Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Daca problema a devenit publica inseamna ca avem voie sa-i „suflam” lui Naum? 🙂
1.Td4 (de fapt, oriunde pe linia 4, exceptand punctele a4 si c4) Ra6
2.Td7 Ra5
3.Ta7 mat
Unul dintre cele mai frumoase si paradoxale studii este cel al lui Reti (alb: Rh8, pion c6; negru: Ra6, h6) in care desi negrul muta, albul poate face remiza.
Un studiu exceptional este si urmatoarea pozitie (daca nu ma insel, un studiu al lui Saavedra): alb – Rb6, c6; negru – Ra1, Td5, albul muta si… castiga!
Daca Naum le rezolva (fara computer 🙂 ) cred ca ar fi mai bine sa-l nu-l mai bati la cap asa tare cu muzica pentru ca ar putea fi un viitor mare maestru.
cite minute v-a luat? 🙂
cam cat va ia dvs. sa-l conjugati pe lyw, la indicativ prezent! 🙂
🙂
Frate Adrian,
am înțeles și eu numerotarea simplă (a-h, 1-8), dar nu o înțelege pe cea folosită de dvs: td, rh etc.) O puteți explica puțin?
*înțeleg
T – turn, R- rege, D – dama, C – cal, N-nebun; cand nu apare nimic in fata codului unui camp inseamna ca este un pion, deci daca scriu simplu e4 inseamna implicit „pion la e4”. Alte simboluri: „:” pentru captura unei iese, „+” pentru sah, „0-0” rocada mica, „0-0-0” rocada mare.
1.Td4, inseamna ca turnul (alb) muta la d4.
1…Ra6, insemna ca regele (negru) muta la a6.
Mutarile se noteaza in maniera:
1.Td4 Ra6
2.Td7 Ra5 etc.
Prima mutare dupa cifra este a albului (cifra reprezinta numarul mutarii, o mutare fiind compusa dintr-o miscare a albului si una a negrului), urmatoarea este a negrului.
De exmplu, o partida poate incepe cu mutarile:
1.e4 (=pion alb muta la e4) e5 (=pion negru muta la e5)
2.Cf3 (=cal alb muta la f3) Cf6 (=cal negru muta la f6)
3.C:e5 (=calul alb ia la e5) d6 (=pion negru muta la d6)
4.Cf3 (=cal alb muta la f3) C:e4 (=cal negru ia la e4)
Sunt mai multe notatii, dar asta este cea mai folosita, cu conditia sa fii atent cand doi cai (doua turnuri) pot muta in acelasi camp (atunci se scrie ceva de genul Cbc4 – calul de pe coloana b muta la c4).
wow, o adevărată partitură. Cred că e mai ușor să înveți o nouă cheie muzicală.
mulțumesc mult, m-ați luminat și o să îmi copiez notarea s-o am pentru mine.
cu placere.
Sunt pasionat de sah cam cum este Marius de chitara.
Cu mentiunea ca el canta mult mai bine decat joc eu. 🙂
Nu-i adevărat, că tu poţi să joci şah şi fără tablă, eu nu pot cînta mental la chitară… încă! 🙂
Adrian,
Multumim pentru aceste indicatii succinte si importante pentru intelegerea notatiilor jocului de sah.
Pentru ca recent am vazut pe aici liste lungi de carti ce ar trebui citite (pentru a deveni literati), ne poti recomanda si ceva cursuri (carti pentru incepatori sau nu) despre sah?
Multumesc foarte mult!
Nu sunt antrenor de sah, dar fiindca ma intrebati, indraznesc sa fac cateva recomandari.
Un prieten care este maestru international imi spune mereu ca „toate cartile sunt proaste, nu merita decat Enciclopedia iugoslava si bazele de date cu partide”. Spune asta pentru ca el este in situatia celui care pentru ca a urcat scara poate arunca scara. 🙂
Ma rezum numai la literatura pentru incepatori aparuta in limba romana (pe hartie).
Cel mai usor de gasit (in anticariate) este cartea Elisabetei Polihroniade, „Primii pasi in sah” (1984).
Cel mai bun manual (in limba romana) pentru un incepator se zice ca este G. Levenfis, „Cartea sahistului incepator”. A aparut prin anii ’60. Totusi, am vazut-o de mai multe ori prin anticariate.
O alta carte pentru incepatori este si Samarin&Vasilescu, „Sahul pentru incepatori” (1975).
Dupa aceste introduceri ar putea fi abordata cartea lui Samarian, „Sa invatam metodic sahul” (eventual si „Din tainele gandirii jucatorului de sah” a lui Kotov, dar cred ca deja am trecut de stadiul de incepator). S-a tradus dupa Revolutie si o carte celebra in literatura sahista: „Sistemul meu”, scrisa de A. Nimzovici (din pacate, cartea este de negasit in librarii, se vinde doar pe la standurile care se amenajeaza cu ocazia concursurilor). Unii considera insa ca „Sistemul meu” nu este o carte de incepatori si, probabil, au dreptate.
Puteti incerca la anticariatul domnului Teofil, s-ar putea sa aiba si carti de sah.
Mai tare decat orice carte este, desigur, sansa de a putea lua lectii de la un sahist foarte bun, care are si har pedagogic si este capabil sa explice pre limba fiecaruia secretele pozitiilor. Profesorii in carne si oase sunt de neinlocuit!
Mulţumim, şi bănuiesc că cel mai important este jocul în sine, antrenamentul.
Eu am jucat cu sora mea într-o zi 22 de partide, după care m-a durut capul o săptămînă!
De atunci mă ia cu fiori cînd văd tabla de şah… de asta mă bate Naum.
Michael de la Maza – Rapid Chess Improvement
Asta o studiez eu acum, si mi se parea cea mai lizibila si usor de urmat. Tipul asta a devenit expert in numai 2 ani, trecat de la 1164 la 2041 puncte elo. (ELO: 100-200 – Clasa J; 2000-2199 Expert; 2400+ Senior Master .. ca sa va faceti o parere a clasamentului; in general se incepe de la 1400-1500 Clasa C si se poate urca sau cobora).
Toate astea merita doar daca vrei sa aprofundezi si sa treci la un alt nivel.
Dă clic pentru a accesa skittles148.pdf
Dă clic pentru a accesa skittles150.pdf
Nu văd care ar fi soluția la studiul lui Reti. Din câte înțeleg, primul care mută este negrul, nu? Normal trebuia să lucrez la un eseu acum, dar m-ați prins 🙂
Pentru cei interesați, am creat diagrama de la care se începe aici: http://chessup.net/php/pictureParser.php?fen=7K/8/k1P4p/8/8/8/8/8&dcolor=D18C47&lcolor=FFCF9E&bcolor=E0E0E0
multumim pentru diagrame!
