Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
sarbatori fericite !
mulțumim, la fel!
eh! – rumania, rumania, rumania, rumania, rumania, rumania, rumania –
di amolige rumania, nit di yetstige rumania, di gute rumania, rumania,
geven amol, amol, amol, amol, nit haynt a land a zise a gite a sheyne.
eh! – rumania, rumania, rumania, rumania, rumania, rumania, rumania –
oy rumania, gevald rumania, rumania, rumania, rumania –
vi nemt men nokh a land vos iz geven amol, amol a land a zise, a gite,
a sheyne?
dort tsu voynen iz geven a fargenign,
vos di harts glust di hosti gekent dos krign:
a mameligele, a pastromile, a karnatsele, – un a gleyzele vayn!
[musical vamp]
ay in rumania iz dokh git,
pinkt fun dayges veys men nit,
vayn trinkt men iberal,
me farbayst mit kashtaval –
ay digge digge dam – digge digge dam
ay digge digge dam – digge digge dam.
[musical vamp]
ay in rumania(n) iz dokh git,
pinkt fun zorgn veys men nit,
vayn trinkt men s’meg zayn shpet,
me farbayst a kastravet –
ay digge digge dam – digge digge dam
ay digge digge dam – digge digge dam.
[musical vamp]
oy poyim vestri trey mashlini,
ashum bidar lekhmutchini,
ekhley gutsi, ekhley gutsi
tey yu beste makh-ma-chev –
zim ma! – ay yidl di dam –
zim ma! – ay yidl di dam –
bam bom! – ay yidl di dam –
bum bum! – ay yidl di dam.
ay, ‘siz a mekhaye, vos beser ken nit zayn,
ay, a fargenign iz nor rumeynish vayn.
[musical vamp]
oy vi g’vald ikh ver meshige,
ikh lib nor brinze marmalige,
tants un frey zikh biz der stelye
ven ikh es a pat-lo-zhe-le,
zim zim! – ay yidl di dam –
bum bum! – ay yidl di dam –
ah ah! – ay yidl di dam –
chi chi! – ay yidl di dam.
ay, ‘siz a mekhaye vos beser ken nit zayn,
ay, a fargenign iz nor rumeynish vayn.
[musical vamp]
tsi fil esn iz nisht git – veynig iz gezinter,
un ver si hot a feter vayb – iz yenem varm vinter,
arram! – da yidl di dam – – tra ram! da yidl di dam –
zim zim! – da yidl di dam – – tchu tchu! da yidl di dam.
ay ‘siz a mekhaye, vos beser ken nit zayn,
ay a fargenign iz nor rumeynish vayn.
[musical vamp]
ver es hot nor gelt a sakh, yener iz a knaker,
an eygnem vayb iz take git not yenem’s iz geshmaker.
arram! – da yidl di dam – – tra ram! da yidl di dam –
zim zim! – da yidl di dam – – bl’p bl’p! da yidl di dam.
ay ‘siz a mekhaye, vos beser ken nit zayn,
ay a fargenign iz nor rumeynish vayn. a – a – a – a – y, chay!
mulțumim! Cine-o traduce acum?
Numai la „foale”le sta gandul….mamaliga , cascaval etc
cui? tuturor ne stă. S-au molipsit și ei de la noi?
Frumos cantecul, ar fi foarte interesanta o traducere, daca stie cineva idis 🙂
Versurile astea seamana foarte tare cu germana:
„di amolige rumania, nit di yetstige rumania, di gute rumania, rumania,” – „die ehemalige Romania, nicht die jetzige Romania, die gute Romania”
Adi, cred ca se va gasi cineva care stie aceasta limba, poate se indura de noi!
mamaligale si carnatale si pastramale …
bun, f bun!
sa avem parte si de ele…
da, Revelion fericit!
intr-o adaptare am gasit si „Oy, McCainia McCainia …”
Un an nou mai fericit, spiritul evreiesc invinge.
am găsit întâmplător traducerea în Engleză. Cred că este descrierea perfectă a românului: bea vin cu mămăligă!
(sursa: http://www.youtube.com/user/MrImnus#p/u/18/AwnO4gM6K8A )
Oh! Roumania, Roumania,
Once there was a land, sweet and lovely.
Oh! Roumania, Roumania,
Once there was a land, sweet and fine.
To live there is a pleasure,
What your heart desires you can get
A mamalige, a pastrami, a karnatzl,
And a glass of wine, aha!
In Roumania life is so good, No one knows any cares.
Everwhere they are drinking wine, And having a bite of kashcaval.
Hay digge digge dam – digge digge digge dam
Hay digge digge dam – digge digge dam.
In Roumania life is so good, No one needs to worry.
They drink wine, though it is late, And have a bite of kastravet.
Hay digge digge dam – digge digge digge dam
Hay digge digge dam – digge digge dam.
Oy, vey, help, I’m going crazy!
I care only for brinze and mamalige
I dance and jump to the stars
When I eat Patlazhele,
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
Roumanians drink wine and eat mamalige,
And whoever kisses his own wife Is the one who’s crazy!
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
„May salvation come from heaven…”
Stop and kiss the cook, Chaye,
Dressed in rags and tatters,
She makes a pudding for the Sabbath,
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
Tzingma! – Tay didl di dam – Tzingma! – Tay didl di dam –
What a pleasure, what could be better!
Oh, the only delight is Roumanian wine!!
Mulţumim!
una dintre cele mai bune melodii evreisti care spune despre romania care a fost nu despre cea de azi ,acum romanul maninca pita fara cirnati,pastrama si cascaval si bea vin de acat(salcam)