Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
In cateva mi s-a parut ca sunt invocate duhurile necurate, brrr!
se poate.. eu ascultam muzica.
si … acest tip de postari, cum am ma spus.. pot fi motive de rugaciune pentru acele triburi si popularii.
uitati-va la muzica lor. este superbă.
sa ne rugam deci pentru ei, sa-L cunoască pe Dumnezeu.
Ocarina este instrument de percutie :), nu de suflat. Pare incredibil, dar asa e considerat. 🙂
Dar se sufla in el!
Atunci berimbau-ul electric este instrument de suflat? In asta chiar nu se sufla!
Da, mi se pare absolut incredibil sa clasifici ocarina asa. Este vreo explicatie?
nu e un instrument de suflat per se dar e actionat de aer! un link mai jos cu cimpoi irlandez sau uilleann pipes. pana sa l ascult pe Liam O’Conner sunetul de cimpoi mi s a parut stresant (!) dar tanarul asta e fenomenal.
a se vedea cum controleaza clapele regulatoarelor de sunet cu podul palmei.
erata Liam O’Connor
foarte binevenite postarile despre instrumente. Intrebare: de ce omul a fost si e atat de inventiv in a crea instrumente cat mai diverse? Nu erau suficiente 3-4, sa zicem, pentru exprimarea muzicala?
faptul că sînt atît de multe instrumente reflectă creativitatea. Creativitatea este urma pe care o găsim din Chip şi Asemănare.
Muzica …
Te-ai întrebat dacă Dumnezeu cîntă? Eu m-am întrebat, am o postare despre asta.
Aha. Se poate pleca in niste frumoase directii de aici. Multumesc.
Marius – excelenta selectia
diversă, dar nu-mi aparţine mie.
Un director de filarmonică a făcut-o.
chiar n-am avut nicio contribuţiune
Am gasit un instrument fubios
http://www.youtube.com/watch?v=WLZmrVOGkCM
…. dubios…. pardooon
muzicuta cromatica.
Hugo Diaz un maestru al muzicutei cromatice.
…de mult timp mă bate gându’ să-nvăţ cum se face un fluier…un instrument de suflat…stie cineva sa+mi arate cum se face un fluier?…siteu’ este foarte interesant…caut pe cineva care ma poate invata cum sa fac un fluier al meu!
mulţumesc
levantin velicusas
contactează-ma pe privat, iti spun eu!
Trebuia si o piesa la shakuhachi nu?
O piesa foarte buna. Daca cineva vrea sa faca un astfel de instrument il ajut cu placere.
da, euaş vrea să văd un asemenea instrument funcţional, făcut de dvs. dacă se poate
da, mulţumim, frumoasă piesă.