La prima vedere lucrurile sunt clare: pionul negru nu mai poate fi ajuns iar regele negru poate „prinde” pionul alb (e „in patrat”, cum se zice in limbaj sahist). Si totusi…
Studiul lui Reti poate fi rezolvat intr-o paradigma „neeuclidiana”! 🙂 Cu alte cuvinte, drumul cel mai scurt dintre doua puncte nu este linia dreapta! 😉
Si eu am de lucru. Marius e de vina pentru ca arunca „momeli” de acest gen si ne „prinde”! 🙂
Daca produsul intern brut scade in aceste momente in Romania, de vina este si Marius Cruceru cu blogul lui! 🙂
Gurile rele ar putea spune ca blogul mariuscruceru.ro saboteaza bunul mers al economiei nationale! 🙂
M-am tot luptat să găsesc soluția dacă negru mută primul și îmi pare imposibil. Scenariul este posibil dacă mută alb primul, din câte văd eu. Până la urmă, după scenariul dvs. negru sau alb mută primul? 🙂
negrul muta primul!
Finally, acum pot să lucrez liniștit. Se vede că nu mai am antrenament. Oricum, mulțumesc pentru provocare și pentru hint 🙂
Capturarea de catre negru a pionului alb il face sa piarda o mutare suficient de mult ca albul sa obtina o remiza in cal mai slaba caz?
*cel
In cazul studiului lui Reti, albul obtine remiza nu alergand dupa pionul negru, ci mutand ‘piezis’.
1…h5 2.Rg7 h4 3.Rf6 Rb6 (daca 3…h3, atunci 4.Re6 h2 5.c7 Rb7 6.Rd7 h1D 7.c8D+ cu remiza) 4.Re5 (mutare „cheie”!).
Acum la 4.R:c6, albul joaca 5.Rf4 si „prinde” pionul negru. La 4…h3, albul muta 5.Rd6 cu remiza (isi transforma si el pionul).
Incercati cand aveti timp si celalalt studiu.
Da domnul Adrian am observat rezolvarea data pe wikipedia. Totusi depinde mult de „neatentia” negrului… (vedeti comentariul de mai jos).
Chiar in cazul problemei propuse eu nu as risca o rezolvare in 3 pasi ci una mai lunga, de incercuire care sa imi garanteze succesul (desi in cazul dat poate ca oponentul doreste sa scurteze…).
Ultima data cand am jucat si invins a fost un joc jucat seara cand atat eu cat si oponentul eram atat de absorbiti de strategia proprie de a invinge incat nici nu am observat ce face celalalt… am avut sansa ca am fost cu fix o mutare in fata… 😀
<2 min
idem…
da, răspuns la întrebarea de mai sus. Asta e cheia
dragii mei, doar ca să ştiţi, acesta este al 50.000 lea comentariu. Este greu să spun ce simt. La cele 2000 de postări sînt 50.000 de comentarii, asta însemană că sînt 25 de comentarii în medie pe postare. Hmmm, şi acesta este al 25-lea comentariiu de la această postare.
Cine vorbeşte mult… poate şi păcătui mult.
Să spunem o rugăciune de iertăciune pentru vorbele nefolositoare
50.000 de comentarii!!!
E un fel de-a spune „sah-mat!” 🙂
pat 🙂
Desi timpul necesar transpunerii problemei in forma vizibila a luat mult mai mult timp. Initial crezusem ca aveam o rezolvare dar verificand-o cu raspunsul dat de domnul Adrian si reverificand totul (in scris… ca imaginar nu am fost in stare niciodata, neavand o imaginatie prea exacta… 😦 ) am ajuns la aceeasi solutie. De fapt singura posibila si logica de altfel… Deci sunt un sahist mediu…
încă nu i-am arătat soluţiile, îl voi lăsa un pic să se chinuie cu problema.
vă aduc aminte că ai mei copii sînt foarte foarte terorizaţi şi frustraţi de un tată şi o mamă care nu-i lasă la internet 🙂
Am creat diagrama la problemă. Problema nu e așa grea, mai greu mi s-a părut pentru că nu știu numerotarea tablei de șah. Sper să meargă:
http://www.apronus.com/chess/diagram-jpg.php?d=__________________________R______k_K_____________________________
da, merge, mulţumim!
Sahul este un caz foarte ilustrativ in care se poate vedea cum regulile de selectie a unei mutari dintre variantele de mutari posibile „aproape echivalente” poate duce la rezultate foarte diferite. De exemplu analizand situatia Reti de mai sus daca negrul se concentreaza pe mutarea pionului ori muta atat regele cat si pionul ori se concentreaza pe mutarea regelui (mutari aparent „foarte egale”) rezultatele finale pot varia pe tot spectrul de la infrangere, remiza si victorie…
@Adrian
Daca nu ma insel, tu esti Adrian cu care am“polemizat”pe blogul lui A.Dama (cind am afirmat ca “47% of undisputed world champions” sint evrei, inclusiv Fischer si Kasparov :)).
Am zimbit putin vazind acel faimos studiu al lui Saavedra (alb – Rb6, c6; negru – Ra1, Td5, albul muta si… castiga!) fiindca “ciumegul” ce mi-a dat lectii de sah in pirnaie m-a pacalit de doua ori cu respectiva problema. Ca s-o faca mai ispititoare pentru novici ca mine, a modificat-o putin, pozitia initiala a pionului alb fiind c7, la un pas de a fi transformat in regina si zicind ca negrul nu doar ca va muta primul, dar va fi declarat victorios si in caz de remiza sau stalemate (pat)!…
Am jucat totusi cu albul, fiind sigur ca tura lui n-are cum sa se apropie de pionul meu din c7.
A inceput sa-mi dea o serie de sahuri:
1. – Td6+
2. Rb5 Td5+
3. Rb4 Td4+
4. Rb3 Td3+
5. Rc2 Td4
Vazind asta, mi-am transformat pionul in regina dar el mi-a dat sah cu tura la c4. Cind i-am capturat tura cu proaspata mea regina… a fost pat, bineinteles.
Am schimbat apoi piesele, si am mutat intocmai cum a mutat el inainte primele 5 mutari, insa cind am ajuns eu cu tura neagra la d4, el si-a transformat pionul in tura!! Degeaba mi-am pus tura mea la a4 ca sa blochez matul, caci dupa ce si-a mutat regele din c2 la b3, ori imi dadea mat la c1 ori imi lua tura cu regele.
