Muzica crizei 2 (P)

Muzica de pe la noi, s-ar putea să arate astfel din urmărele pricini:

1. Lipsa unei educaţii de masă în domeniul muzicii poate fi o posibilă cauză. Dar sistemul de învăţămînt are probleme mai mari decît calitatea şi puţinătatea orelor de desen şi muzică. Copiii noştri nu învaţă cum trebuie limba română şi matematică, ce, să le dăm lecţii de blockflote sau să îi învăţăm melodii despre melci şi broaşte? Vreo soluţie instituţională, din partea actualialilor conducători doctoranzi ai Ministerului Edulcoraţiei Naţionale? Să fim serioşi!

2. Lipsa profesorilor. Dar… o posibilă soluţie ar putea fi implementarea sistemului tutorial privat, gen meditaţii, profesorul de pian la uşă, inexistent la această oră. Acesta ar putea suplini această lipsă a sistemului de educaţie naţional, dar iniţiativele sînt abia la început. Cineva îmi povestea în urmă cu vreo doi ani de ideea de a crea o şcoală privată mobilă cu profesori care să predea diferite instrumente în locaţia indicată de client. Aici trebuie bani şi încredere. Bani, evident pentru ce. Încredere? Pentru că nu este lucru uşor să îţi laşi copiii în regim tete-a-tete cu cine ştie ce artist cu cine ştie ce apucături. Eh, da e băiat, iar domnu profesor e bărbat, ce se poate întîmpla? Într-o lume pidosnică ca a noastră şi drogată sexual prin media, credeţi că fetele mai sînt în siguranţă în preajma oricărei femei şi băieţii în preajma oricărui bărbat? Deci, bani, încredere, voinţă!

3. Lipsa mecenatului. Noua boierie şi aristocraţie vine din zona manelisto-păşunisto-ciobănesco-fotbalistică. Ce? Să-i ceri lui Gigi? Să construiască o Filarmonică? Ugerul statului a fost umplut cu alte chestii pentru muls, arta nu este rentabilă.

4. Dispariţia şcolilor populare de artă. Şi acum îmi aduc aminte cu plăcere orele petrecute în Şcoala populară de artă de la Iaşi pentru clarinet, chitară clasică, saxofon etc. Aşa s-au umplut bisericile noastre de instrumentişti care stăpîneau o tehnică decentă şi instrumente bunicele. Unii au rămas bolnavi pe viaţă, contaminaţi de instrumentul respectiv. Plata? Simbolică. Iar pentru instrumentiştii şi aşa săraci de prin Filarmonici era o normă în plus. Toată lumea era mulţumită.

5. Liceele de artă în criză. Este plînsul şi scrîşnirea dinţilor în liceele de artă. Ştiam că nu se prea face matematică, fizică şi gramatică pe acolo, dar acum nu se mai face bine nici instrument. Din cauza faptului că tot mai puţini copii aleg instrumentul pentru a face carieră, liceele au coborît standardele de admitere şi clasele sînt pline de învăţăcei stîngaci care le provoacă oroare profesorilor. Lipsa de chef şi sictirul înfloresc pe toate sălile liceelor de artă din ţară.

6. Lipsa materialului genetic. Din 1991 încoace, după unele statistici mai optimiste ca naţiune am avut 11.000.000 de avorturi (11 milioane, ca să fie clar), după altele 16 milioane şi acestea sînt doar cele declarate. Cred că am îngropat prin grădini şi am dat la canale încă o Românie de vreo 20 de milionane în aceşti ani. Imaginaţi-vă cîte talente au fost strivite de instrumentele călăilor ginecologi. Cîte degete de viitori pianişti au fost strivite de forfecele avortanţilor, cîte picioare care s-ar fi putut odihni pe pedalierele orgilor au fost smulse şi aruncate la coş. Cîte creiere dizolvate!

Cînd eram în clasa I-a, am fost în I-a G şi după noi mai urmau I, J, K, Clasa I-a K, şi toate aveau cîte 40 de elevi.

