Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
E buna si stanga, cand se intampla sa fie de partea aceleiasi baricade ideologice, sau nu?
Domnule Cruceru, fratii si sponsorii dvs. din Statele Unite lupta de vreo doua-trei decenii sa-si marite din nou bisericile cu statul. Ce parere aveti?
draga CNI,
1. adevărul este unul singur, dacă un comunist şi un capitalist spun amîndoi că 2 şi cu 2 fac patru, ce-are Marx cu Einstein în cazul de faţă?
2. fraţii mei sînt, sponsorii mei, nu! Nu trăiesc şi am evitat tot timpul să trăiesc sponsorizat.
3. Cine umblă să mărite bisericile cu statul, că n-am cunoştinţă. La ce vă referiţi?
Cred ca referirea se face la traditia de…a face cununia odata cu botezul, adica si cu pirostriile-n cap si cu…burta la gura !
Inca sunt nedumerit de expresia folosita: „E buna si stanga…” Oare ca e la fel de indemanatic ca si cu dreapta sau „sa nu stie stanga ce face dreapta” ? Ca de „aceleasi baricade ideologice” nu poate fi vorba decat in dreapta credinta…Adica, sa faci ce face popa…
Nu mai tampenii. Nu stiu cum pot unii sa scrie asa ceva. De exemplu, tovarasa Ioana Vrabiescu spune: „Bărbatul nu poate fi direct vinovat, doar e ispitit, nu-i aşa?! Şi în acest caz, aş îndrăzni să vorbesc chiar de complicitate între legislatori şi clerici: o tăcere suspectă înconjoară povestea.” Si nu este singura care a aberat din pacate. Doamne fereste-ne!
Nu am putut sa citesc tot, pentru ca ma doare capul!
Eh, şi unele şi altele… Ela, nu-s chiar taote tîmpenii. Oamenii gîndeşte, unii mai mult, alţii mai puţin, unii chiar diferit de noi.
Am citit cu intristare articolele din „blogul” copie a GDS-ului despre legea care inca nu a fost promulgata, referitoare la parteneriatul „Stat-Biserica”. Dincolo de studiul lui Marius, pe care din motive lesne de inteles nu doresc sa il comentez, am observat o singura directie a prezentarilor: o singura directie, de infierare a legii, a „BOR” (ironie la moda, mai ales la d-nul Karnoouh) din partea unor intelectuali nu de mana intaia. Despre lege stiu si eu cate ceva. Nu se refera doar la Biserica Ortodoxa, ci la toate cultele recunoscute legal in Romania. Veti zice ca ortodocsii isi vor lua partea leului, ca doar sunt majoritari, vorba ceea, 80 si ceva la suta. Pentru cine a citit cu atentie legea, si garantez ca multi dintre autorii amintiti mai sus nu au citit-o articol cu articol, nici un cult religios nu este favorizat. Sumele vor fi date pe proiecte si nu pe ochi frumosi, iar banii vor fi verificati de Curtea de Conturi. Despre faptul ca legea nu era oportuna este o alta discutie si aici sunt de acord cu Marius. Putini stiu insa ca majoritatea ONG-urilor ce opereaza in domeniul asistentei sociale nu sunt religioase, cele religioase sunt mai putin de 10 %. Si atunci, ce rost mai au studiile de mai sus, din moment ce ONG-urile laice au partea leului in asistenta sociala, si pe buna dreptate?
Externalizarea serviciilor sociale va fi facuta pe mana ONG-urilor laice, in proportie de peste 90%, conform unei legislatii din 2006. Ca la mijloc statul curteaza Bisericile cu foc si dor aprig este alta poveste, doar vin alegerile. Dincolo de toate, m-a mahnit cel mai mult articolul plin de prejudecati, inexactitati si neadevaruri al lui Claude Karnoouh. Din respect pt profesorul francez ma abtin sa nu zic prea multe. Am citit pe blogul original cateva din raspunsurile sale prompte la criticile bine venite la adresa articolului sau. Raspunsuri slalom, sabloane, texte rupte din context. Ma asteptam la o analiza mai profunda din partea unui prof univ. Cu unele mucuri de idei adevarate nu faci impresie buna, impanate cu idei preconcepute, neintelegerea crasa a istoriei poporului roman si mai ales a „BOR srl”, cum ii place domniei sale sa zica. Dar, cum e la moda sa te dai mare ‘telectual daca dai in „bor”, unde toti popii sunt legionari, securisti, corupti si ahtiati numai dupa bani, iar crestinii „buni” sunt doar greco-catolici sau protestanti, nu mai zic nimic. Ar fi bine sa ne uitam si in propria ograda, caci fiecare padure isi are uscaturile ei, numai ca ale celor majoritari se vad mai mult, fireste. Imi cer scuze ca m-am lungit, dar ne consumam prea multa energie unde nu merita si trecem cu vederea lucruri importante din crestinism, care ne-ar putea apropia.
draga Marius, îmi pare rău pentru întristarea ta, sper să nu fiedin cauza mea. Mi-aş face mari mustrări.
Am pus acest dosar pentru a arăta că gîndim diferit asupra aceleaşi probleme, argumentele sînt diferite pentru a spera acelaşi rezultat.
Noi, ca baptişti, avem prin hotărîrile cultului distanţa faţă de acest fel de iniţiative. Ca istoric ştii prea bine cum stăm la acest capitol. În dreptul meu i-am sugerat domnului Vasileanu faptul că scena religioasă este un pic mai diversă decît o împarte dînsul între BOR şi stîngişti-atei. Se pare că n-a înţeles nici ce am spus şi nici miza dezbaterii. Face nişte salturi în lateral şi nişte flick-flack-uri care n-au de-a face cu o dispută serioasă.
Speram ca să avem o dezbatere serioasă pe acest subiect, dar, aşa cum ai observat, inclusiv personalităţi cunoscute-recunoscute …. se lenevesc la idee şi iată ce iese.
Oricum legea va ieşi.
Sper ca baptiştii să fie consecvenţi cu hotărîrile lor interne şi să nu accepte implicaţiile legii în ce-i priveşte… în rest… mă tem că va fi un nou prilej de a ne arăta cît de co-rupţi sîntem în coate.
uite ce se întîmplă cu Legea Învăţămîntului Naţionale…
Neapărat aş vrea să vorbim zilele astea…
cu mare simpatie, ca întotdeauna,
mc