Deci intr-adevar, albul daca joaca corect, cistiga – cheia fiind ce piesa promoveaza la c8.
Si a-propos de promovari, inca o problema faina in care albul da mat in 3 mutari:
Alb: a7, b7, f6, Rf5
Negru: Rf7
P.S. Stiu ca tu o s-o rezolvi, dar lasa mai intii amatorii sa asude nitel …
Va inselati, nu am intrat niciodata pe blogul lui A. Dama si nu am polemizat pe tema asta. Intru foarte rar pe bloguri, cu exceptia blogului mariuscruceru.ro. 😉
Nu stiu care este procentul de evrei, este foarte posibil sa aveti dreptate.
OK, nu mai dau solutia, ii lasam si pe altii. Nu de alta, dar incep sa seman cu un elev care ridica mana la orice intrebare. 🙂
In general, prefer studii si probleme care sunt mai aproape de ceea ce se poate intampla intr-o partida reala (apropo de studiul lui Reti sau de cel al lui Saavedra). Intr-o partida reala, nu are mare importanta daca nu vezi un mat in cateva mutari cand ai deja avantaj zdrobitor. Desigur, conteaza la blitz, daca mai ai cateva secunde. 🙂
De pilda, mi se pare foarte util un studiu de genul: alb – Rg2, f3; negru- Rd1, e5, g5, in care albul muta si face remiza. Sau studiul alb – Rf2, e2, g4; negru – Rf7, e7, g5, in care cine se afla la mutare castiga.
Studiul acela al lui Reti e intr-adevar magnific. La prima vedere eram sigur ca negrul trebuie sa cistige – dar tactica regelui alb a fost magistrala.
Studiile sint intr-adevar mai gustoase dacit un mat in „n” mutari – dar trebuie sa stai bine cu timpul :). Si eu unul mai am pina la pensie!
Un studiu foarte frumos e si acesta, in care albul muta si cistiga:
Alb: b5, h2, Rd8
Negru: a6, b7, Ra7
Intr-adevar, foarte frumos si instructiv. Ideea este sa intarzii cat mai mult avansarea pionului b, asa ca prima mutare (1.b6+) este evidenta. Daca negrul ia pierde un tempo si pionul h se transforma cand pionul negru este pe b6.
Frumusetea apare cand negrul nu ia pionul si se pune pe pozitie de pat cu 1…Rb8, asa ca la 6.h8D negrul joaca fara probleme 6…a1D! Ce mutari de dama fac ca sa mai castig un tempo? Aici e toata „poezia” si ii las pe eventualii pasionati sa o descopere singuri.
@ Adrian
Exact, negrul joaca pentru pat si albul trebuie sa fie foarte abil pentru a-l evita.
Sint curios ce rating ai, if you don’t mind…
@alex pop
am fost cm in vremuri de demult (in 1989, anul ultimului concurs, mai aveam inca 2055). Am renuntat si am iesit din liste.
Joc doar in „concursuri” ad hoc cu prieteni (multi dintre ei jucatori clasificati activi). Jucam mult blitz, din lipsa de timp. Un prieten MI ne bate pe toti. 🙂
Cam asta e povestea mea sahista. Am pierdut clasificarea si coeficientul dar a ramas pasiunea.
n-aş îndrăzni să mut nici măcar un pion în faţa voastră!
Sahul pentru mine a fost un joc simplu si nimic mai mult. Niciodata nu am avut rezultate cu el, imaginatia mea slaba punandu-mi piedici serioase in jocurile reale, dar asa din cand in cand mai jucam cu diverse ocazii. Pasiunea mea a fost stiintele naturii dintre care cel mai mult chimia desi toate sunt relativ legate formand o mare stiinta a naturii.
@marius
atunci suntem chit, pentru ca nici eu nu indraznesc sa cant la chitara in fata ta! 🙂
lasă că ne bate octavian pe amîndoi 🙂
Transformam pionul de la b7 in … cal… 🙂
nu merge, nu iese mat in 3 mutari!
Dati toata varianta, sa vedem cum ati calculat.
Eu zic ca alta e solutia.
Offf scz aveti dreptate, am asezat piesele in forma: Alb a7,b7, E6, RE5… Negru RE7. Coloana E in loc de F… Offf… in acest caz chiar mergea o varianta de genul:
1. b7-cal; Rd8 (obligatoriu pentru succesul schemei)
2. a7-regina; Re7 sau Re8 sau Rc8 sau Rc7
3. sah prin deschidere mutand calul intr-o pozitie convenabila;
Nu am fost atent…
eu i-as pune camasa de forta pionului de pe coloana a… 😉
Solutie corecta in situatia corecta.
Amuzanta chestia cu pionul in camasa de forta…Sau, daca ne gindim la denumirile englezesti ale pieselor, sa-l imbracam mai degraba intr-o camasa mai…clericala!
adica sa-l facem episcop! 🙂
Sau, in ruseste, sa-l transformam in elefant! 🙂
Alex, pînă la coadă, Naum aseară l-a rezolvat în 30 de secunde.
I-am cerut apoi să se uite peste soluţiile voastre. Nici în gîndurile mele cele mai optimiste nu mi-ar fi trecut prin cap că o asemenea postare ar aduna 50 de comentarii.
Este un semn foarte bun. Iată că ne interesează şi lucrurile frumoase.
atunci ai un baiat foarte destept! are talent!
Sa-mi spui cand e ziua lui sa-i trimit cadou o carte de sah.
26 august!:)
foarte usor de tinut minte, la o zi dupa ziua de nastere a tatalui meu si de Sf. Adrian! 🙂
da, este bine de reţinut şi data de Sf. Adrian 🙂
Norocos Naum! Va trebui sa-i trimit si eu o carte, caci e nascut exact de ziua tatalui meu! (ca fapt divers, si mama s-a nascut in acelasi an ca si tata, in aceeasi luna – cu cinci zile mai tirziu, 31 Aug – si au avut acelasi nume – Pop- si inainte de casatorie, pa care au facut-o cind au avut 18 ani :))
Daca mai veniti prin Sacramento, ma anuntati si-i pregatesc citeva carti – dar bineinteles, sint in engleza, ceea ce nu cred ca va fi un impediment.
Cred că m-aţi făcut să încep să joc şah mai des cu Naum. Să îmi explicaţi pe îndelete ce este cu SICILIANA!
