A început din nou şcoala, s-a terminat sesiunea şi, ca de obicei la corectarea eseurilor am stat foarte mult în cumpănă.N-am dat încă de 10-le absolut, dar cîte ceva tot am găsit.
Am primit şi primele reclamaţii de genul: “păi da am muncit, frate profesor, nici nu ştiţi cît mi-a luat să scriu eseul ăsta etc.”
Ei, da, ca de obicei răspund: calitatea nu stă în cantitate, nici în cantitatea de pagini scrise, nici în cantitatea de citate, nici în cantitatea de timp investită, ci în cantitatea de calitate.
Studenţii ştiu foarte bine criteriile după care sînt judecaţi chiar de la prima oră, ştiu ce se aşteaptă de la ei, dar … pruncul nostru este cel mai drag, nu-i aşa?
Pentru ei şi pentru cei care m-au întrebat cam ce anume facem la Exegeza Noului Testament iată un eseu care a luat 10, dar cu o singură condiţie: să fie refăcut.
Acum la începutul noului semestru, ca să fie mai clar de ce există şi note de 7 şi 8 şi 9, cu aprobarea proprietarului, vă las spre exemplu un eseu de 9 spre 10.
Dacă proprietarul corectează cele 40 de observaţii pe care i le-am transmis, are 10.
Cam asta facem pe la Emanuel la Exegeză, pentru cei curioşi…
Ihtys m-a întrebat ce se întîmplă cu Blogreaca. Ei, tocmai din cauza lungimii unor astel de eseuri am întîrziat şi cu acel proiect, dar tot am progresat un pic cu ajutorul lui VAsile.
Am schimbat pagina, am pus coautori, pentru ajutor şi … sigur, continuăm…. dar am schimbat cu totul aproaciul 
Iată AICI
***
Anul acesta am ales alt eseu pentru care am dat nota 10.
El se găseşte AICI.
Marius Cruceru 
Citind cele doua eseuri despre care ati mentionat ca vor fi sau sunt notate cu 10 am ajuns la concluzia ca nota oferita sau propusa este prin har, intrucat nici una dintre ele nu se ridica la aceasta nota.
Prima lucrare, din perspectiva exprimarii ideilor nu este cursiva, ceea ce face ca cititorul sa se plictiseasca in timpul lecturarii. As putea spune, chiar sa se opreasca inainte de a termina referatul. Uneori face afirmatii categorice, pe care mai tarziu este nevoit sa le rectifice (i.e. bogatii, o data sustine ca nu sunt crestini, iar mai jos ca ar putea fi crestini) Insa, se observa ca autorul este un muncitor.
In ce priveste a doua lucrare, ea este diametral opusa. Are cursivitate atat in ideii cat si in exprimare. Este foarte usor de lecturat si captivanta. Ce i se poate imputa autorului, care se pare ca este mai inzestrat din punct de vedere analitic si literar decat primul, este faptul ca nu munceste la capacitatea maxima.
Draga Cladiu,
1. orice notare este subiectivă.
2. orice notare are o cantate de har.
3. orice notare ţine cont de mai multe coordonate. Se pare însă că te-ai plictisti prea repede la primlu eseu.
4. Spre mare ta surprindere: este acelaşi autor.
Ce notă ai fi dat tu pentru atîta muncă?
1. Sunt surpins sa aflu ca este acelasi autor.
2. Sunt deacord cu d-voastra ca notarea este subiectiva. Dealtfel, in opinia mea o astfel de notare este cea mai buna, pentru ca tine cont de mai multi factori nu numai de slova.
3. Orice student care intelege „cantitatea de har” din notare, cred ca incepe sa invete unde ii este locul pe scena academica.
4. Primul eseu, dupa cum ati afirmat, l-as nota cu 10, doar daca face retusari necesare. Nu stiu ce sugestii i-ati facut, insa in opinia mea unele subtitluri ar trebui schimbate. Pentru al doilea eseu as pastra aceeasi nota, cu conditia ca pe viitor sa nu mai foloseasca anumite formule de exprimare, prin care sa lase impresia ca este la amvon.
Intentia mea nu a fost sa iau la puricat eseurile sau examinatorul, de aceea si comentariile mele s-au limitat doar la anumite aspecte. Cat privesc greselile de tehnoredactare sau din neatentie, le-am trecut cu vederea, fiind ca perfectiunea in scris nu este punctul meu forte (nu-i place sa fiu ipocit pe fata :D).
Nota: pe mine m-au interesat eseurile, datorita temelor tratate si mai putin nota.
draga Claudiu,
da, erori de typing.. asta se intimpla.
eseurile sint la primul draft,
de obicei, dupa observatii, unii studenti imi trimit varianta finala, asa s-a intimplat si in cazul acesta,
omul si-a imbunatatit performanta, dar asta am citit eu pentru notare.
„Cititorii pe care-i avea în minte Pavel atunci când a scris…. ” – citat din prima pagina paragraful 3 – parcă era vorba de PETRU …. graba autorului sau a corectorului?
draga Lia, n-am dat drumul la comentariul în care spui… parcă aţi fi frate cu….
Consider comentariul tău, date fiind faptele, istoricul şi trecutul, o jignire personală.
Nu-mi doresc să fiu asemănat cu respectivul frate.
Nici măcar în glumă.
Pingback: Botezul adulţilor, Hopky, “dictatura” lui Băsescu?, sfîrşit de sesiune, global dimming, prostituţie şi incest la liber? « La patratosu