca aminte exact).Dar un lucru ma socat,cat de mult noi crestini stim toate sarbatorile celui rau versus momentele din istoria noastra a crestinilor.
Răspunsurile clare, directe, pline de puterea Duhului schimbător al minții … asociate doar cu părinții bisericii, înaintașii noștrii și departe de „personal world wide image” ale unor teologi de azi!?