Interesant ce spui depsre zilele de naştere.
Cine ştie cînd vom ajunge în Sacramento, dar vom căuta cărţile recomandate.
@Alex Pop
Atunci trebuie sa ne intelegem sa nu-i dam cumva aceeasi carte!
Eu cred ca i-ar fi de folos cartea lui Irving Chernev, „Logical Chess: Move by Move”. Am o editie tradusa in romaneste.
să fie primit! Dăm şi la alţii 🙂
Foarte pe scurt:
Apararea siciliana inseamna ca negrul la 1.e4 raspunde cu 1…c5.
Albul ataca in centru si pe flancul regelui, negrul pe flancul damei. Coloanele cele mai importante (si care se (semi)deschid in majoritatea variantelor) sunt „c” si „d”. Negrul va crea presiune pe coloana „c”, va avansa pionii de pe flancul damei si va incerca sa isi impinga pionul de pe „d” la d5. Daca negrul joaca d5 in conditii favorabile, atunci are cel putin joc egal (desi, de cele mai multe ori, aceasta contralovitura in centru duce la castig).
In final, statistic vorbind, s-a constatat ca negrul are mai multe sanse.
Albul va impinge pionul „e” si/sau „f” si va incerca sa destabilizeze flancul regelui negru.
E foarte multa teorie, carti intregi despre variante si subvariante.
Fischer si Kasparov jucau incredibil de bine siciliana.
La Fischer paradoxul era ca juca siciliana la fel de bine cu albul si cu negrul.
Fără tablă în faţă îmi vorbeşti în …siciliană.
Mîine îl voi pune pe Naum să pună piesele pe tablă şi să vedem cum arată.
e doar schematic.
Siciliana e „nuca” tare. Unul dintre cele mai solide sisteme pentru negru este Scheveningen:1.e4 e5 2.Cf3 e6 3.d4 c:d4 4.C:d4 Cf6 5.d6 (aici observi bine ce am explicat mai sus: coloanele si structura de pioni).
Pentru incepatori se recomanda jocurile deschise (1.e4 e5). Eu am jucat mult apararea rusa (1.e4 e5 2.Cf3 Cf6), dar maestrul de la care am mai „furat” cate ceva mi-a demonstrat ca albul te poate remiza lejer in varianta 1.e4 e5 2.Cf3 Cf6 3.C:e5 d6 4.Cf3 C:e4 5.De2.
Oricum, la ce ne-ai spus despre Naum nu ma indoiesc ca va pricepe ce am spus.
Am promis ca ii trimit o carte de sah de ziua lui, DAR, daca e nerabdator, ziua lui poate fi si saptamana asta! 😉
Daca asa stau lucrurile, inseamna ca Naum are potential, nu gluma. Daca ar fi baiatul meu, eu as investi nitel si i-as gasi un profesor bun, sa-l invete ceva strategie, deschideri, etc. N-o sa regretati. Baiatul meu de la West Point imi reproseaza acum ca de ce nu m-am ocupat mai serios de el cu sahul!…A vazut si el in sfirsit ca exista tot felul de „perks” pentru cei care exceleaza si sint cei mai buni intr-un domeniu sau altul decit cei din jurul lui.
In America ti se deschid usi si esti apreciat nu cind esti bun la toate ci cind esti cel mai bun la ceva!
voi lua în serios ideea.
A bătut computerul deja!
eu n-am reuşit niciodată şi nu mă consider chiar prostuţ la minte 🙂
Inseamna ca puteti fi sigur ca baiatul dvs. are pasiune pentru sah.
Cind un copil are pasiune pentru ceva, are mari sanse sa exceleze in domeniul respectiv.
Ca parinti sintem datori sa depistam cit de devreme abilitatile („the strengths”) copiilor nostri, pentru a-i putea ajuta sa-si inteleaga mai bine „chemarea” in viata.
E o mare binecuvintare sa-ti cistigi piinea practicind o meserie pentru care ai si pasiune si entuziasm. Nu vreau sa sugerez aici ca sahul e o „meserie” – desi poate fi, dar probabil nu in Romania – totusi pentru multi, sahul nu e doar un „hobby” ce-ti aduce multe satisfactii si prin care-ti faci multi prieteni, ci si un „pastime” capabil sa-ti deschida multe usi. Aici, pentru a fi acceptat intr-o universitate de marca, conteaza enorm realizarile extracuriculare ale candidatilor. Caltech, unul din cele mai bune institute tehnice din lume (and the biggest rival of MIT), a acceptat pe baiatul unor prieteni de-ai mei din cauza unui “resume” impodobit cu realizari din domeniul sahului. (I-am dat multe din cartile mele, pe vremea cind era tinerel si puteam sa-l bat… cu mina stinga:); acum el ma poate bate si c-un ochi inchis:)).
Cu baietii mei mi-a fost un pic dificil pina am fost sigur de inclinatiile si talentele lor fiindca erau exact pe dos in multe lucruri (unul pro-sport, sociabil, iubitor de muzica si poezie, si totdeauna cu o droaie de copii in urma lui, imitindu-i toate apucaturile; celalalt „nerd”, mai inchis si retras, gasind o mai mare placere in carti si documentare stiintifice decit sa piarda timpul cu prieteni. No wonder they ended up at two different schools, which boast the longest rivalry in the American academia. Thus, the one from West Point will become a leader of men, the other one, from Annapolis, a leader of machines – submarines, destroyers, etc).
Vreau deci sa subliniez cit de important e faptul de-a ne cunoaste bine copiii si de a tine cont de pasiunile lor. Imi amintesc ca in primii mei ani de America, pe cind lucram in constructii, am avut in echipa un “necalificat”, un tinerel indragostit de golf, al carui tata n-a tinut cont de pasiunea lui si nu l-a sustinut de loc. Cu primii bani cistigati, baiatul si-a cumparat crose de golf, pe urma si-a platit singur instructor, s-a inscris in turnamente, si a inceput sa cistige. A putut astfel sa spuna adio constructiilor, s-a casatorit c-o “golfarita”, si colinda acum lumea facind ceea ce-i place, si cistigind si bani pe deasupra!
Ce trist cind un tata nu tine cont, nu modeleaza si incurajeaza sau nici macar nu cunoaste pasiunile copilului sau. E si mai trist cind il impinge spre un domeniu pentru care copilul n-are nici o atractie.
Caci fara entuziasm si impins doar de la spate, nu prea sint sanse sa ajunga departe.
There are no great accomplishments in the history of humankind, achieved without a healthy dose of enthusiasm!