Acum abia dacă se umplu două clase I-a A şi I-a B, poate şi C, fiecare cu cîte 25 de elevi. Calculaţi şi voi!

Cînd se nasc tot mai puţin copii, se nasc tot mai puţine talente. Talanţii răspîndiţi de Dumnezeu în lume sînt în directă proporţie cu statisticile demografice. Este adevărat că şi prostia concurează pe aceleaşi statistici.

Generaţia mea este generaţia „decreţeilor lui Ceauşescu”. Sîntem mulţi. Din toată mulţimea asta ne putem lăuda cu unii care fac legea acum în film, media etc. Uitaţi-vă în blogosferă să vedeţi cam ce se întîmplă. Generaţia născută între anii 1971-1989 este cea mai activă prin spaţiul virtual. Uitaţi-vă cam ce fel de bloguri îşi face lumea din generaţia aia.

Ar fi interesantă o statistică referitoare la cei care posedă pagini web, bloguri etc. născuţi fiind după 1989. Mă tem că va fi o cădere spectaculoasă, în primul rînd în număr.

Ma opresc deocamdata aici, dar sînt multe de spus.

etc. Sînt alţii mai îndrituiţi să analizeze cauzele la nivel naţional, dar putem încerca, cine ştie ce iese?

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Analize, Biserica Baptista, Dezbatere, Muzica, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Muzica crizei 2 (P)

  1. C.T.Daniel zice:

    subscriu la toate de mai sus.
    la punctul 5 puteti introduce si conservatoarele. Cand eram in anul 1 si eram la orele de cor, mi se parea ca suntem cel mai slab an care a populat vreodata conservatorul … si eram bunicei. Acum cand ma uit acum la cei care au venit dupa noi …. ma ia cu dureri si de cap si de urechi.

  2. Pingback: Tweets that mention Muzica crizei 2 (P) | Marius Cruceru -- Topsy.com

  3. pivoinepage zice:

    Wow! I wish you would have written this in English actually, I know a few people who would benefit from reading it. Unfortunately they don’t read Romanian. I loved the accounts given in here, especially with reference to education.

  4. „Cei mai multi dintre tinerii americani ce intra la universitati in acest an nu stiu sa scrie cursiv, considera ca emailul este prea incet, sunt de parere ca Beethoven este un caine iar Michelangelo un virus informatic, potrivit unei liste anuale realizate de un colegiu din SUA, preluata de AFP. Potrivit listei Mindset a celor de la Beloit College, pregatita pentru absolventii din 2014, tinerii americani afirma ca Cehoslovacia n-a existat, Fergie este o cantareata si nu ducesa, iar John McEnroe apare in reclame publicitare si nu a jucat niciodata tenis.”
    (hotnews)

    • balama zice:

      vorbesti serios? @-)

    • pivoinepage zice:

      You’re right! Cind am intrat la college, in USA, in 92, in primul an am fost socata sa fiu intrebata de ei „How do you spell this word” (adica cum se scrie cuvintul asta”) si cit de multi nu stiau sa-si scrie in propria limba… si m-am mirat fiindca mie mi se pareau usoare. Asta a fost atunci… ce ce acuma… nici nu vreau sa discut! NU vreau sa ma laud insa „spelling” n-a fost una dintre problemele mele cind scriam cite un esseu sau examen. Recent am fost intr-un simpozion al cadrelor medicale, aici in Arizona, si domnul de la proiectorul (overhead projector – sorry ca nu stiu cum ii zice in Ro) se chinuia tot timpul sa scrie cuvintele care-i apareau in rosu si spellcheck-ul nu le putea sugera fiindca erau gresit scrise de la inceput si ieseau ca din totpr, vorba aia!

  5. naomi zice:

    Foarte adevarat!
    No comment!

  6. Alin Cristea zice:

    „Ar fi interesantă o statistică referitoare la cei care posedă pagini web, bloguri etc. născuţi fiind după 1989.”

    WOW! Ar fi interesantă o… statistică!

