Psalmul 13 (P)

Seceta 2007 în Oltenia

Au chelit pădurile.

Au rămas rîurile cu gura uscată,
Şi lacurilor le-au crăpat buzele.

Munţilor li s-au înmuiat picioarele

Şi dealurile s-au cocoşat de durere

Gheaţa de la Bîlea e soioasă şi puţină
Gîldanele-s o amintire de spumă verzuie,
Şi în urma eleşteielor a rămas mîlul negru şi crăpat,

Numai muştele cele verzi sînt grase
Şi serpii de nisip se zvîrcolesc în plăcerea fierbinţelii

Şobolănimea şi şoricimea chefuieşte,
Ciorile şi-au umplut ciocurile,
După ce se-adună pe hoituri
Şi cîinii de pripas propăşesc.

Dar eu voi lăuda pe Domnul,
Bunul,
La rău,
Apa Vieţii,
La Secetă,
Şi Pînea din ceruri,
La foamete.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Pătrăţoşenii, Re-psalmodieri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Psalmul 13 (P)

  1. naomi zice:

    De citit, cand ai pofta prea mare de mancare si nu o poti stavili 🙂

    „Numai muştele cele verzi sînt grase
    Şi serpii de nisip se zvîrcolesc în plăcerea fierbinţelii

    Şobolănimea şi şoricimea chefuieşte,
    Ciorile şi-au umplut ciocurile,
    După ce se-adună pe hoituri
    Şi cîinii de pripas propăşesc.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.