Am văzut ce fac copiii tăi, Felicitări, Alex! Dumnezeu să îi binecuvînteze!
roagă-te şi tu pentru ai mei!
Niciodată nu ne pier emoţiile pentru copiii noştri.
Să ne susţinem în rugăciune unii pe ceilalţi!
un antrenor bun, cateva carti parcurse si in 2-3 ani Naum este maestru, poate chiar maestru fide.
să sperăm, poate asta îl va scoate din DarkOrbit 🙂
Dupa calcule de verificari si reverificari in cazul problemei de fata am mai gasit o solutie (de fapt o varianta a primei solutii gandite de mine dar refuzata din motive de risc: depinde si de mutarile oponentului, de fapt si solutia propusa de domnul adrian depinde tot de o anumita neatentie a negrului, ca daca ar fi calculatorul in locul unui om ar fi imposibil sa fie batut din doar 3 mutari):
1) „turn apetisant” la b7, Ra6;
2) „turn mai putin apetisant” la b3, acum negrul are doua variante: daca revine cu regele la a5 mutarea turnului la a3 da victorie pentru alb, daca insa muta regele la a7 (contrar tendintei!) scapa si poate fi invins dar cu mai multe mutari…
solutia data de mine la problema domnului Alex Pop este fortata.
Matul este imparabil.
Puteti sa o puneti pe computer.
Solutia unui probleme de mat in n mutari consta in a gasi acele mutari care sa forteze matul in n mutari indiferent de raspunsul oponentului.
@Adrian
Pentru mine sahul a fost o mangaiere si un mijloc de-a indura mai usor cei trei ani petrecuti in puscariile comuniste (dintre care doi ani jumate in subsolul puscariei Galati, unde-am intilnit sahisti foarte buni, unul chiar laudindu-se ca “afara” a remizat odata cu Polihroniade).
Jucam pe bucatele de pinza cu patratele innegrite cu funingine si cu piese facute din piine (un adevarat sacrificiu!) si ne durea inima cind ne erau confiscate de gardienii zelosi ca sa nu facem altceva decit …“sa ne regretam crimele”. Asa ca de multe ori doar rezolvam “puzzles” cu citeva firimituri, ca piinea noastra cea de toate zilele era tare putina (125g). Dar visam si noaptea sah, nu alta!
In aprilie 89 am fugit din raiul communist si in America am participat la un singur tournament Open din orasul meu, ca sa vad ce pot: cu trei victorii am cistigat locul intii – la categoria “unrated”, bineinteles 🙂 – cel mai bun jucator pe care l-am batut avind un rating de 1800. Am aparut apoi in US Chess Life cu un rating de 1500 si ceva. N-am mai avut timp de turnamente, si de atunci si eu mai joc doar arareori cu prieteni care iubesc sahul.
Mi-am invatat baietii (care sint acum militari) si care in sfirsit au realizat ca a fi mai bun la sah ca cei din jurul tau nu e chiar un lucru de apucat, mai ales in mediul academic foarte competitiv in care se afla acum acum. Are si sahul avantajele lui, mai ales ca e singurul sport pe care-l poti practica toata viata. Chiar si cind ai 100 de ani!…
@alex pop
Impresionanta experienta dumneavoastra!
Din acest punct de vedere eu am fost un razgaiat. Dupa niste reusite la nivelul capionatelor scolare, tatal meu m-a abonat din clasa a VI-a la Revista Romana de Sah si la Sahmatnii Biuleten. Anii de liceu au fost rodnici, dar intrand la facultate a trebuit sa-mi pun problema alegerii. Nu am avut curaj sa risc pe mana sahului si probabil ca am facut bine. Fara o sanatate fizica foarte buna si fara un sistem nervos puternic nu poti face performanta.
Cel mai puternic jucator cu care am avut onoarea sa joc a fost un maestru international cu ELO 2500. Juca atat de bine incat tremurau piesele pe masa. 🙂
Nu mai stiu teorie, am uitat si putinul pe care il stiam, cu exceptia apararii ruse. 🙂
Unul dintre prietenii mei apropiati, care este MI, imi spune ca nu am reusit sa trec de nivelul CM pentru ca nu am inteles apararea siciliana si, in general, importanta cunoasterii teoriei deschiderilor. Adevarul este ca oricat de bine ai calcula si oricat de bun ai fi in finaluri, daca nu stii teorie, in fata unui jucator bun ajungi deja pe la mutarea a 10-a sa stai mai rau.
@Adrian – Da, Siciliana e considerata cea mai buna aparare in sah, una care da negrului din start cele mai multe sanse sa joace pentru victorie.
Am o carte foarte buna scrisa de un GM britanic- John Emms, „The Sicilian”, dedicata, dupa cum spune si titlul, doar acestei faimoase aparari.
Cum sa ti-o trimit?
Daca ai rude in America, costa un mizilic s-o expediez.
Pina in Romania, probabil costa mult mai mult decit cartea:)
Multumesc foarte mult pentru intentie, dar am deja cartea lui Emms. Am cumparat-o din Romania, la un pret destul de „piperat”. Cartea asta mi-ar fi fost de mare folos acum vreo 25 de ani… 🙂
Joc prost siciliana, mai ales cu negrul. E deschidere grea, cea mai mica greseala cu negrul te „curata” rapid. Trebuie studiu mult, dar de unde timpul necesar?!
Tot din cauza lipsei de timp am ajuns sa joc aproape exclusiv blitz-uri, desi de cand ma stiu nu mi-au placut niciodata genul asta de partide.
In orice deschidere daca faci o greseala esti „curatat” !
mai precis?
Văd că v-aţi dezlănţuit! 🙂
@alex pop
cea mai bun jucator pe care l-am batut a fost un maestru cotat la 2200, pe care l-am prins cu lectia neinvatata intr-o varianta din apararea rusa (varianta cu 7…Nd6).
Adrian, esti sahist de clasa, jos palaria! Daca vii prin America, stiu un parc in Chicago, unde se joaca sah pe bani seriosi 🙂
acelasi lucru se intampla si intr-un parc din Ploiesti, numai ca sumele pe care se joaca sunt adaptate la realitatile romanesti. 🙂
Sunt mai curand sahist „de-clas(ific)at”, decat de clasa! 🙂
venim împreună, eu voi fi managerul şi impresarul lui. 🙂
Curiozitati din lumea sahului:
-Sahul e al doilea sport din lume, dupa soccer.