    Și cine să o facă, dacă după părerea unora a crea contează, nu a face statistici?

    Dacă toți trebuie să aibă vocația creației, de unde să mai fie și vocația contabilă?

  7. Niki zice:

    Foarte bun articol.Poate fi publicat ca editorial sau comentariu in orice ziar din Romania.Afirmatiile tale sunt pe cat de dureroase pe atat de adevarate.Ma bucur ca am avut ocazia sa citesc ceva bine scris.Esti o raritate in acest mediu virtual.La mai multe si mai bune articole bune!

  8. „Generaţia mea este generaţia “decreţeilor lui Ceauşescu”. Sîntem mulţi. Din toată mulţimea asta ne putem lăuda cu unii care fac legea acum în film, media etc. Uitaţi-vă în blogosferă să vedeţi cam ce se întîmplă. Generaţia născută între anii 1971-1989 este cea mai activă prin spaţiul virtual. Uitaţi-vă cam ce fel de bloguri îşi face lumea din generaţia aia.

    Ar fi interesantă o statistică referitoare la cei care posedă pagini web, bloguri etc. născuţi fiind după 1989. Mă tem că va fi o cădere spectaculoasă, în primul rînd în număr.”
    Sunt de acord cu dumneavoastră. Mă uit la tinerii născuţi după 1989 şi mă întreb încotro se îndreptă lucrurile şi ţara…răspunsul nu-l dau…e prea dureros…trag doar (încă) un semnal de alarmă!

  9. neamtzu' zice:

    Eu as intreba: ce se intampla cu muzica pe care o ascultam si o cantam in biserici? Nu e cam acelasi fenomen?
    Avem de-a face cu muzica de profit? Sora x cere 2000 euro ca sa cante la o nunta, fratii y sunt mai rezonabili: 1500. Avem nevoie de vedete?

    • C.T.Daniel zice:

      nu vad legatura la ce ai scris tu dar. think about: sunt personaje care traiesc din arta (care e mai mult sau mai putin arta), nuntile nu sunt pe toata durata anului, sunt doar in sezon. Ce or sa faca oamenii acestia iarna cand nu sunt nunti? Mor de foame? Nu, eih atunci taxeaza in functie si de acest aspect.
      Nu cred ca e vorba de vedete.

      Muzica de profit… daca adun toata muzica romaneasca (crestina) din 90 si pana astazi mă străduiesc la maxim să găsesc 20-30 piese(compozitii) pe care să le numești, vorba unui profesor de-al meu „lucrari de valoare”, dar imi este teama ca 20 e o cifra cam mare. Restul pieselor pentru ce au fost facute? Aceasta e muzica de profit, pana la sora x care taxeaza 1500E/nunta mai este mult… Nu stiu cate personaje iau ~1500E. Scorurile astea le gasesti mai degraba la nuntile din afara bisericii.

    • dori`s zice:

      in mai multe comentarii am remarcat o mare compasiune pentru viata artistilor. nu prea inteleg de ce. cei care sunt artisti (cantareti, pictori,etc) cu acte si talente in regula, pot avea si ei un loc de munca ca oricare om. la noi in biserica sunt foarte multi artisti, foarte talentati, cu diplome de la conservator, dar toti au servicii stabile. majoritatea lucreaza la filarmonica, avem un prim solist la Opera din Bucuresti, unul care o vreme a cantat la Viena, profesori de muzica la diverse scoli, daca mai punem la socoteala si meditatiile care le dau, sunt in categoria celor care mai pot da o mana de ajutor la altii, nicidecum printre cei compatimiti.
      cei care sunt artisti de ocazie si sezonieri ma gandesc ca ar fi bine sa mai deprinda cunostinte si in alte domenii, sa poata supravetui si in extrasezon 🙂

      • C.T.Daniel zice:

        artist nu te face o diploma de conservator, nici pe departe. Conservatorul nu are misiunea de a fabrica artisti, ci de a nu-i strica.
        deja suntem off topic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.