-Chiar daca unii il considera doar un sport al mintii, intr-o partida intensa de sah se pot consuma mai multe calorii decit am fi inclinati sa credem. Boris Spasski a pierdut 15 pounds in timpul meciului cu Petrosian pentru titlul mondial si se crede ca si in meciul cu Fisher a pierdut tot din cauza epuizarii fizice.
Deci sa jucam sah ca sa slabim!
-47% din campionii mondiali la sah sint evrei, inclusiv Kasparov, nascut Weinstein si de asemenea Bobby Fisher. Dupa cum rezulta din documente declasificate ale FBI-ului, tatal adevarat al lui Bobby nu e germanul Fisher ci ungurul-evreu Paul Nemenyi. Or fi evreii buni la sportul regilor, dar sa speram ca o sa-l accepte si pe Isus, Regele regilor…
-Cel mai bun jucator de “blind chess” (jucind sah legat la ochi) a fost belgianul George Koltanowski. A jucat in 1937 un simultan cu 34 de sahisti buni, cistigind 24 partide si, mai tirziu, a jucat 56 de partide consecutive, cistigind 50. Era cababil, legat la ochi, sa dea un Knight’s Tour pe o tabla cu 192 de patratele!! ( sa sara cu un cal pe toate cele 192 de patratele fara sa puna calul de doua ori pe aceeasi patratica!). Impresionat de show-rile pe care le dadea in Havana, ambasadorul SUA i-a oferit o viza si ulterior Koltanowski a devenit cetatean american.
-Cel mai bun sahist/presedinte cica e Fidel Castro! In 1966, in citeva meciuri demonstrative, a remizat cu Petrosian si l-a invins pe Bobby Fischer! (Exista si poze din timpul meciurilor, dar imi cam miroase a politica…).
-Cel mai bun guvernator sahist e, pina mai ieri guvernatorul meu, Arnold Schwarzenegger. Ar avea cica un rating de 2100, si a fost vazut deseori jucind sah cu Kasparov, la Arnold acasa.
-Sahul a avut un interesant rol si in destinul Americii. Cind se parea ca nu prea mai existau sanse de a cistiga the Revolutionary War, in 1776, in noaptea de Craciun, George Washington cu 2000 de soldati a riscat totul, trecind riul Delaware, in mare secret. Totusi, un spion a trimis urgent un bilet pentru comandantul britanic, care insa n-a vrut sa fie deranjat caci era prea cufundat intr-un… joc de sah! Asa ca a pus biletul in buzunarul de la piept, unde i-a fost gasit, nedesfacut, peste citeva ore, cind au navalit peste el soldatii lui Washinton si l-au facut sah-mat!
-Bobby Fisher ar fi cistigat medalia de aur la Olimpiada de la Havana din 1966 daca ar fi acceptat remiza propusa de Florin Gheorghiu. A refuzat – si a suferit astfel singura lui infringere la olimpiada respectiva, terminind o jumatate de punct in urma lui Spasski.
-Iata cum incepea scrisoarea lui Bobby Fisher, imediat dupa infamul Sept 2001, catre… Osama Bin Laden:
Stimate Domn Osama bin Laden, dati-mi voie sa ma introduc. Sint Bobby Fischer, Campionul de sah al lumii. Mai intii trebuie sa stiti ca eu va impartasesc ura pentru Israel, statul criminal si bandit si pentru cel mai important sustinator al sau, SUA, conduse de evrei si de aceea numite the “Jewnited States” sau “Israel West”. Si mai avem inca ceva in comun: Amindoi sintem fugitivi de sistemul justitiei americane.
Sa incheiem insa cu o chestie mai dragalasa din lumea sahului…
E faimoasa legenda cu inventatorul jocului de sah care a cerut drept plata de la imparatul lui (incintat de frumusetea jocului) sa-i dea o boaba de orez pentru prima patratica, doua boabe pentru a doua, patru boabe pentru a treia, si tot asa, dublat, pina la ultima patratica. La inceput imparatul s-a simtit ofensat de acel pret „ridicol” de mic, dar cind a aflat, speriat, ca in toata imparatia nu se gasea atita orez, a acceptat cererea cu conditia ca inventatorul sa numere toate boabele personal, ca nu cumva magazionerul sef sa-l fi inselat, chipurile, cu vreo boaba, doua!…
Eram in anul intii de liceu, cind am calculat, cu creion si hirtie (nu stiam pe-atunci de calculatoare) cite boabe de orez erau necesare pentru plata inventatorului jocului de sah – si am „inventat” si eu o problema, pentru amuzamentul prietenilor:
Pe o tabla uriasa de sah se pun boabe de orez: o boaba pe prima patratica, doua boabe pe-a doua, patru pe a treia, s.a.m.d. – numarul boabelor de orez dublindu-se succesiv, pina la ultima patratica.
Care e lungimea trenului necesar sa transporte orezul de pe tabla de sah, stiind ca 400 de boabe cintaresc 1 gram si ca intr-un vagon de 10 metri lungime se pot incarca 10 tone de orez?
Lungimea trenului va fi:
A – de trei ori distanta Cluj –Bucuresti
B – de trei ori inconjurul Pamintului
C – de trei ori distanta de la Pamint la Luna
D – de trei ori distanta de la Pamint la Soare
Sorry, am scris in unele locuri Fisher in loc de Fischer
Raspuns: D 😀
Am mai intalnit aceasta problema odata demult… Chiar facand o grosolana aproximatie ca toate boabele ar fi 2^63 trenul are o lungime de peste 10 ori mai mare decat distanta Pamant – Luna (~1 secunda lumina = >300.000 Km).
Suma(1 + 2^1 +…+ 2^n) = 2^(n+1)-1
Suma(1 + 2^1 +…+ 2^63) = 2^64-1
2^64-1 ~1.844 * 10^19 boabe ~ 4.611*10^13 kg ~ 4.611*10^10 tone ~ 4.611*10^10 m ~ 4.611*10^7 km ~ 153.72 s-l = 2.56 minute lumina… (distanta Pamant -Soare este ~8 minute lumina)
Ati exagerat putin cu „400 boabe cantaresc 1 gram”… De fapt poate sunt seminte de mac. In cazul orezului cu multa ingaduinta 40 boabe fac un gram (in realitate mai putine). Deci daca avem orez si nu mac chiar este raspunsul dat…
@Pomisor – Rezultatul tau reprezinta doar suma boabelor de pe ultima patratica ori de pe toate patratelele tablei de sah?
In acest ultim raspuns de pe toate ca le-am insumat prin acea formula.
Eroarea provine din subestimarea greutatii unui bob de orez… 400 de boabe de orez au peste 10 grame… Si de aici rezulta o lungime cu un ordin de marime mai mic. Daca avem boabe de mac (care sunt de ~10 ori mai usoare) este corect sa avem 400 de boabe pe un gram. Totusi dupa cum spuneam ambele cu „ingaduinta” in sensul ca greutatea este mai mare la acest numar…
absolut impressive, Pomişor, spun şi eu ca el cre priveşte snob un tablou de artă abstractă pictat … cu puşca 🙂
Referitor la ce s-a intamplat la Havana cred ca faceti o mica confuzie cu un alt turneu (la Santa Monica, tot in 1966, Spassky a fost cu 0,5 puncte in fata lui Fischer).
Olimpiadele de Sah sunt intreceri pe echipe.
In 1966, la Havana, URSS a castigat cu 5 puncte in fata SUA.
In cadrul Olimpiadelor se mai discuta si despre cele mai bune procentaje individuale, obtinute la fiecare masa. La Havana, la masa I, cel mai bun scor l-a scos Petrosian, campionul mondial din acel moment (cu 11,5 puncte din 13 partide, adica 88,5%), iar Fischer a fost foarte aproape de el cu 15 puncte din 17 partide (adica… 88,2%! 🙂 ). La Havana, Spassky a scos 10 puncte din 15 partide (10 remize!). Fischer a pierdut la Gheorghiu si a remizat cu Spassky (intr-o partida foarte disputata – 57 mutari).
Intr-adevar, daca nu pierdea la Gheorghiu, Fischer ar fi avut cel mai bun scor la masa I, dar campiona olimpica ar fi fost tot URSS.
Gheorghiu a propus remiza inainte de mutarea… 15! Fischer, din principiu, nu accepta remizele de „salon” si prefera sa joace pana la epuizarea tuturor posibilitatilor. Intre el si Gheorghiu au mai fost si doua remize, toate incheiate dupa o mare lupta (82 mutari, 57 mutari). In schimb, 1970, la Buenos Aires, Fischer si-a luat revansa si l-a invins pe Gheprghiu in 35 de mutari.
@Adrian – ai dreptate. Fischer a fost depasit la scor doar de Petrosian, (care pare-se era atunci si campionul mondial) si nu de Spasski cu care a facut acea remiza faimoasa, declarata de altfel “meciul olimpiadei”.
Stiu ca era o competitie pe echipe dar stiam ca se dadeau si medalii individuale – cea de aur fiind acordata jucatorului cu cel mai bun scor. O sa mai verific miine lucrul acesta ca sa fiu sigur.
sigur se dadeau niste premii si pentru rezultatul individual le fiecare masa, dar ceea ce conta era clasamentul pe echipe. Nu stiu daca pentru rezultatele individuale la mese se dadeau medalii. Cert este ca cine avea cel mai bun scor la prima masa nu devenea un fel de campion olimpic indiviual.
La Havana, Gheorghiu a facut si una dintre cele mai proaste partide ale sale (cu Portish), in care a gafat ca un incepator. Interesant ca in partida lui cu Fischer, Fischer nu a facut nicio greseala evidenta. Se pare ca varianta aleasa in deschidere a fost din start mai slaba pentru negru.
Mulţumim, Alex.
multe dintre acestea mise pare legende urbane, dar nu pot să spun că nu sînt interesante, le-am trecut mai în faţă.
@Pomisor – Deci daca ti-au iesit 46o,000,000,000 de tone = inseamna ca e nevoie de un tren lung de 460 de milioane km pentru tot orezul. Distanta de la Pamint la Soare fiind de 150 milioane km, lungimea trenului e deci de trei ori mai mare. (asta e calcul babesc, fara ani/secunde lumina si formule complicate 🙂 )
Problema este absolut corecta cu 40 in loc de 400.
Calculele le-am facut pentru a demonstra cum am ajuns la raspunsul spus initial. Am observat chiar cand le scriam sa le postez ca daca avem 400 in loc de 40 rezulta o lungime de 10 ori mai mica…
Ma rog un zero in plus… O neatentie des intalnita…
prefer calculul acesta .. tututor calculilor renali şi biliari, care tot băbeşti pot fi 🙂
..Deja transpir doar la amintirea chinurilor prin care am trecut pina am scapat de niste pietre la rininchi, cu vreo 15 ani in urma!
@Adrian –
Eu nu am cartea lui Chernev, dar as avea pentru Naum citeva carti ( printre care “The ABC’s of Chess si Chess Openings –Traps and Zaps) de Bruce Pandolfini – probabil cel mai faimos professor si antrenor de sah din America. El a fost primul professor al celui mai tinar GrandMaster din istoria Americii, Fabiano Caruana si a fost instructorul de sah din filmul Searching for Bobby Fischer in care e prezentata istoria reala a lui Pandolfini, angajat sa dea lectii de sah unui copil precoce, Josh Waitzkin si sa-l transforme in “the next Bobby Fischer”. Copilul, a cistigat in viata reala toate campionatele de scoala primara, secundara si de liceu din US; la 11 ani a remizat intr-un simultan cu Kasparov iar la 16 ani a devenit International Master.
A rulat si in Romania filmul respectiv?
Nu stiu nimic despre un asemenea film, daca il gasesc il cumpar.
Mi-a spus cineva despre un film vechi despre Aleksandr Alehin (jucatorul meu preferat – cartea lui cu 300 de partide alese am parcurs-o de vreo 4 ori 🙂 ), stiti ceva despre un astfel de film (se numeste „Belîi sneg Rosii” – „Zapezile albe ale Rusiei”)?
E buna cartea lui Pandolfini, mai ales pentru cineva care este la inceput.
Exista o carte si in limba romana care s-ar putea sa-i placa lui Naum; „O idee strabate deschiderile’, a lui Vaisman.
Cel mai bun insa e tot un antrenor (care sa fie cel putin maestru).
Am vazut ca exista filmul de care ai zis (despre Alekhin) intitulat „White Snow of Russia”. M-ai facut curios. O sa ma interesez daca se poate cumpara sau renta de undeva.
scenariul este scris de GM Kotov.
Trebuie sa fie interesant (desigur, cu politizarea de rigoare, specifica epocii – rusii insista foarte mult pe „greseala fatala a lui Alehin de a parasi URSS”).
Oricum, Alehin a fost un fenomen, un fel de Bobby Fischer al perioadei interbelice.
filmele sunt filme..am citit cindva de un mare maestru al sahului care a fost refuzat sa joace rolul unui sahist pe motiv ca nu muta „natural” piesele..! am vazut cindva filmul despre viata lui Alehin..si nu m-a impresionat..!imi aduc aminte in copilarie ma uitam la cartea lui Alehin si o numeam ” Biblia mea” slava Domnului la 23 de ani m-am intors la Dumnezeu.
Alehin este cel mai mare jucator al tuturor timpurilor si nu are egal pana in acest moment ! Fischer este cu mult sub el !
Ce înseamnă asta? Partide cîştigate? Stilul? Talentul, intuiţia?
Lui Marius Cruceru
(mare amator al „jocului cu patratele”):
Vorbind de sah si de Naum,
Constat si m-amuz copios
Ce potrivit suna acum
Nickname-ul tau de …”Patratos”!
Sugestie de titlu (nickname) pentru Naum – un viitor campion la sah
Un titlu corespunzator
E…”Patratosu’ Junior”!
(Desi, cit inca-i mititel
Suna mai bine…”Patratel” :))
Multumim, Alex,
tocmai i-am citit!
Va propun urmatoarea pozitie:
Albul muta si da mat in 4 mutari!
http://chessup.net/php/pictureParser.php?fen=r3r2k/2p3pp/1p6/p5N1/3q4/BQ5P/PP3PP1/5RK1&
mulţumim!
@o propunere
Abia acum am vazut problema propusa de dvs.
Pozitia e un fel de lectie pe tema matului etouffe (‘sufocat’).
1.Cf7+ Rg8 2.Ch6++ Rh8 3.Dg8+ T:g8 4.Cf7 mat
Buna! Am si eu o problema de sah foarte grea caruia nu ii gasesc solutia. Este un mat in 50 de mutari. albul are piese asezate astfel. Pionii albi la casutele ; b7, c4, c5, c6, d2, e4, f2, g5, si Regele alb la f1. Pionii negri la casutele , a5, c7, d3, d4, e5, f3, f4, g6, si regele negru la R a7. Albul trebuie sa dea mat in 50 de mutari. Nu gasesc solutia. Cine ar putea sa ma ajute mi-ar putea trimite solutia la adresa de e-mail viokay27@yahoo.es . Va multumesc!
Sper să vadă prietenii noştri, Alex Pop şi Adrian Iosif.
E mult de scris si oarecum inutil pentru ca multe mutari se repeta.
Va descriu mai jos procedura de castig in varianta principala.
Regele negru nu are alte mutari decat pe a7 si b8.
Daca muta pionul de pe coloana a albul il va captura mai repede (pionul alb va fi mai aproape de regele alb), deci va castiga mutari. La mutarile regelui negru pe a7 si b8, albul se deplaseaza cu regele si captureaza pionul din a5 (Chiar si intr-o posibila varianta cu regele alb pe a4, pion negru pe a5 si regele negru pe a6, albul nu are probleme pentru ca nu este obligata sa scoata dama – cu pat! – ci poate scoate turn sau chiar si cal, cu castig foarte rapid).
Apoi albul se deplaseaza cu regele si ia pionul din f3 (prin d1, e1, f1, g1, h2, h3 si g4).
(Regele negru nu poate merge in a6 pentru ca albul scoate dama si urmeaza mat imparabil pe b5 sau b7).
Dupa capturarea pionului din f3 regele alb revine cu tempo in a6 si, regele negru fiind in pozitie de pat (pe b8), negrul este obligat sa mute acum pionul din f4 la f3.
Acum regele alb se reintoarce pe celalat flanc si prin f1, h2, g3 captureaza pionul din f3.
Dupa aceasta captura albul muta Rg4 (probabil ca merge si Rg3) si apoi pion f2-f4.
Negrul este obligat sa ia (altfel ia albul la e5!). Albul joaca acum pion e4-e5 si va scoate dama pe e8, dupa care urmeaza matul.
Varianta principala are, intr-adevar, 50 de mutari, atunci cand negrul se apara cel mai bine.
Mulţumim pentru rezolvare…. Excelent, aş spune, dacă aş înţelege 🙂
Wow, mat in 50 de mutari… probabil doar cind voi iesi la pensie si-o sa stau bine cu timpul, o sa pun piesele pe tabla ca sa ma joc , pe indelete, cu astfel de „time killers puzzles” 🙂
Thanks, Adrian, for coming to the rescue.
Cu-asa talent la explicat, musai sa antrenezi vreun club de copii; ar fi pacat sa nu transmiti dulcele „microb” al sahului unor urmasi suficient de norocosi ca sa-ti fie ucenici.
nici mie nu-mi plac problemele de acest gen (mat in 50). De obicei, arborele de calcul este liniar si sunt multe mutari fortate (ca si in cazul de fata, cand practic mutarile negrului nu conteaza, neavand altceva mai bun decat „pendularea” Rb8-Ra7). Eu as include aceasta pozitie la studii, pe tema „albul muta si castiga”.
In pozitia de mai sus sunt spectaculoase cele 4 curse ale regelui alb de pe un flanc pe altul. Pozitia merita retinuta la capitolul „finaluri de rege+pioni contra rege+pioni”.
Cat despre antrenat, raspund ca si dumneavoastra: poate la pensie… 🙂
trebuia să ne naştem pensionari 🙂
Multumesc mult pentru solutie . foarte interesant finalul. Ma gandeam la capturarea pionului in f3 da nici prin gand nu mi-a trecut ca intadevar daca ajungi cu regele alb in a6 obligi negrul sa mute pionul de la f3 la f4 si iti deschizi drum. Foarte buna solutia. Iti urez mult succes . In caz ca am sa mai gasesc asa probleme am sa le expun aici. Imi place si mie sahul. Dar cum trebuie sa lucrez cam 12 ore pe zi , nu am timp mai deloc sa dedic studiului de sah. Asa cum spuneti si voi sper ca la pensionare sa dedic mai mult timp sahului. Mult succes!
Viorel, nu am mai spus eu că cititorii şi comentatorii mei sînt mai deştepţi decît ai lor? 🙂
Pentru Adrian ( si nu numai…)
Iata o smecherie extraordinara prin care un jucator de sah slabut poate cistiga in fata unor grandmasters la un simultan de sah!!
Sper ca link-ul e valabil:
http://www.wimp.com/chessplayers/
Da, mulţumim, afişat!
Pingback: Celibidache “Sînteţi cu toţii vinovaţi”, o problemă de şah, povestea lui Silvian « La patratosu